Particularităţile unei opere care aparţine lui Ion Creangă

-Prin tema unei opere literare se înţelege aspectul general din realitate abordat în
creaţia literară respectivă.
-Viziunea despre lume sau perspectiva narativă într-o creaţie literară epică este, în
esenţă, obiectivă sau subiectivă, în funcţie de tipul naraţiunii şi al naratorului sau
de curentul literar căruia aceasta îi aparţine, putând însă suferi anumite nuanţări.
De pildă, în basmul cult, viziunea despre lume porneşte de la o anumită realitate
obiectivă, dar pe parcurs dobândeşte şi o notă de subiectivitate aparţinând
autorului, ca apoi acţiunea să treacă în supranatural, în fabulos.
Evidenţierea unor trăsături specifice care fac posibilă încadrarea textului în specia
literară basm cult
-Basmul a apărut ca o necesitate a impunerii unor idei și norme morale în
comunitățile umane care își doreau să ducă existența și se conduceau în baza unor
legi nescrise.
-,,Povestea lui Harap-Alb”( ,,Convorbiri literare”- 1877) schema populară, dar o
umple de viață prin atmosferă, umor dialogic, dramatizarea povestirii.
-este un basm cult prin: dimensiunile ample, conflict prelungit, sporirea numărului
de probe, amânarea deznodământului, protagonist fără puteri supranaturale, chiar
fără calități excepționale, importanța acordată dialogului, individualizarea
personajelor, umanizarea fantasticului, digresiuni care întrerup firul povestirii,
oralitate și umor.
-Realismul viziunii este dat de fixarea cu minuțiozitate în detalii a caracterelor
personajelor: craiul are orgoliu familial, împăratul Verde este naiv și ușor de
manipulat, împăratul Roș este aspru, cârcotaș. De asemenea, realismul lui Creangă
reiese din faptul că fantasticul său e umanizat și localizat în Humulești, cronotop
arhetipal al operei. Ilustrativă este în acest sens și relația dintre protagonist și
antagonist, dintre Harap-Alb și Spân.
Tema textului şi două secvenţe sugestive
-Tema o constituie confruntarea dintre cele două principii fundamental opuse:
binele și răul, cu victoria celui dintâi, o supratemă pe care se grefează romanul unei
inițieri (bildungsroman). Un prim episod ilustrativ pentru textul narativ este cel al
coborârii fiului de crai în fântâna- simbol ambivalent al vieții și al morții. Un alt
episod ilustrativ este cel final, în care are loc pedepsirea răufăcătorului și
restabilirea echilibrului.
-Viziunea scriitorului despre lume este una fabuloasă, deoarece sunt prezente multe
întâmplări supranaturale, săvârşite de personaje cu însuşiri ieşite din comun şi
astfel lumea basmului devine ,,o oglindire a vieţii în moduri fabuloase’’(G.
Călinescu).
Evidenţierea elementelor de structură, de compoziţie şi de limbaj ale textului
narativ studiat, semnificative pentru tema şi viziunea despre lume
-Un prim element de structură pentru tema și viziunea despre lume îl constituie
titlul. Concret, eroul parcurge o aventură eroică imaginară, un drum al maturizării,
necesar pentru a deveni împărat. Numele personajului îi reflectă condiția duală:
rob, slugă (Harap), de origine nobilă (Alb).
-Perspectiva narativă este obiectivă, întâmplările se relatează la persoana a III-a, de
un narator obiectiv, însă aceasta alternează cu dialogul.
-Relația incipit-final se realizează prin clișee compoziționale: formula inițială:
„amu cică era odată” are rolul de a introduce pe cititor în lumea basmului, iar
formula finală: „și a ținut veselia ani întregi și acum mai ține încă; cine se duce
acolo bea și mănâncă. Iar pe la noi, cine are bani mănâncă și bea, iar cine nu, se
uită și rabdă.”
Totodată, subiectul basmului este un element de structură important.
Concluzia
-Având în vedere toate aspectele referitoare la conţinutul textului, precum şi la
elementele de formă, se poate observa că în basmul său Ion Creangă abordează o
viziune fabuloasă asupra realităţii, dar apropiată acesteia, fiind prezentată cu o
pronunţată notă de originalitate manifestată prin umanizarea fantasticului, atât în
privinţa acţiunii, cât şi a personajelor, prin folosirea unor tehnici narative aparte,
prin adăugarea unei viziuni comice celei fabuloase şi prin oralitate.