Morometii

Marin Preda a fost un mare prozator contemporan, in opera caruia Destinul, Istoria si Timpul dicteaza
placabil asupra existentei umane. Marin Preda va sustine ca adevarata literatura este cea realista, ca
scriitorii trebuie sa se aplece asupra istoriei si a realitatii cotidiene, ca o opera are valoare numai daca
transmite un adevar social si psihologic.

Credincios crezului sau poetic, M.Preda a daruit literaturii romane romanul, cu insemnatate majora
“morometii”. Drama lui Moromete se declanseaza intr-un anumit timp istoric, cand satul patriarhal este
invadat violent si dominat de puterea banului, care-l obliga pe taran sa faca din productia sa o marfa.
Continuand traditia inaugurata de Slavici, M.Preda urmareste patrunderea relatiilor de productie
capitaliste in lumea satului.

Curent: Ca formulă estetică, romanul lui Marin Preda se încadrează în realismul postbelic şi ilustrează, cu
o mare putere de sugestie, sfârşitul romanului doric prin „renunţarea parţială la omniscienţă” şi
naşterea unei obiectivităţi moderne în cadrul căreia autoritatea centrală – naratorul, „decade
dindrepturi” prin suprapunerea „informatorilor”. Lumea satului este conturată într-o viziune realistă,
prin sondările de tip psihologic ale vieţii personajelor, prin prezentarea ei, din interior. . Perspectiva
realista presupune o intelegere a literaturii ca mimesis, in care autorul isi propune sa reflecte lumea ca
intr-o oglinda, in toata complexitatea ei, creand in acelasi timp iluzia unei lumi adevarate, care respecta
principiul cauzalitatii si al coerentei.

Specie roman-scriere epica in proza, pluriepisodica, cu acțiune complexă și de mare întindere,

desfășurată pe mai multe planuri, cu personaje numeroase și intrigă complicată.

Titlu: Titlul romanului este pluralul unui substantiv propriu si subliniaza obiectul de interes al scriitorului,
intentia sa de a se oglindi existenta unei familii, de a face din romanul sau Saga familiei lui Ilie
Moromete. Titlul Morometii asaza tema familiei in centrul romanului

Tema: tema familiei este una dintre cele mai prolifice din literatură, ea permiţând surprinderea unui
complex proces de interrelaţionări umane. Complexitatea pe care o presupune ilustrarea unor astfel de
relaţii impune desfăşurări epice ample. Această concepţie despre familie este evidenţiată mai ales în
romanele care evocă o lume tradiţională, arhaică, crescută în spiritul respectului pentru valorile
moştenite.

insa evolutia si criza familiei sunt simbolice pentru transformarile din satul romanesc al vremii, astfel ca
romanul unei familii este si "un roman al deruralizarii satului" (Nicolae Manolescu, Arca lui
Noe).M.Preda, care sustinea ca "fara istorie literatura se asfixiaza", integraza drama autoiluzionarii si a
consecintelor ei in realitatile social-istorice.De aceea in romanul sau analiza psihologieiaduc personajului
se completeaza cu studiul aproape balzacian al societatii romanesti.

O alta tema este criza comunicarii, absenta unei comunicari reale intre Ilie Moromete si familia sa.Tema
timpului viclean, nerabdator, relatia dintre individ si istorie nuanteaza tema sociala.Criticul Eugen Simion
considera drept tema centrala a cartii "libertatea morala in lupta cu fatalitatile istoriei".

Timp si spatiu: Fiind un roman, acţiunea cunoaşte o mare mobilitate în timp şi spaţiu aduc un plus de
verosimiliate,În punctul iniţial, acţiunea e plasată cu câţiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial,
când timpul părea foarte răbdător cu oamenii, iar viaţa se scurgea fără conflicte mari. În spaţiul epic al
lui Marin Preda funcţia acestui timp este paradoxală, el nu va mai avea răbdare şi va produce schimbări
fulgerătoare în sânul ţărănimii, schimbări vizând destinul milenar al acesteia. Siliste Gumesti

Un sfert din acţiunea primului volum se petrece de sâmbătă seara până duminică noaptea, adică de la
întoarcerea Moromeţilor de la câmp şi până la fuga Polinei cu Birică.

Compozitie: Romanul este construit dintr-un numar mare de secvente care urmaresc conflicte si
personaje din planuri diferite, dar dobandesc un sens unitar, prin circumscrierea lor in universul satului
si al unei familii pe cale sa se dezbine. Ca tehnici de compoziţie, Marin Preda utilizează în primul volum
tehnica decupajului şi naraţiunea lentă

Perspectiva narativa : Naratorul este obiectiv, relatează la persoana a III-a, iar viziunea sa se
completează cu cea a naratorilor reflectori., Atitudinea scriitorului fata de lumea pe care o propune, este
ceea a creatorului demiurg, care se proiecteaza in text ca narrator omniscient, omnipresent. Perspectiva
naratorului obiectiv se completează prin aceea a reflectorilor –Ilie Moromete, în volumul I, şi Niculae, în
al doilea volum.

Ca si Rebreanu, M. Preda credea ca adevarata valoare a unei opere literare, care-i asigura drumul spre
universalitate, este continutul, care trebuie sa primeze asupra formei.
Cuvintele au doar o valoare functionala, fiind menite sa exprime precis intentia autorului. Credincios
acestui crez, el respinge mestesugul stilistic, fiind preocupat doar de exprimarea exacta. Dar stilul lui nu
este lipsit de expresivitate si farmec. O prima calitate a sa este limpezimea.

Preda se exprima clar, transparent.

Dar oralitatea stilului lui M.Preda nu rezulta din copierea limbajului taranesc.In ciuda unor cruditati
verbale, scriitorul nu este un naturalist. Ca si Creanga si Caragiale, el stilizeaza vorbirea taraneasca
urmarind un efect artistic.

Viziunea despre lume se conturează în roman mai ales prin perspectiva personajului Ilie Moromete
asupra vieţii şi a întâmplărilor, personaj principal şi reflector al evenimentelor prezentate

2 momente importante:

Cina-Nila, Achim si Paraschiv stau spre partea din afara a tindei. Acest lucru sugereaza detasarea
acestora si anticipeaza plecarea de acasa. Catrina este statornica; sta alaturi de ai ei. Aceste doua
ipostaze evidentieaza ruptura din familie.Moromete sta deasupra tuturor, este capul familiei. Este
aratata astfel pozitia lui superioara, privilegiata si tot astfel se pune in evidenta incercarea acestuia de a
fi impartial.Cina arata relatiile dintre membri familiei si ierarhia din cadrul ei. Sunt surprinse mentalitati
precum aceea ca femeia se ocupa de treburile casei, ii serveste pe toti si nu are nimic de spus. Cina
anunta si contureaza principalele conflicte. Masa rotunda si mult prea mica la care familia cineaza nu
ajuta in niciun fel la sporirea unitatii familiei

PLATA FONCIRII

Episodul se desfasoara prin acumulare de gesturi, miscari, taceri ca intr-o piesa de teatru. Toate acestea
alcatuiesc un scenariu de un profund efect comic. Tehnica folosita este cea a amanarii (Moromete
amana sa plateasca, amana sa accepte schimbarea).Dupa ce-i ofera lui Jupuitu 1000 lei acesta se bucura
si afirma ca l-a pacalit. Secventa reflecta filozofia de viata a lui Moromete care isi prelungeste iluzia ca
poate trai ocolit de evenimente

Concluzie: Romanul "Morometii", veritabila saga a unei familii de tarani din spatiul rural interbelic,
fixeaza in eternitate o realitate pierduta, aceea a satului romanesc traditional pe cale de disparitie, a
ultimilor tarani arhaici, autentici, care se pierd treptat in negura devoratoare a timpului si a unei istorii
necrutatoare. “Romancierul face o jumatate de pas indarat, dar proza devine mai complexa =
diminuarea omniscientei nu ne permite sa aflam lucruri decat treptat.”nicolae manolescu.
In opinia mea, romanul morometii, me arata clar ca orice tipar existential, forjat de timp si obiceiuri
poate fi naruit, inclusive viata taranimii, atat de specifica romaniei, s-a schimbat radical.