Morometii de Marin Preda) Pna la aparitia romanului modern n literatura romna, una dintre temele dominante es te cea rurala,

prezentarea lumii satului romnesc, fie n maniera idilica (Duiliu Za mfirescu), fie n maniera realista (I. Slavici, L. Rebreanu). ntr-o tara n care civi lizatia traditionala, arhaica, a dominat secole de-a rndul, figura taranului a re prezentat o sursa de inspiratie majora. Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu, Liviu Re breanu, Marin Preda sunt scriitorii care ofera reperele unei traditii solide n ev olutia prozei romnesti de inspiratie rurala. n romanul Ion al lui Liviu Rebreanu, es te prezentata drama unui taran ardelean care traieste ntr-o societate pentru care pamntul e, mai mult dect un mijloc de subzistenta, un criteriu al valorii individ uale. Conditia taranului, ilustrata n romanul Ion , si gaseste o replica peste timp n romanul Morometii , al lui Marin Preda. Naturii primare, tumultuoase, a lui Ion i se opune Ilie Moromete, cel din urma taran , asa cum l-a numit Nicolae Manolescu, f ire histrionica si contemplativa care nu mai lupta pentru a stapni spatial, ci pe ntru a scapa de teroarea timpului. Satul lui Marin Preda din primul volum este un univers nchis, refractar la noul c e vine dinafara si urmnd ritmurile eterne ale naturii, ciclurile biologice. Romanul Morometii , de Marin Preda, a carui originalitate sta fara ndoiala n noua viz iune asupra lumii rurale, prezinta povestea unei familii de tarani din Cmpia Duna rii, ce cunoaste, de-a lungul unui sfert de secol, o adnca si mai ales simbolica destramare. Ilie Moromete este unul dintre cele mai fascinante personaje din literatura noas tra. Destinul sau ilustreaza o tema fundamentala , si anume disparitia clasei taran esti. Caracter puternic, natura complexa, inteligenta nativa, Ilie Moromete (al carui prototip este Tudor Calarasu, tatal autorului) simbolizeaza lumea taraneasc a si valorile ei durabile . El este, n acelasi timp, singurul taran filozof din lit eratura romna, framntarile sale despre soarta taranilor dependenti de roadele pamnt ului, de vreme si de Dumnezeu, fiind relevante pentru firea sa reflexiva. El est e un om rational n ceea ce priveste atitudinea sa fata de pamnt. Spre deosebire de Ion al lui Rebreanu, care era dominat de instinctul de posesiune, lacomia pentr u pamnt, Moromete nu este sclavul mbogatirii, ci pamntul constituie pentru el simbo lul libertatii materiale si spirituale. Spre deosebire de ceilalti tarani, Morom ete nu are nimic de facut atunci cand vecinii sai sunt n casa muncind, fiind preo cupati de problema supravietuirii. Marin Preda face din taranul Moromete un indi vid cu o viata psihologica normala, apt prin aceasta de a deveni un erou de proz a moderna, el creeaza un taran inteligent, n masura sa constientizeze, n modul sau , dramele existentei si ale clasei sociale din care face parte. Pentru a analiza acest personaj complex, trebuie observat contextul social n care se petrece actiunea romanului. Nicolae Manolescu se ntreaba daca Ilie Moromete Nu cumva este el nsusi, n raport cu ceilalti protagonisti, un <<marginal>>, o except ie, un fel de ultim mohican al acestei filozofii de viata de care s-a legat perp etuarea vechilor valori ale satului romnesc? Hotart lucru, Moromete este <<cel din urma taran>>, n acest roman al deruralizarii satului. Ruptura se explica tocmai prin schimbarea conditiilor sociale. Colectivitatea din <<Mara>> era relativ omo gena, ca si aceea din <<Baltagul>>, posednd structuri sociale stabile . Exista dife rente si ntre lumea n care traieste Moromete si satul lui Rebreanu, descris n roman ul Ion ; astfel, relatiile traditionale au fost nlocuite aproape n totalitate de cele capitaliste, n ceea ce priveste primul volum, si de catre cele socialiste, n cel de-al doilea volum.. n acest context, o tranzitie att de brutala si de rapida, ntr-u n interval de timp att de scurt, ca aceea care se afla n centrul Morometilor, prov oaca destramarea valorilor stabilite si o anume nencredere fireasca n valorile noi (N. Manolescu Arca lui Noe ). Schimbarile la care este supus satul romnesc n aceasta perioada pot fi observate a naliznd cele doua volume ale romanului; astfel, primul volum nfatiseaza lumea tata lui, cu aparentele ei de stabilitate si ordine, cu seninatatea ei ce se apara de lovituri , n timp ce al doilea volum contureaza lumea fiilor, neasezata si tulbure , n care irump la suprafata forte istorice, obscure, necanalizate si primejdioase . Munca nu mai constituie pentru taranii lui Preda o placere si agricultura nu ma i formeaza, ca pentru predecesori, imensul centru de greutate al vietii lor (Vale

riu Cristea). Din punct de vedere sociologic, fenomenul morometian reflecta proc esul ndelungat, dar inexorabil, al deruralizarii satului prin atragerea lui trept ata n orbita industrializarii si al civilizatiei urbane . (Valeriu Cristea). n urma tutror schimbarilor suferite de catre satul romnesc, s-a schimbat si relati a omului cu pamntul; aceasta relatie a fost desacralizata . n primul volum, naintea celui de-al Doilea Razboi Mondial, taranul este proprietar de pamnt, iar viata economica taraneasca se bazeaza pe valorificarea prin comert a produselor obtinute de pe urma acestuia. Moromete ramne, n ciuda tuturor acesto r factori, fidel valorilor sale, nentelegnd multa vreme necestitatea acestei negust orii , pe care o dispretuieste. Moromete ramne un nostalgic aparator al ordinii vech i. Valorile de schimb au luat locul peste tot valorilor de ntrebuintare, dar Moro mete pastreaza n sinea sa regretul dupa celelalte . (Nicolae Manolescu). Conditia t aranului se schimba n cel de-al doilea volum, care prezinta situatia taranului du pa cel de-al Doilea Razboi Mondial; acesta este un taran desproprietarit; instau rarea regimului comunist a adus cu sine colectivizarea, un proces violent care a produs multe traume. n ciuda acestei actiuni de remodelare a unei lumi vaste, de mult si solid stabilite, sub influenta puternica si crescnda, de gigantic magnet, a societatii industriale. , Moromete si pastreaza valorile intacte pe parcursul ntr egului roman. El va avea intotdeauna aceleasi principii, indiferent de situatia n care va fi pus si de vremurile n care va trai. Relevanta n acest sens este afirma tia autorului romanului, Marin Preda, n lucrarea sa Creatie si morala : Parerea mea e ca un taran, chiar daca ajunge doctor n filozofie, tot taran ramne. Ideea de fam ilie, de pilda, va fi la el aceeasi cu a unui taran. Despre dragoste va gndi tot ca parintii sai, despre cinste si demnitate va avea aceleasi reprezentari, ntr-un cuvnt conceptia sa despre lume [ ] va fi una taraneasca. Nu va exista manifestare a vietii lui, poate chiar cotidiene, pe care el sa n-o judece cu ochii cu care a vazut odata o lume pe deplin formata, cu metafizica ei