Russian operations in Grozny, Chechnya, Russia

(1994-95 and 1999-2000)

1. Introducere
Multe studii istorice de luptă urbană au devenit datate. Acest lucru este
dat în primul rând de impactul pe care tehnologia l-a avut asupra capacităților
militare și a evoluție tacticilor
Cu toate acestea, anumite principii ale luptei urbane rămân constante.
Luptele pentru orașul Groznîi în timpul intervenției ruse în Republica Cecenia
reprezintă un recent și critic exemplu important de operațiuni la scară largă în
combaterea urbană. Lupta din Groznîi a fost caracterizată printr-o forță militară
mare, sofisticată din punct de vedere tehnologic (rusă), care se angajează și
în cele din urmă sfârșind învinsă de o forță mică, relativ primitivă, cu forțe
neregulate (cecenă). Groznîi oferă o serie de perspective proaspete, precum și
reconsolidarea principiilor războiului urban.

2. Operațiuni în Cecenia
Războiul Rusiei în Cecenia a început în esență cu prăbușirea Uniunii
Sovietice,iar imediat după, facțiuni pro-independență din Cecenia au început să
se agite pentru a elibera Republica de sub dominația rusă. Acest lucru a dus în
cele din urmă la un război civil cu facțiunile pro-ruse din interiorul Republicii.
Rusia a trimis trupe în Cecenia la 11 decembrie 1994,iar în cea mai mare parte,
guvernul rus și factorul decident militar au crezut că ar fi o campanie rapidă de
restaurare a influenței Rusiei. Ceea ce a urmat a fost o luptă de uzură,
costisitoare și cu multe incertitudini, care s-a încheiat odată cu retragerea
completă a forțelor militare ruse din Cecenia.
Un principal obiectiv al operațiunilor rusești din Cecenia a fost capturarea
capitalei, Grozny.
Atacul inițial asupra capitalei Grozny a fost realizat de o forță
mecanizată, formată din 6.000 de trupe îmbarcate în tancuri, vehicule de luptă
pentru infanterie, de tipul BMP și transportatoare de personal blindat de tip
BTR. Rușii au anticipat ca opoziția să fie una ușoară, dar au întâlnit în schimb o
rezistență hotărâtă și dârză din partea cecenilor înarmați cu un număr mare de
arme antitanc. Atacul a fost respins cu pierderi semnificative din partea Rusiei,
atât din punct de vedere al personalului, cât și al vehicule blindate (105 din 120
de vehicule au fost pierdute).
Un al doilea atac mecanizat realizat în noaptea de Revelion, în 1994, a
fost, de asemenea, respins cu pierderea a 140 din 200 de tancuri angajate în

1
luptă. Rușii au capturat orașul Grozny vreo două luni mai târziu, în primul rând
prin utilizarea puterii de foc excesive, copleșitoare,dar și cu costuri mari pentru
ei înșiși și populația locală cecenă.
Capturarea capitalei Groznîi a marcat sfârșitul primei faze ruse a
operaților de luptă in Cecenia. La începutul lui martie 1995, rușii au fost
puternic angajați în acțiuni anti-partisane,cei din urmă încercând să preia
controlul țării. Deși rușii au controlat câteva orașe mari și majore cecene și o
porțiune a spațiului rural, în mai 1995, înca nu erau capabili să izoleze definitiv
Republica Cecenă. Cecenii separatiști luptători au continuat să primească un
flux constant de armament și resurse din țările vecine. În consecință, luptătorii
ceceni au reușit să mențină inițiativă în toată această perioadă, angajarea forțelor
ruse ori de câte ori au avut ocazia.Chiar și la sfârșitul campaniei, serviciile
secrete ruse n-au reușit să-i descopere pe luptătorii ceceni infiltrați în Groznîi,
fapt ceea ce a permis cecenilor să lanseze un atac major împotriva orașului
controlat de ruși, la începutul lunii august 1996. Cecenii au reușit să captureze
orașul în mai puțin de două săptămâni. Recucerirea de la ruși a capitalei Groznîi
a fost o pierdere semnificativă pentru fosta Uniune Sovietică, provocând astfel
un acord general de încetare a focului și retragerea forțelor militare ruse din
Republica Cecenă.
Pe lângă aspectele militare ale luptă din Cecenia, alte probleme, cum ar fi
cele etnice, culturale, și religioase au afectat natura conflictului. Rușii nu au
reușit să își orienteze cultural trupele lor,fapt care a condus la multe greșeli
culturale grave, atunci când interacționau cu cecenii civili. Odată ce au insultat
și maltratat populația, civilii ceceni au devenit participanți activi în lupta
împotriva Rusiei. Războiul în cele din urmă a degenerat într-unul de o ferocitate
abjectă și brutalitatea de ambele părți. Cecenii au executat prizonierii ruși,
corpurile au fost decapitate, iar morții deveneau capcane explozive, corpurile lor
fiind minate. Rușii răniți au fost atârnați în afara cladirilor cu susul în jos, de
ceceni ce ocupau poziții defensive în acele clădiri, provocând rușii să tragă prin
proprii lor oamenii înainte de a angaja cecenii. Rușii, inițial, au ezitat să
provoace victime în rândul civililor,însă angajările din ce în ce mai dese cu
unități cecene au produs o desconsiderare tot mai mare pentru siguranța
populației locale.
Ca urmare, armata rusă degradase, trupelor rusești fiind responsabile de
jafuri, incendieri, tortura, chiar și executarea sumară a civililor. Rezultatul a fost
moartea a zeci de mii de civili.

3. Lecții învățate.
Intervenția din Cecenia și bătălia de la Grozny au generat foarte multe
lecții pe timpul ducerii acțiunilor de luptă ce au avut loc în mediul urban.

2
Informațiile ce urmează a fi prezentate sunt în principal din punctul de vedere al
Rușilor.
a.Comanda și Controlul
1) Comandanții nu aveau îndrumări politice clare. Abilitatea militară a
Rusiei de a atinge și menține progresul operațional a fost împiedicată, dacă nu
chiar oprită, de lipsa unei politici guvernamentale clare. Guvernul rusesc a fost
împărțit la nivelurile cele mai înalte în ceea ce privește înțelepciunea angajării
forțelor în Cecenia și conduita intervenţie.
2) Structurile de comanda și control erau slabe la toate nivele. Nu exista
un lanț de comandă stabil în operațiile din Cecenia. Directivele operaționale
adesea veneau din rândul unor agenții guvernamentale direct către comandanții
inităților locale, ocolind adesea comandanții militari intermediari. Acest lucru a
dus la un ansamblu de erori în conștientizarea situațională și în coordonarea
între forțele tactice.
3) Comunicarea la nivel tactic a rușilor a fost foarte dificilă in Grozny.
Structurile urbane în Grozny au interferat cu raiourile militare rusești,
împidicând puternic comunicarea. Rușii au trebuit să stabilească releuri terestre
și aeriene pentru a preveni interfenrența.
4) Rușii nu au putut să interzică operațiunile cecene împotriva Rusiei.
Când forțele rusești, în cele din urmă, au început să realizeze progrese la
sfârșitul lunii mai 1995, cecenii au inițiat atacuri împotriva unor ținte din
interiorul Rusiei. Rezultatul a fost o victorie majoră de propagandă pentru
Ceceni.
5) Interferența ofițerilor superiori a contribuit la confuzie operațională.
Au existat opt schimbări majore la nivel de comandă în timpul cursul acțiunii
militare. În plus, au existat aproximativ o sută de generali ce coordonau
acțiunile militare, aproximativ un general de la 3.000 de militari, ceea ce a dus
la o confuzie generală.
6) Lipsa unor subofițeri pregătiți a dus la eșecuri tactice rusești în
Grozny. În timp ce rușii recunosc că luptă urbană este condusă de mici
subunități , rușii nu beneficiau de un corp profesionist de subofițeri. În plus,
forțele ruse aveau doar 12.000 de comandanți de pluton, când a început
intervenția. Acest lucru a avut efect major asupra operației.
7) Incapacitatea Rusiei de a izola Cecenia / Grozny a permis un flux
constant de întăriri și provizii în țară / oraș. Cecenii au continuat să primească
sprijin extern din întreaga UE, precum și o sursă mare de arme și echipamente
de la trupele rusești prost disciplinate din interiorul Cecenia.
8) Ambele părți au utilizat mijloace de comunicare comerciale. Războiul
de informații a fost de o importanță vitală, ca orice alt aspect al campaniei.
Cecenii au trebuit să facă față cu echipamente de comunicații disponibile în
comerț. Ei au exploatat pe deplin utilizarea telefoane celulare, aparate de radio
Motorola, posturi de televiziune improvizate, camere video, și internetul. Rușii
nu aveau echipamente de comunicații militare suficiente, și au trebuit să

3
suplimenteze cu cele comerciale.
9) Limitele între unități au fost puncte slabe din punc de vedere tactic.
Unitățile au trebuit să se gândească la limite într-un context atât pe orizontală
cât și pe verticală. Au existat multe cazuri în care cecenii au avut loc la etajul al
treilea și mai sus, în timp ce rușii au avut accees la primele două etaje și, poate,
la acoperiş. Acest lucru a condus către o lipsă de coordonare și de sprijin
reciproc. In plus, la capitolul comandă și control rușii nu erau deloc pregătiți și
coordonarea între unități aproape nu exista, limitele devenind astfel spații prin
care cecenii puteau trece fără opoziție.

b.Intelligence:
1) Directivele pentru minimanizarea pierderilor din rândul civililor i-a
pus pe ruși într-un mare dezavantaj. Inițial, rușii au încercat să limiteze
victimele civile. Militarii cecenieni au profitat de acest avantaj, folosind adesea
civili, școli, apartamente și clădiri ca scut. În timp ce acest lucru poate părea că
luptătorii ceceni aveau un sânge rece, ceea ce trebuie înțeles este faptul că
majoritatea populației din Grozny erau de fapt etnici ruși și că etnicii ceceni nu
aveau nici o remușcare în utilizarea lor în acest sens.
2) Preocupările rusești pentru siguranța populației și bunurilor cecene au
scăzut după ce aceștia au devenit din ce în ce mai frustrați în încercările lor de a
separa luptătorii ceceni de populația locală. Victimele au început să se crească
îngrijorător în rândul civililor, siguranța a pierit, rezultând victime civile mai
mari.
3) Securitatea riguroasă a comunicațiilor este esențială, chiar și cu
dușmani mai puțin sofisticați. Traficul radio rusesc a fost difuzat în clar, ceea ce
le-a permis cecenilor să-l intercepteze. Cecenii au reușit să redirecționeze
atacurile ruse aeriene asupra țintelor lor și angajează artilerie rusă.
4) Lipsa operațiilor de informații de înaltă calitate a făcut mult mai dificil
și periculos capacitatea de colectare de informații și de diseminare rusești. În
martie 1996, ministrul rus de Interne s-a plâns că lipsa de recunoaștere și
informații a permis luptătorilor ceceni să se mute în și din Grozny fără opoziție,
fapt care a contribuit la pierderile grele din armata rusă.
5) Rușii au folosit pe scară largă dronele pentru recunoaștere. Forțele
cecene au văzut prima utilizare de vehicule aeriene fără pilot pentru
recunoaștere și informații adunare. Acestea au fost folosite în principal de către
forțele aeriene rusești.

c. Manevra
1) Formarea inadecvată în abilitățile de bază a folosirii manevrei în luptă
a inhibat acțiunile rusești. În general, capacitatea de luptă a fost o urmare a

4
lipsei de de formare în competențe militare fundamentale, o situație care a fost
apoi exacerbată de o lipsă suplimentară de formare în competențe specifice ale
luptei urbane. Formarea abilităților individuale a fost atât de inadecvată incât
unele unități au fost în întregime incapabile de a întreprinde operații de luptă.
Capacitatea armatei ruse de a efectua operațiuni la scară largă a fost serios
erodată de încetarea completă de exerciții la nivel de divizie în urmă cu 2 ani de
la începerea campaniei cecene. Chiar și exercițile la nivel de regiment și
batalion au fost reduse cu 75% sau mai mult. În plus, nici forțele aeriene nu au
fost mai bine pregătite pentru rolul operațional al acestora din Cecenia.
2) Lipsa coeziunii din randul trupelor rusești a dus la confuzie și opoziție.
Forțele tereste rusești erau compuse din trupe obișnuite ale armatei și trupe ale
Ministerului de Interne, care erau în esență forțe ale poliției. Fără o comandă și
un control unic, cele două grupuri desfășurau de obicei misiuni necoordonate,
care au dus la confuzie și fratricid.
3) Natura străzilor a îngustat operațiile de luptă în câteva domenii de
activitate. Condițiile de luptă din Grozny erau caracterizate de segmente înguste
de vizibilitate, segmente cu posibilități reduse de executare a focului și direcții
de apropiere limitate. Pentru ruși asta a însemnat apropierea pe căi care erau
cunoscute si foarte puternic aparate de către ceceni.
4) Lupta pe timp de noapte a fost cea mai dificilă activitate pentru
infanteria rusă. Aceasta era nepregatită la toate nivelurile militare să desfășoare
tipul respectiv de operații și mai ales îi lipsea echipamentul de vedere pe timp
de noapte.
5) Vehiculele blindate nu pot opera în orașe fără ajutorul infanteriei
debarcate. Cecenii au format echipe de distrugători de tancuri echipate cu RPG-
7 și rachete antitanc RPG-18. Ei au atacat tancurile rusești de deasupra, din
spate și din lateral. Mijloacele blindate care nu au avut sprijinul infanteriei
debarcate au suferit pierderi mari.
6) Vehiculele blindate ale inginerilor sunt indispensabile în mutarea
obstacolelor. Rușii au aflat că aceste vehicule sunt critice în restaurarea și
îmbunătățirea mobilității în Grozny. In cele din urmă, rușii au format echipe
speciale de asalt care au inclus vehiculele blindate ale inginerilor în fiecare
grup.
7) Cecenii au preferat să folosească unitățile mici și tactica lovirii urmată
de fugă. Aceștia au folosit unități mici (de la 15 până la 20 de soldați) pentru a
conduce ambuscade rapide și puternice prin care puteau să se retragă în viteză
înainte ca rușii să aducă o putere ridicată de foc. Ambuscadele erau conduse pe
3 nivele, cecenii fiind în subteran, la parter și pe acoperiș, fiecare element
având o sarcină diferită în ambuscadă. Totodată, au folosit aceste tactici
împotriva elicopterelor rusești.
8) Lupta în mediul urban este foarte intensă din punct de vedere al
efectivelor angajate și rezultatele sunt o uzură semnificativă a personalului și a
materialelor atacatorului. Rușii au descoperit că o rație de 5 la 1 nu era de ajuns

5
uneori, din cauza pierderilor ridicate cauzate de lupta urbană și a faptului că
fiecare clădire cucerită trebuia apărată.
9) Vehiculele cu șenile sunt preferate față de cele cu roți în zonele urbane.
Acestea aveau o mobilitate mai bună ca urmare a abilității lor de a se descurca
în fața obstacolelor și a molozului.
10) Vehiculele blindate necesitau protecție suplimentară (de exemplu:
blindaj reactiv, saci de nisip, plase de sârmă, etc.) pentru a răspunde atacurilor
primite din toate părțile. Tancul rusesc avea o protecție frontală ridicată, dar mai
scăzută în celelalte părți. Acest lucru s-a dovedit a fi inadecvat în operațiile
urbane unde atacurile veneau din toate direcțiile. Majoritatea loviturilor letale
veneau de deasupra, penetrând cu ușurință tureta și din laterala unde penetrau
blocul motor.
11) Calitățile și perspectivele spațiului urban sunt cu mult mai "verticale"
decât cele ale luptei în afara zonei urbane. Cecenii luptau în mod regulat din
subsoluri, acoperișuri și camere de la înălțimi înalte, făcând dificilă localizarea
și nimicirea lor. Soldații ruși erau antrenați să lupte în zone deschise, așa că au
fost nevoiți să se reorienteze la un ridicat mediu vertical.
12) Configurația standard a unității militare rusești era nepotrivită pentru
lupta în zonele urbane. În mod tipic, armata rusă era organizată pentru a duce
operații în spații deschise unde puteau folosi mijloacele mecanizate, care s-au
dovedit a fi inadecvate pentru lupta în mediul urban. În cele din urmă au trebuit
să adopte echipe de asalt special configurate care cuprindeau, pe langa multe
alte lucruri și o putere de foc mai ridicată, dar și materiale genistice. Așadar, au
fost nevoiți să se mute spre echipele interarme.
13) Rușii au aflat că elicopterele lor erau prea vulnerabile în fața
lunetiștilor de pe acoperișuri și a ambuscadelor efectuate în mediul urban. În
timp ce doctrina rusă cerea capturarea unei clădiri de sus până jos, a devenit
evident că în Grozny această tactică ducea la prea multe pierderi de elicoptere.
Cecenii au folosit în mod eficient lunetiștii și echipele echipate cu RPG pentru a
deteriora sau distruge elicopterele rusești care susțineau acțiunele forțelor de pe
pământ.

c. Focul, Sprijinul cu foc

1) Artileria a fost de neprețuit în modul foc direct. Rușii au găsit artilerie,
inclusiv lansatoare de rachete și mortare, care au fost foarte eficiente pentru foc
direct împotriva țintelor punctuale, de obicei la valori cuprinse între 150 și 200
de metri.
2) Obscuranții (fum, fosfor alb, gaze lacrimogene) sunt deosebit de utili
în lupta din mediul urban. Rușii foloseau cantități semnificative de fum și fosfor
alb pentru a masca mișcarea forțelor. Fiecare a patra sau a cincea rundă de
artilerie sau mortar era fie fum fie fosfor alb. Fosforul alb a avut, de asemenea,
un efect toxic, care au penetrat ușor măștile de protecție cecenă.

6
 3) Cecenii au folosit în mod eficient RPG-uri împotriva elicopterelor.
Cecenii au fost foarte eficienți în utilizarea echipelor de ambuscadă echipate cu
RPG-uri. Au angajat elicoptere rusești, fie pentru deteriorarea elicopterului, fie
pentru distrugerea acestuia, sau pur și simplu pentru interzicerea operațiunilor
de transport cu elicopterul.
4) Armele de apărare aeriană au fost foarte utile în suprimarea țintelor la
sol. Rușii au găsit arme de apărare aeriene eficiente împotriva clădirilor cu mai
multe etaje pentru că trăgeau suficient de sus pentru a atinge țintele din etajele
superioare. Armele de apărare aeriană au devenit prioritare în echipele rusești
special de asalt.
5) Cecenii au contracarat focul de acoperire ruses prin „îmbrățișarea”
unităților acestora. Oricând era posibil, luptătorii ceceni au adoptat tactica de a
rămâne, pe cât posibil, cât mai aproape fizic de unitățile ruse, astfel încât rușii
să nu poată folosi armele fără riscul de a-și răni propriile trupe.
6) Rusii au stabilit ca o copleșitoare puterea de foc poate înlocui
deficiențele organizatorice și tactice pe termen scurt, în cazul în care daunele
colaterale erau luate în considerare. Oricând unitățile militare ruse au dovedit
incapabilitate de a întreprinde operații urbane eficiente, armata rusă pur și
simplu se baza din nou pe o copleșitoare și masivă putere de foc pentru a nimici
o fortificație sau un obstacol. Utilizarea excesivă a puterii de foc, fără limitări, și
o lipsă totală de respect pentru daune colaterale și considerente civile, a permis
în cele din urmă rușilor obținerea controlului asupra Groznîi.
7) Rușii au găsit armele de tipul „spargerea buncărului “ a fi foarte
valoroase. Rușii s-au bazat foarte mult pe armele de tipul „spargerea buncărului
“ pentru a angaja cecenii aflați în clădirile fortificate, în primul rând, lunetiștii.
8) Elicopterele rusești aveau nevoie de armament care le-ar fi permis să
angajeze obiective, în afara bătaii armelor cecene. Tunurile de 23mm cecene și
mitralierele de calibru mare erau folosite împotriva elicopterelor rusești,
provocând piloții ruși de elicoptere să execute foc de la intervale de 3.000 de
metri sau mai mult. Acest lucru a necesitat utilizarea muniției ghidate prin cablu
și rachetelor de calibru 240mm.
9) Rușii au folosit pe scară largă armament de precizie ghidat. Când
vremea a permis, rușii au fost capabili de a folosi armamentul de precizie
ghidat, cum ar fi bombe și rachete ghidate prin laser. Acestea au avut mare efect
asupra unor ținte prioritare, cum ar fi poduri, intersecții majore de drumuri și
clădiri.

d. Logistica

7
 1)Personalul logistic rus era slab pregătit. Infanteria rusă adesea trebuia
folosită pentru a efectua operațiuni logistice în Grozny, deoarece personalul
logistic nu are abilități de bază pentru a se apăra împotriva atacurilor cecenilor.
2)Recuperarea vehiculelor blindate este extrem de dificilă și periculoasă.
Rușii au realizat că recuperarea vehiculelor era extrem de dificilă din cauza
terenului (adică, străzi înguste, moloz și resturi) și opoziția cecenă.
3) Deficiențele sistemului logistic rusesc a degradat eficacitatea de luptă.
Inadvertențele semnificative din aparatul logistic rus a afectat practic toate
forțele de luptă și operațiile. Unii soldați au intrat de fapt, în luptă în Groznîi
fără arme sau muniţie. Sistemul de transport din Rusia a dat greș. Ofițerii de
aprovizionare/logistică nu erau pregătiți pentru volumul mare de cereri pentru
muniție, grenade, grenade fumigene, încărcături de demolare și arme antitanc de
folosință unică.
4) Forțele terestre ruse aveau nevoie de echipamente speciale ce nu erau
regăsite în mod normal în echipamentul standard. Echipamentul pentru o
unitatea de infanterie tipic rusească nu includea elemente cum ar fi frânghii,
cârlige și scări, toate acestea dovedindu-se esențiale pentru lupta urbane.
5) Unele echipamente rusești au fost modificate în teren pentru a
contracara tacticile cecenilor și echipamentele acestora. Rușii au trebuit să
adauge armură extra/elemente de protecție pentru vehiculele lor. Ei au fabricat
ecrane metalice și plase de sârmă, care au contribuit la contracararea atacurilor
cu RPG și cocktail Molotov.
6) Sprijinul medical a fost de mare importanță. Evacuare victimelor din
rândul armatei ruse a fost dificilă din cauza lipsei de mobilitate a vehiculelor și
vulnerabilitatea elicopterelor în mediul urban. Multe victime au fost afectate
psihologic, în mare parte datorită naturii intense a violențelor apărute în tipul de
operații în mediul urban. Rușii au fost prost pregătiți pentru nivelul de probleme
de sănătate mintală întâlnite. În plus, unitățile de logistică au fost de multe ori în
imposibilitatea de a furniza apă potabilă proaspătă, fapt care a impus trupelor
rusești să consume apă contaminată, ceea ce a condus la alte probleme de
sănătate.

e. Protecția forței

1) Operațiunile au durat mult mai mult decât se aștepta, iar costul pentru
pierderile suferite a fost mult mai mare decât cel anticipat. Rușii s-au angajat
nepregătiți, slab antrenași și cu forțe slab echipate către Cecenia și s-au bazat pe
un interval de timp operațional nerealist. În cele din urmă, acest lucru a costat
rușilor victime semnificative și în cele din urmă, răzbiul.
2) Cecenii au folosit pe scară largă și eficientă lunetistii. Lunetistii au tras
din fântâni în interiorul camere, la deschideri de ferestre, precum și de pe
acoperișuri și din subsoluri. Rușii nu aveau o capacitate eficientă de lunetiști și
contra-lunetiști.

8
 3) Cecenii improvizau arme chimice brute. Ceceni, fără acces la arme
chimice militare, au utilizat materiale și echipamente pentru a improviza mine
chimice (adică, clor gaz), detonate de la distanță prin radio.
4) Fratricidul a fost o problemă serioasă și continuă pe tot parcursul
campaniei. Situația cu care s-au confruntat forțele de luptă rusești a fost propice
pentru fratricid. Militarii, nepregătiți, confuzi și nesiguri care au operat într-un
mediu urban, de multe ori în imposibilitatea de a face diferența între camarad și
dușman, lipsiți de lideri și cu o coordonare precară, au fost de multe ori la fel de
periculoși pentru ei înșiși precum erau și pentru ceceni.
5) Utilizarea sistemelor de apărare aeriană adhoc cecene a eliminat
sprijinul aerian rusesc, în special elicopterele, la Groznîi. Cecenii au reușit să
improvizeze armament eficient de apărare aerian folosind un amestec de
armanet anti-aerian și sol (de exemplu, mitraliere grele, RPG-uri) arme și
tactici de ambuscadă adaptate în mod specific la mediul urban.
6) Cecenii au folosit pe scară largă și eficientă capcanele . Se pare că
ceceni minau orice și puneau capcane peste tot. Ei au avut o bună înțelegere a
acțiuni și reacției la mediu al soldatui rus în consecință și al capcanelor și
minelor. În plus, rușii au considerat că este dificil să se mențină gradul de
conștientizare a zonelor minate și a capcanelor în rândul forțelor proprii.