Cderea Constantinopolului

Cucerirea Constantinopolului de catre turci la 29 mai 1453 constituie unul dintre evenimentele importante ale istoriei universale, iar consecintele ei se resimt pana astazi. Declinul Imperiului Bizantin a inceput din secolul al XIIlea, cand cavalerii occidentali ai cruciadei a IV-a (1202-1204), manevrati de Venetia, pentru interesele ei comericiale in Orient, au atacat Constantinopolul la 13 aprilie 1204. natura jugului turcesc, trebuie mai intai sa amintim ca nu poate fi vorba la inceput de o persecutare generalizata a crestinilor. Atunci cand Mohamed al II-lea a intrat in Constantinopol, dupa trei zile de asediu, el a instaurat ceea ce s-a numit la acea vreme "legea si ordinea". Sultanul Mahomed al II-lea nu era un barbar: el fusese deja la Constantinopol, cunoastea limba greaca, iar in initiativa de a cuceri Bizantul el era stimulat si de dragostea sincera pe care o nutrea fata de creatiile grecesti. Unii istorici au remarcat chiar faptul ca in suita sa "erau unii crestini care se bucurau de favorurile sale si care-i serveau ca secretari". Mahomed se gandea sa-si consolideze Imperiul si cu ajutorul culturii grecesti. In plus, Coranul chiar daca-i pomeneste pe crestini ca fiind necredinciosi, recunoaste in persoana lui Iisus un Profet, caruia ii datorau respect. Cand au pornit sa cucereasca Constantinopolul,turcii se temeau ca inauntrul cetatii sa nu fie cel putin cincizeci de mii de soldati,pentru ca nu ar fi putut sa le faca fata.De-ar fi stiut ca toata oastea sub arme nu trece de opt mii,n-ar mai fi ucis pe niciunulzice Ducas,in Istoria turco-bizantina. Planul lui Mehmed a fost s atace zidurile ridicate de Teodosie al II-lea, seria complex de ziduri i anuri care protejau Constantinopolul de un atac dinspre vest, singura parte a cetii care nu era nconjurat de ap. Armata otoman i-a aezat tabra nu departe de ora, n lunea Patelui, 2 aprilie 1453. Timp de mai multe sptmni tunul Basilic a tras asupra zidurilor, dar nu a reuit s provoace suficiente distrugeri, iar datorit ratei de ncrcare extrem de sczute, bizantinii au reuit s repare majoritatea distrugerilor n intervalul dintre fiecare lovitur. n acest timp flota lui Mehmed nu a putut penetra Cornul de Aur datorit barierelor plutitoare plasate de bizantini la intrarea n strmtoare. Pentru a evita aceste bariere, Mehmed a dat ordin armatei sale s construiasc un drum din trunchiuri de copac unse care traversa Galata la nord de Cornul de Aur, i i-a transportat navele peste acesta. Aceast aciune a avut ca rezultat oprirea aprovizionrii de la corbiile genoveze trimise n ajutor i a demoralizat aprtorii bizantini. n plus, aprtorii au fost nevoii s-i disperseze o parte din fore la zidurile maritime de lng Cornul de Aur, slbind astfel aprarea altor seciuni. Mehmed a fcut o ofert de a renuna la asediu contra unui tribut astronomic, pe care a tiut c oraul nu-l va putea plti. Odat ce oferta a fost refuzat, Mehmed a plnuit s copleeasc numeric zidurile, tiind c aprtorii bizantini vor fi epuizai nainte ca el s-i termine trupele. n 22 mai 1453, luna, simbol al Constantinopolului, s-a ntunecat n eclips, confirmnd o profeie despre sfritul oraului. n dimineaa zilei de 29 mai a nceput atacul final. Primul val de atacatori a fost format din trupele auxiliare (asabi), care erau slab pregtii i echipai, i au avut doar rolul de a ucide ct mai muli aprtori posibil. Al doilea val, format n majoritate din anatolieni, s-a concentrat asupra unei seciuni de ziduri din nord-vestul oraului, care era parial prbuit n urma loviturilor de tun. Aceast seciune de ziduri fusese ridicat mai recent, n secolul XI, i era mult mai slbit; cruciaii din 1204 au spart zidurile n acelai loc. Otomanii au reuit n cele din urm s ptrund, dar au fost respini dup scurt timp de aprtorii bizantini. Bizantinii au fcut fa celui de-al treilea val de atacatori, trupele de elit ale sultanului - ienicerii, dar generalul genovez Giovanni Giustiniani, unul din comandanii armatei bizantine, a fost rnit grav n timpul atacului i evacuarea sa de pe metereze a provocat panic n rndurile aprtorilor. Unii istorici sugereaz c poarta din acea seciune a rmas neblocat, iar otomanii au descoperit repede aceast eroare (nu s-a pus problema mituirii de ctre turci; poarta a fost pur i simplu uitat, probabil datorit ruinelor cauzate n urma atacurilor de tun, care au blocat sau acoperit parial poarta). Otomanii au dat nval n cetate. mpratul Constantin al XI-lea nsui a condus ultima aprare a oraului, murind n lupt pe strzile oraului su, alturi de soldaii si. Mehmed a promis armatei sale c pot prda oraul n voie timp de trei zile, conform tradiiei militare antice. Un numr mare de localnici au fost masacrai de turci dup ce acetia au intrat n cetate i au capturat turnurile de la zidurile terestre, dei ordinea a fost restaurat la scurt timp dup aceea - adica n 24 de ore. Din nefericire pn atunci o mare parte a locuitorilor fusese fie violat, jefuit sau robit. Din populaia estimat la 50.000 locuitori ai oraului la momentul respectiv, aproximativ jumtate erau nc liberi cnd Mehmed a ordonat ncetarea ostilitilor. Din fericire, o serie de valoroase comori Cretine au fost returnate Bisericii intacte, printre care i preioasele daruri ale celor 3 Magi. Mehmed a ateptat pn cnd situaia a fost sub control i a intrat n ora ntr-o procesiune ceremonial n care populaia local i-a oferit flori ca felicitri. Cderea Constantinopolului a nsemnat nu numai sfritul Imperiului Roman de Rsrit i moartea ultimului mprat bizantin, Constantin al XI-lea, dar i o victorie strategic de o importan crucial pentru cucerirea estului mediteranean i al Balcanilor de ctre otomani.