IMPERIUL OTOMAN

Originea şi istoria timpurie a otomanilor

Începuturile expansiunii în Europa
Factori favorizanţi ai expansiunii
Sistemul militar-feudal otoman
Cucerirea Constantinopolului şi ideologia otomană
Apogeul expansiunii otomane
Semnele declinului puterii otomane: Lepanto
 Originea şi istoria timpurie a otomanilor

Turcii otomani:
 originari din Asia Centrală,
între Marele Zid Chinezesc,
Mongolia şi sudul taigalei
siberiene
 păstori şi vânători
 migrează spre Turkmenistanul
de astăzi, unde se islamizează
 OSMAN (OTMAN)
 şeful unui trib selgiucid se afirmă în
luptele de frontieră cu bizantinii
 extinde stăpânirea în Asia Mică
 îşi ia titlul de sultan pe la 1300
OSMAN GHAZI
(1281-1326)  fixează prima capitală la BURSA
miniatură din 1563-Topkapy
 Factori care au favorizat expansiunea în Europa
 Fărâmiţarea politică, luptele interne, anarhia ce domneau în
Peninsula Balcanică

 Colaborarea unor creştini balcanici cu otomanii

 Superioritatea militară a turcilor (ieniceri, spahii, arme de foc)

 Inconsistenţa încercărilor occidentalilor de a organiza cruciade de

stopare şi alungare a turcilor din Europa

 Toleranţa religioasă a otomanilor care a trezit bunăvoinţa

oamenilor de rând
Soldaţi pedeştri, proveniţi dintre copiii creştinilor luaţi ca tribut
şi crescuţi în spiritul milităresc şi al credinţei islamice
(miniatură de epocă - 1362)
 Sistemul militar-feudal otoman

Teritoriile cucerite au fost treptat înglobate în sistemul politic otoman. La

început vasale, ţările plăteau un tribut (haraci), ca o răscumpărare a păcii,
fiind obligate să ducă o politică externă în concordanţă cu interesele Porţii.
Iniţial, statul otoman a recurs la sistemul feudalo-vasalic din cauza purtării
unui război pe două fronturi (în Europa şi în Asia) şi a evitării cheltuielilor de
impunere a unei administraţii total otomane.
Mai târziu, pământurile ţărilor cucerite au devenit proprietatea statului (a
sultanului – monarh de tip oriental) şi au fost acordate fie aşezămintelor de
binefacere de pe lângă moschei, fie feudalilor otomani (spahii, mai ales) ca
beneficii condiţionate.
Ei percepeau de la ţărani renta feudală, iar de la cei creştini şi o taxă
specială, care explică islamizarea unei părţi importante a populaţiei balcanice
slave şi albaneze.
Otomanii împărţeau lumea între teritoriile stăpânite direct (Casa
Islamului), cele cu care trebuiau să poarte război pentru a le aduce în Islam
(Casa Războiului) şi cele care plăteau tribut fără a fi integrate lumii islamice
(Casa Păcii), precum Ţările Române.
 Cucerirea Constantinopolului şi ideologia
otomană
 Cucerirea CAPITALEI s-a făcut
după un asediu dramatic de două
luni, în 1453
 Noua capitală a imperiului,
CONSTANTINOPOLUL, va deveni
ISTANBUL
 MEHMED II (1451-1481) a fost
supranumit, de aceea, Cuceritorul
 Existenţa Imperiului bizantin a luat
sfârşit
 Imperiul otoman se va considera
moştenitorul direct al BIZANŢULUI
şi succesorul legitim al
IMPERIULUI ROMAN
 Ideologia sa va justifica încercările
ulterioare ale otomanilor de a cuceri
părţi tot mai importante din Europa
MEHMED II
FATIH
(1432-1481)
 Cucerirea Constantinopolului (29 mai 1453)
(după DUCAS, Istoria turco-bizantină)
“Pătrunzând înăuntru şi răspândindu-se de la poarta lui Charsias până la
palat, [turcii] ucideau pe cine le ieşea în cale. Turcii se temeau, căci ei mereu
socotiseră că înlăuntrul oraşului vor fi cel puţin la cincizeci de mii de luptători
… de-ar fi ştiut că toată oastea sub arme nu trece de opt mii, n-ar fi ucis pe
nici unul.
Poporul întreg a fost robit, cei mai mulţi fiind prinşi în Marea Biserică.
Intrând înăuntru cu săbiile în mână şi văzând poporul adunat cu zecile de mii,
fiecare îşi lega robul lui. Toate acestea se întâmplaseră de la ora întâi din zi
până la ora opt.
Atunci şi tiranul a intrat în oraş cu vizirii lui. … A descălecat la Biserica cea
Mare şi intrând înăuntru a rămas în extaz la vederea ei … spunând: ”Ajungă-
vă comorile şi robii! Clădirile oraşului sunt ale mele “. Căci îi părea rău
tiranului de învoirea ce a dat-o [ca soldaţii să jefuiască oraşul timp de trei zile]
când a văzut comorile scoase şi robii luaţi fără de sfârşit”
SFÂNTA SOFIA DIN CONSTANTINOPOL
 Apogeul puterii otomane

SELIM I YAVUZ
(1467-1520)

Sub SELIM I cel Cumplit (1512-1520), turcii

sunt interesaţi de expansiunea în Asia şi Africa
În urma cuceririi Egiptului de la mameluci,
sultanul
îşi ia şi titlul de CALIF (1517)
Apogeul puterii otomane

Din 1484,
prin cucerirea CHILIEI şi CETĂŢII ALBE
de la MOLDOVA lui ŞTEFAN CEL MARE,
Marea Neagră devine “lac turcesc”
Tătarii HOARDEI DE AUR sunt supuşi,
expansiunea continuă spre POLONIA
 Apogeul puterii otomane
 Fiul său, SULEIMAN II(1521-1566)
supranumit Magnificul şi Legiuitorul, reia
expansiunea în Europa:
 Cucereşte BELGRADUL în 1521
 Nimiceşte armata Regatului Ungariei la MOHACS
în 1526
 Asediază VIENA, capitala Imperiului Romano-
German, în 1529
 Transformă Ungaria în provincie turcească şi
Transilvania în principat sub suzeranitate otomană, în
SULEIMAN II 1540-1541
KANUNI  Desăvârşeşte instituţiile sistemului politic şi religios
(1494-1566) otoman
 ASEDIUL VIENEI
(septembrie – octombrie 1529)
SULTANUL mobilizează o uriaşă armată de aproape 100000 de soldaţi
(20000 ieniceri, mineri balcanici, cavaleri maghiari) şi 500 tunuri.
Viena, cu ziduri vechi de 300 de ani, este apărată de 25000 de soldaţi şi
cavaleri, conduşi de contele de SALM.
4000 de femei, copii şi bătrâni scoşi din oraş, deşi escortaţi de soldaţi, sunt
ucişi sau luaţi robi de turci.
Din septembrie începu asediul. Încercările otomanilor de a sparge zidurile
prin asalturi aparente ascundeau adevăratul scop: săparea unor tunele care să-
i ducă în interiorul oraşului. Asediaţii răspund făcând incursiuni în tabăra
turcilor.
Pe 14 octombrie, ultimul asalt n-a reuşit. Apropierea iernii l-a făcut pe
SULEIMAN să ordone retragerea. Pierderile suferite de otomani s-au ridicat la
20-25000 de oameni, ale creştinilor la mai puţin.
În fosta tabără otomană, austriecii găsesc saci cu “grâne negre”. Era pentru
prima dată când europenii descopereau cafeaua.
 Semnele declinului Imperiului otoman
Bătălia de la LEPANTO (7 octombrie 1571)
Locul: Golful CORINT
Forţele participante: IMPERIUL
OTOMAN şi LIGA SFÂNTĂ
(Statul Papal, Regatul Spaniei,
Veneţia)
Flotele care se înfruntă:
230 de galere otomane conduse de
ALI-PAŞA
200 de galere ale creştinilor conduse
de arhiducele DON JUAN DE
AUSTRIA
Durata: 16 ore, de la răsăritul
soarelui
Rezultatul: mare victorie creştină;
otomanii pierd 200 corăbii, 30000
soldaţi, 3000 sunt luaţi prizonieri;
creştinii au 8000 de morţi şi 21000
de răniţi
A 2-a zi, dimineaţa, marea era încă
înroşită de sânge
Factorii victoriei:
Blocarea adversarului
Precizia focului artileriei galerelor
spaniole
Soliditatea galerelor veneţiene –
adevărate fortăreţe plutitoare
Înarmarea superioară a creştinilor cu
tunuri şi archebuze
 Bătălia navală de la Lepanto
Redată de VERONESE

Un participant la bătălie, care

şi-a pierdut mâna stângă, dar
a ajuns faimos altfel:
MIGUEL DE CERVANTES
 Evaluare
(10 PUNCTE DIN OFICIU)
1. Turcii ajunşi în Asia Mică, au căpătat denumirea de otomani de la:
a. Murad
b. Osman
c. Selim
d. Orhan (5 p)

2. Prima capitală a statului otoman a fost stabilită la:

a .Istanbul
b. Constantinopol
c. Bursa
d. Adrianopol (5 p)

3. „Tiranul” descris de Ducas în Istoria turco-bizantină era:

a. Osman Ghazi
b. Baiazid il Derim
c. Mehmed II Fatih
d. Selim I Yavuz (5 p)
 Evaluare
4. Expansiunea otomană în Peninsula Balcanică a fost iniţiată de:
a. Murad I
b. Mehmed II
c. Orhan
d. Baiazid I (5 p)

5. Cunoscuta expresie a lui Mihai Eminescu – „copii de suflet ai lui Allah” – se referă la:
a. minerii balcanici
b.ieniceri
c.spahii
d.soldaţii de pe galerele turceşti (5 p)

6. Calif desemnează:
a.un înalt demnitar arab
b.locţiitorul Profetului Muhammad
c.un conducător militar
d.conducătorul religios al Islamului
e.locţiitorul sultanului (10 p)
 Evaluare
7. Ordonaţi cronologic evenimentele:
a. Cucerirea Egiptului mameluc
b. Fixarea capitalei imperiului la Constantinopol
c. Osman îşi ia titlul de sultan
d. Primul asediu otoman asupra Vienei
e. Cucerirea de către turci a Chiliei şi Cetăţii Albe (10 p)

8. Corelaţi (asociaţi) evenimentele cu datele:

1354 Bătălia de la Lepanto
1453 Turcii otomani la Galipoli
1521 Ungaria, paşalâc
1526 Cucerirea Belgradului
1540 Înfrângerea Ungariei la Mohacs
1571 (10 p)

9. Sultanul descris de Ducas în Istoria turco-bizantină şi-a atribuit după cucerirea

Constantinopolului:
a. locuitorii oraşului ca robi
b. clădirile oraşului
c. dreptul de a-i ucide pe apărătorii oraşului
d. comorile de nepreţuit (5 p)
 Evaluare
10. Asociază:
a. Marea Biserică 1. domeniul statului acordat spahiilor şi moscheilor
b. Liga Sfântă 2. ţările care plăteau haraci
c. sultan 3. Sfânta Sofia
d. beneficiu condiţionat 4. alianţa Statului papal cu Spania şi Veneţia
e. „Casa Păcii” 5. monarh de tip oriental (5 p)

11. Statul otoman a recurs la sistemul feudalo-vasalic din cauza:

a. purtării unui război pe două fronturi
b. fărâmiţării politice şi anarhiei care domneau în Imperiu
c. influenţei fostului Imperiu bizantin
d. evitării cheltuielilor de impunere a unei administraţii otomane
e. influenţelor din Europa apuseană, prin cruciade (10 p)

12. Situează în sistemul politic otoman următoarele ţări aflate într-un anumit moment istoric, şi
anume:
a. Ţara Românească, la sfârşitul domniei lui Vlad Ţepeş (1462) 1. Casa Păcii
b. Moldova, la sfârşitul domniei lui Ştefan cel Mare (1504) 2. Casa Islamului
c. Ungaria, după 1540 3. Casa Războiului
(15 p)
 BIBLIOGRAFIE

 Zoe PETRE (coordonator), Carol CĂPIŢĂ, Ecaterina LUNG, Cristian OLARIU,

Daniela ZAHARIA, Ioan GROSU, Istorie: manual pentru clasa a IX-a, Corint, Bucureşti, 2004
 Alexandru BARNEA (coordontaor), Vasile Aurel MANEA, Mihai STAMATESCU,
Bogdan TEODORESCU, Istorie: manual pentru clasa a IX-a, Corint, Bucureşti, 2004
 Lucia POPA, (coordonator), Radu G. PĂUN, Dragoş Ţigău, Istorie: manual pentru clasa a X-a,
Sigma, Bucureşti, 2000
 www.en.wikipedia.org
 www.gregory.cowen.com
 www.traditioninaction.org
 www.herodote.net