Neagoe Basarab (1512 - 1521)

Neagoe Basarab primul Craiovesc in scaunul Tarii Romanesti

Dupa moartea lui Vladut, a fost inscaunat pe tronul Tarii Romanesti Neagoe, fiul marelui vornic Parvu Craiovescu. Intrucat demnitatea suprema in stat revenea, dupa datina, descendentilor lui Basarab I, Neagoe si-a creat o genealogie de natura sa-i legitimize ocuparea tronului, avand in vedere si existenta unor legaturi intre Craiovesti si familia domneasca. In actele emise de cancelaria sa, el si-a luat numele de Basarab, dandu-se drept fiu al lui Basarab cel Tanar (Tepelus), al carui nume evoca el insusi ascendenta din intemeietorul tarii. Boierii adversari ai lui Neagoe afirmau insa ca toti locuitorii tarii stiau ca Neagoe nu este fiu de domn. Dupa Neagoe, urmasii din familia sa, descendenti ai boierilor Craiovesti, si-au zis Basarabi, nume care a devenit patronimic pentru noua casa domneasca.

In privinta originii veridice a lui Neagoe Basarab,istoricii nostri nu sunt de acord : in timp ce unii il considera ca fiu legitim al lui Basarab cel Tanar, cu o sora a Craiovestilor, Neaga, altii il socotesc ca fiu nelegitim al acestuia, Neaga nu fiind sora, ci sotia lui Parvu Craiovescu ; pe temeiul unui izvor contemporan, Viata patriarhului Nifon, s-a mers chiar mai departe, inlaturandu-se cu totul paternitatea lui Tepelus ; oricare ar fi adevarul, un fapt ramane precis stabilit : Neagoe era inrudit de aproape cu Craiovestii, fiind nepot drept lui Barbu, banul Olteniei, lui Radu si lui Danciu. Cu ajutorul acestora si al lui Mehmet, begul dunarean, ocupa el tronul, dupa decapitarea lui Vladut.

Domnia lui Neagoe Basarab

Domnia lui Neagoe Basarab (1512 1521) a marcat pentru Tara Romaneasca un oarecare echilibru social-politic, facilitat, in parte, si de framantarile din statele vecine. Cu toti vecinii au fost impacat, spune cronica, omitand sa aminteasca insa ca in prima parte a stapanirii au existat raporturi tensionate cu Moldova. Bogdan cel Chior, urmasul lui Stefan, dadea sprijin cumnatului sau Mircea, fiul lui Mihnea cel Rau, spre a ocupa tronul Tarii Romanesti. Ca raspuns Neagoe trimite in 1514 pe pretendentul Trifaila, care este insa batut si ucis aproape de Vaslui. Tot in Moldova se refugiasera si unii dintre boierii lui Vladut, dupa moartea domnului lor. In 1516, inainte de 27 mai, incearca un domnisor din Ardeal sa apuce scaunul; Neagoe insa il prinde si-l inseamna la nas. In aceeasi vreme astepta peste munti si Mircea numit si Milos, fiul lui Mihnea, un prilej ca sa navaleasca. Prilejul nu s-a ivit ; de altfel Neagoe arata brasovenilor, la 17 martie 1517, ca regele Ludovic al Ungariei l-a intarit in domnie si ca, prin urmare, vor ave ape viitor aceiasi prieteni si aceiasi dusmani. Adauga 2

apoi ca el insusi a jurat credinta regelui si s-a obligat, daca va putea, sa respinga pe turci, daca nu, cel putin sa trimita vesti despre miscarile acestora.

In ciuda acestor conflicte minore, domnia lui Neagoe Basarab a fost marcata de stabilitate si s-a inscris intr-un curent de dezvoltare multilaterala a Tarii Romanesti. Domnul a fost in masura sa-si indrepte atentia spre opera organizare interna, continuand aici cele mai bune traditii ale predecesorilor. Intrucat atentia sultanului Selim I (1512-1520) era indreptata asupra situatiei din Asia si Africa, Neagoe a izbutit sa lichideze pe cale diplomatica infiltratiile turcesti la nord de Dunare. In acelasi scop, consimtind la sporirea cu 100000 de aspri haraciul, acesta a ajuns la aproape 13000 de galbeni. In spiritul ideii de consolidare a autoritatii domniei, Neagoe Basarab a impus legislatie si procedura juridica unice pe tot cuprinsul tarii. A perfectionat aparatul administrativ, cautand sa aseze in slujbe doar pe cei cu merite. A acordat atentie armatei, Tara Romaneasca ajungand sa dispuna in timpul sau de o oaste de 40.000 de pedestrasi si calareti. S-a ingrijit de dezvoltarea economica a tarii, sprijinind comertul si aparand interesele supusilor sai in relatiile cu cei din afara. A dat dovada de permisivitate in privinta negustorilor brasoveni care, in conditii de reciprocitate, puteau sa-si desfasoare activitatile pe teritoriul Tarii Romanesti. Durabilitatea tangentelor politice, relatiile externe largi cu regii Ungariei si Poloniei, cu Venetia sau cu papa s-au rasfrant pozitiv si pe plan economic, tara cunoscand o crestere demografica si un spor de venituri. Faptul acesta i-a inlesnit lui Neagoe realizarea unei opere de constructii si ctitorii fara precedent, mentionate in Viata Sfantului Nifon, cu multe detalii, indeosebi in privinta ctitoriilor din afara tarii, la sud de Dunare. Pe urmele sale au pasi si unii dregatori ai vremii, ca marele logofat Harvat, ctitor al manastirii Gura Motrului, mentionat ca binefacator si de catre pomelnicul manastirii Kosinitsa din Macedonia. 3

Bunele raporturi intretinute cu scaunul papal, cu Ungaria si cu voievodatul ardelean au dus la precizarea granitei Tarii Romanesti cu Transilvania in partile Hategului, misiune pentru care sunt mentionati din partea ardeleana nobili de origine romana, precum Cndre Iano si Cndea Laslu din Rchitova, Srcin Feren din Mujna, Nalai Petru din Tutea, Nicolae din Rul Brbat, Stanciu de Scel, iar din partea Tarii Romanesti dregatori ca Stanciul banul, Neagoe spatarul, Stanciu postelnicul din Crasna, Radu logofatul si Albu postelnicul din Brti, Socol logofatul din Baia, Bran postelnicul din Polovragi. Prestand juramant de omagiu regelui Ludovic al II-lea (1517), Neagoe obtinea in continuare domeniul Geoagiului, ca si Radu cel Mare. Pe linia legaturilor traditionale pe care Craiovestii le intretineau cu Sibiul, relatiile sale cu acest oras au fost bune, dar cele cu Brasovul au cunoscut si disensiuni, datorita pretendentilor la tronul muntean pe care-i adapostea orasul. Tensionate pana la un anumit moment, Neagoe continuand a adaposti pribegi si pretendenti la domnia tarii vecine, relatiile cu Moldova ar fi intrat intr-o zodie mai bunadaca imprejurarile externe nu ar fi zadarnicit aceasta evolutie.

Viata si moartea domnitorului

Neagoe a fost casatorit cu Elena, fiica din flori a despotului Iovan Brancovici din Serbia ; ca fiica de despot i se da in acte si in inscriptii titlul de Despina. Au avut mai multi copii, dintre care unii au murit in frageda varsta. Tabloul ctitorilor, la biserica manastirii Curtea de Arges, ne infatiseaza : Teodosie, Petru si Ioan, si trei fete : Stana, Ruxandra si Anghelina. Teodosie a urmat pentru 4

scurta vreme tatalui sau la tron si a murit la Constantinopol ; Ruxandra a devenit sotia lui Radu de la Afumati, iar Stana sotia lui Stefanita al Moldovei.

Neagoe Basarab a murit in ziua de 15 septembrie 1521 si a fost inmormantat in biserica de la Arges. Doamna Elena in calugarie i s-a zis monahia Platonida a mai trait treizeci si ceva de ani; rapusa de ciuma, la Sibiu, la 30 ianuarie 1554, trupul i-a fost adus dupa doi ani in tara spre a fi ingropat langa acela al lui Neagoe. Alaturi sunt mormintele a patru dintre copii lor, anume al lui Petru, al lui Ioan, al Anghelinei si al Stanei. Moartea lui Neagoe Basarab, survenita indata dupa cucerirea Belgradului de catre turci, a accentuat conflictele pentru obtinerea scaunului domnesc, adaugand la rivalitatea dintre Basarabi si Craiovesti veleitatile altor grupari boieresti constituite pe baza unor entitati teritoriale, ca Mehedintii si Gorjul pentru Oltenia, ori Buzaul si Argesul pentru Muntenia. Succesor la tronul vacant dupa moartea domnitorului a fost, pentru o scurta perioada, fiul acestuia, Teodosie.
(Neagoe Basarab si fiul sau, Teodosie)

(Neagoe Basarab, doamna Despina si copiii lor, pe tabloul ctitoricesc al bisericii de la Curtea de Arges. Astazi fresca se afla la Muzeul de Arta Religioasa din Bucuresti)

Realizat de : Chis-Ciure Robert Andrei si Maxim Elisa Alexandra- clasa a XI-a I