Religia In Roma Antica

Stainbok Mihai
Clasa a-IX-a C
 Cuprins

Roma Antica
Religia in Roma Antica
Începutul religiei in Roma Antica
Zeitati (I)
Zeitati (II)
Principiile Romanilor
Atributiile fata de divinitati
Religia Romana (II)
Influentele altor religii
 Roma Antica
• Roma Antică a fost un oraș-stat a cărui istorie se întinde în perioada
de timp cuprinsă între 753 î.Hr. și 476 d.Hr. Civilizația romană e,
deseori, clasificată ca o parte din Antichitatea Clasică, împreună cu
Grecia antică, o civilizație care a inspirat mult cultura Romei antice.
Roma antică a adus contribuții importante în organizarea politică și
administrativă, juridică, artă militară, artă, literatură, arhitectură,
limbile Europei (limbile romanice), iar istoria sa continuă să aibă o
influență puternică asupra lumii moderne.
 Religia in Roma Antica
• În primele secole ale Republicii, Religia in Roma antica
si Imperiul Roman,  adica ansamblul de rituri si
credinte care împodobeau viata cetatii, dar si viata
diferitelor comunitati în care individul se afla integrat
-, s-a constituit din contopirea elementelor proprii
popoarelor italice cu împrumuturi preluate timpuriu
de la etrusci si de la cetatile grecesti din sudul
peninsulei. 
 Inceputul religiei in Roma Antica
• La inceputul istoriei romanilor, animismul era principala credinta
religioasa, in existenta unor forte misterioase malefice sau benefice,
aflate in orice fiinta sau obiect din natura. Se credea ca fiecare om isi
are spiritul sau protector si inca de la nastere era ghidat de o vointa
divina individuala. De asemenea, fiecare activitate practica, mai ales
din cele legate de cultivarea pamantului cum ar fi aratul, semanatul,
secerisul etc. stateau sub semnul unei divinitati protectoare. Acestea
erau „geniile” sau numina, carora le erau adresate actele de cult. Din
acestea au derivat, mai tarziu, zeitatile propriu-zise, sub influenta
unor credinte religioase etrusce dar si a panteonului grecesc.
 Zeitati (I)
• Jupiter era zeul luminii, al fulgerelor, ploii, mai tarziu al victoriei.
• Junona, sotia lui Jupiter, era protectoarea casatoriilor si a nasterilor.
• Pentru un popor eminamente razboinic, principalul zeu era Marte,
zeitatea care guverna razboaiele.
• Ianus era zeul protector al casei, care privea spre trecut si viitor si era
reprezentat cu doua fete. A devenit si zeitatea inceputului de an, de
unde provine numele lunii ianuarie.
 Marte

Jupiter Junona

Ianus
 Zeitati (II)
• Vesta era zeita focului sacru, protectoare a Romei. Preotesele ei,
vestalele, care intretineau focul sacru in templul Vestei, erau in numar de
sase, alese de marele pontif dintre fete sub 10 ani apartinand unor familii
nobile. In timpul serviciului lor de 30 de ani trebuiau sa ramana caste si se
bucurau de un prestigiu deosebit. Ofensele aduse unei vestale erau
pedepsite cu moartea iar daca un condamnat la moarte intalnea in
drumul spre locul de executie o vestala putea fi gratiat.
• Minerva era zeita mestesugurilor dar si a intelepciunii, fiind asimilată cu
Atena din panteonul grecesc.
• Venus era zeita gradinilor si a frumusetii, prin asimilarea atributelor
Afroditei grecesti.
Vesta si Vestalele

Venus Minerva
 Principiile Romanilor
• Spre deosebire insa de greci, romanii nu au reprezentat zeitatile lor
sub chipul omenesc. Cu un spirit mai pragmatic, acestia nu erau
preocupati de problemele filosofice cu privire la evolutia existentei
omenesti, moartea, destinul. In principiu, practicile lor de cult aveau
scopul de a castiga bunavointa divinitatilor si erau o datorie civica a
fiecarui cetatean de a trai in pace cu divinitatile. Centrul vietii
religioase il reprezenta casa fiecarui roman, unde capul familiei oficia
cultul domestic, aducand pe altarul de langa vatra ofrande zeilor casei,
Vesta, Ianus, cei doi penati si lari, cei din urma preluati de la etrusci.
 Atributiile fata de divinitati
• Actele de cult publice erau reglementate riguros si supravegheate de
pontifi, care nu erau propriu-zis sacerdoti, ci aveau functii de
administrare a cultului. Pe langa indatoririle religioase, cei care faceau
parte din colegiul pontifilor aveau si atributii juridice si de istoriografi.
Ei stabileau calendarul, tineau evidenta sarbatorilor, consacrau
edificiile publice, vegheau ca legile publice sa nu vina in contradictie
cu cele religioase, hotarau admiterea unor divinitati straine in
panteonul roman. Pontifii au fost si principalii istoriografi ai Romei si
primii legislatori, punand bazele dreptului roman.
 Religia Romana (II)
• Religia romana nu a avut o doctrina propriu-zisa, bine structurata,
stabila si a fost caracterizata de disponibilitatea de a prelua credinte si
practici religioase de la popoarele cu care au venit in contact, atat
europene cat si orientale. Octavianus Augustus a reformat religia
romana, a dispus ca teritoriul orasului Roma sa fie impartit in 14
cartiere, fiecare cu un altar, in care se practica cultul larilor si al
geniului, devenit spirit tutelar al imparatului. Sub influenta Orientului,
au apăaut noi personificari ale divinitatilor: Roma insasi devine o
divinitate, careia i se dedica statui, imparatii Caesar, Antonius, Augustus
sunt declarati fii ai zeilor inca din timpul vietii, li se ridica altare,
numeroase statui si se ajunge astfel la un adevarat cult imperial.
Caesar

Antonius

Augustus
 Influentele altor religii
• Alte influente orientale au fost materializate in preluarea cultului
egiptean al zeitei Isis, raspandit in întreg imperiul, al zeitatilor Cybele,
Baal, Mithra si altele. La inceputul primului mileniu d. Hr., patrund, tot
prin filiera orientala, cultele crestine, o noua religie ai carei adepti au
fost intr-o prima perioada aspru persecutati, prigoniti si omorati,
pentru ca in cele din urma chiar imparatii romani sa se crestineze.
 Numarul zeilor romani este unul deosebit de mare, fiind de ordinul miilor. Fiecare loc, imprejurare sau
obiect avea propriul zeu ocrotitor si existau foarte multi zei cu atributii marunte, dar importante pentru
romani. Puterea extraordinara si magica a fiecarui zeu, numen dei, se implica in viata oamenilor si in
natura, ca o forta sobra, miloasa dar si razbunatoare. Astfel, zeii protejau fiecare act al vietii, de la
nastere pana la moarte.
MULTUMESC!