UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI FACULTATEA DE STUDII EUROPENE

REFORMA RELIGIOAS N EUROPA

BILEGAN OANA COSMINA AN II

Cuprins

1. Introducere......................................................................................................3 2. Cuprins 2.1 Reforma timpurie 2.2 Reforma trzie 3. Consideraii finale

1. Introducere Conform Dicionarului Explicativ Romn termenul de reform provine din limba francez (rformer), i se traduce astfel: a schimba (n bine), a nnoi, a primeni o stare de lucruri, o concepie, a face o reform. 1 Reforma ns, este un concept inventat de istorici i folosit pentru a descrie succesiunea de evenimente n urma crora mari pri ale populaiei din Germania, Elveia, Olanda, Marea Britanie i rile scandinave s-au desprins de religia catolic i au devenit membrii ai bisericilor protestante independente. Termenul de reform a fost introdus n secolul XVIII de ctre instoricii protestani din Germania care au pretins c Reforma a nsemnat un proces prin care, cretinii incapabili s accepte abuzurile Bisericii Catolice, s-au rupt de aceasta pentru a-i urma propria lor religie.2 Reforma era termenul folosit pentru a descrie seria de evenimente complexe, desfurate n secolul XVI, prin care o minoritate numeroas a membrilor Bisericii Catolice i-au schimbat credina i s-au alturat uneia ditre noile biserici protestante. S-au distins dou serii de evenimente, legate ntre ele:prima, Reforma timpurie, desfurat aproape n ntregime n Germania, centrat pe viaa i activitatea lui Marthin Luther; a doua, Reforma trzie, cu centrul de greutate n Elveia, care a gravitat n jurul nvturilor lui Jean Calvin.3 Reforma a nsemnat o schimbare n istoria Europei, pentru c a deschis la scar larga ua incertitudinilor spirituale. Devreme ce n trecut a existat un singur set de credine acceptat drept corect, era evident c unele dintre ele trebuie s fie greite, iar muli oameni au nceput s se ntrebe dac nu cumva toate erau greite.
1 2

www.dexonline.ro. Randell Keith, Luther i reforma n Germania 1517-1555, ediia a II a, Editura All, Bucureti 2002, traducere Raluca Mihail, pag. 2. 3 Idem , pag. 5.

Astfel, rezultatul Reformei, a fost distrugerea unitii cretintii vest-europene, care a rezistat mai bine de o mie de ani.4 Cauzele privind reforma pot fi grupate n trei dimensiuni: cauze pe termen lung care explic de ce evenimentul trebuia s se ntmple mai devreme sau mai trziu, cauze pe tremen scurt care explic de ce evenimentul a avut loc apoximativ n momentul respectiv i cauze imediate care ne ofer explicaia pentru care evenimentul s-a declanat chiar n momentul n care acest lucru s-a ntamplat.5 Cauzele pe termen lung se datoreaz n primul rnd religiei; cultul sfinilor facea parte din cotidian, oamenii purtau peste tot simbolurile sfinilor, li se rugau n biserici, ddeau pomeni n numele lor, i erau convini ca prin fapte bune puteau fi cumprate favoruri speciale, inclusiv mntuirea.6 Indiferent de diferentele de opinii in legatur cu direcia spre care se ndreapt religia n momentul respectiv, practicile religioase erau parte integrant a tuturor aspectelor vieii n Evul Mediu trziu. Acest fapt explic de ce a fost posibil ca disputele religioase s se fi situat n centrul istoriei politice a Europei Secolului al-XVI-lea, ntr-o msura de neconceput patru secole mai trziu.7 Cauzele pe termen scurt se datoreaz n mare parte afirmaiilor fcute de umaniti, care cereau dovezi referitoare la faptele i practicile religioase. Astfel, prin nenumrate studii asupra practicilor religioase i asupra Bibliei, umanitii au descoperit o serie de erori n traducerea manuscriselor i au ncercat s explice acest lucru i poporului ns nu au fost nelei i aprobai. Exista insa anumite

Randell Keith, Luther i reforma n Germania 1517-1555, ediia a II a, Editura All, Bucureti 2002, traducere Raluca Mihail, pag. 5, 6. 5 Idem, pag. 9. 6 Ibidem, pag 12. 7 Ibidem, pag 13.

controverse intre istorici referitoare la cauzele pe termen lung si cele pe termen scurt care au determinat aparitia Reformei.8 Cauzele imediate insa reprezinta un comun acord intre istorici si anume, toata lumea este de acord ca acestea au fost furnizate de actiunile lui Luther.9 2. Cuprins

2.1.

Reforma timpurie

2.1.1 Reforma lui Marthin Luther Reforma timpurie reprezinta inceputul fenomenului de Reforma din Europa si se manifesta in special in Germania, unde Martin Luther s-a razvratit impotriva bisericii. Intre anii 1517 si 1521, actiunile lui Martin Luther(1483-1546) au zguduit temeliile Biserici Catolice si au amenintat sa surpe conceptul medieval despre crestinism. In ajunul sarbatorii Zilei tuturor sfintilor, pe data de 31 octombrie 1517, Luther a afisat pe pe usa celei mai mari biserici din Wittenberg cele 95 de teze impotriva vanzarilor de indulgente. Momentul publicarii tezelor a fost intentionat ales, deoarece ele au aparut cu doar cateva ore inainte de singura zi din an in care principele elector al Saxoniei vindea indulgente acelora care vizitau celebra lui colectie de moaste, iar intentia lui Luther a fost in mod evident sa-si popularizeze pe scara larga argumentele.10 In momentul in care si-a publicat tezele, Martin Luther era profesor la Universitatea Wittenberg, fiind interesat cu precadere de Biblie, subiect pe
8

Randell Keith, Luther i reforma n Germania 1517-1555, ediia a II a, Editura All, Bucureti 2002, traducere Raluca Mihail, pag 17-21. 9 Idem, pag 22. 10 Ibidem pag 29.

marginea caruia tinea numeroase prelegeri. La varsta de 21 de ani, Luther se calugareste pentru a-si tine promosiune facuta Sfintei Ana, protectoarea lui, pentru ca il salvase cand fusese lovit de un fulger in timpul unei furtuni. Convins de existenta lui Dumnezeu ca o figura razbunatoare care pedepsea umanitatea pentru pacatele comise, considera vanzarea indulgentelor ca o problema de viata vesnica si moarte. Luther credea ca biserica inducea in eroare pe acei oameni care continuau sa pacatuiasca convisi fiind ca pacatele le sunt iertate prin cumpararea unei indulgente.11 Au fost mai multe incercari de a-l reduce la tacere pe Luther, printre care si din partea Arhiepiscopului Albert de Brandenburg, care s-a simtit amenintat de publicarea tezelor deoarece el folosea banii castigati pe urma vanzarii indulgentelor pentru a-si cumpara arhiepiscopatul. Albert a cerut sprijinul Papei Leon al X-lea, care a actionat rapid, hotarand ca structurile ordinului calugaresc augustinian, caruia ii apartinea Luther sa se ocupe de soarta lui. Astfel, in aprilie 1518, Luther isi expune tezele la Conventia ordinului augustinilor, care spre nemultumirea Papei le-au aprobat. Dupa mai multe incercari de a-l aborda pe Luther si a-l convinge ca a luat-o pe cai gresite, Papa il ameninta pe acesta insa nu ii poate inlatura pozitia de neclintit. Dupa intalnirea sa din din octombrie 1518 cu cardinalul Cajetan de la Ausburg a avut loc disputa oficiala de 18 zile cu Johann Eck la Leipzig, unde acesta din urma castiga disputa prin oferirea de argumente solide, insa multi nu au fost convinsi de dreptatea Bisericii Catolice si au ramas in continuare alaturi de doctrina lui Luther.12 In urma dispozitie de la Liepzig, papa Leon al X-lea ii trimite lui Luther un document cu putere e lege, o bula, prin care cere sa fie informat ca este surgiunit
11

Randell Keith, Luther i reforma n Germania 1517-1555, ediia a II a, Editura All, Bucureti 2002, traducere Raluca Mihail, pag 27,28,29. 12 Idem, pag 34,35

din biserica si ca orice crestin ascultator avea sa refuze sa aiba de a face cu el. Pentru a se asigura ca acest lucru avea sa fie cunoscut, bula de excomunicare avea sa fie citita la amvonul oricarei biserici. Luther a ars bula in public aratandu-si astfel dispretul fata de papa.13 Ca si continuare de a reduce la minim actiunile lui Luther papa apeleaza la ajutorul imparatului Carol al V-lea, care sa compara la proceul de la Worms inpotriva lui Luther. In urma dovezilor aduse, procesul lui Luther nu putea sa aiba decat un singur rezultat , si anume a fost gasit vinovat de erezie. Imparatul a conferit putere bulei de ecomunicare astfel ca a decis ca toti adeptii si sustinatorii lui Luther sa fie pedepsiti in cazul in care nu consimteau si nu acceptau imediat doctrina biseicii. In urma verdictului Luther a plecat de la Worms si a stat ascuns o vreme.14 2.1.2. Ulrich Zwingli Reforma timpurie nu s-a indentificat doar prin Luther, chiar daca el a a fost cel care a inflentat major evenimentele, a mai existat un personaj desprins de influenta marelui reformator si anume, Ulrich Zwingli. Zwingli(1484-1531), s-a nascut , a crescut si a trait aproape toata viata in Elvetia. A fost educat intr-un spirit traditional cu scopul de a urma o cariera in biserica, si ca rezultat al nazuintelor sale a devenit preot paroh la varsta de 22 de ani. Ca si in cazul lui Luther, Biblia constituia cu precadere subiectul sau interesului sau, iat in urma publicarii de catre Erasmus a editiei in greaca a Noului Testament, Zwingli a capatat convingerea ca multe dintre doctrinele bisericii erau

13

Randell Keith, Luther i reforma n Germania 1517-1555, ediia a II a, Editura All, Bucureti 2002, traducere Raluca Mihail, pag 36. 14 Idem, pag 41,45.

incorecte sau lipsite de justificare biblica. Acesta concluzie a fost tulburatoare pentru el, insa a fost nevoit sa admita ca biserica era pe o cale gresita.15 Convingerea lui Zwingli era ca Biblia continea o declaratie completa a intentiilor lui Dumnezeu pentru umanitate, iar ceea ce era nevoie era sa se explice oamenilor ceea ce Biblia spunea de fapt. Zwingli se muta la Zurich, iar poporul de acolo il incurajeaza sa predice, iar in scurt timp castiga un numar mare de adepti din toate categoriile sociale, inclusiv din cele bogate si puternice. El a dorit sa aiba o itrevedere cu reprezentantii Bisericii Catolice, insa i s-a refuzat acest lucru pe motiv ca laicii nu au autoritate in a decide in chestiuni religioase. Zwingli primeste astfel cale libera si isi expune convingerile sub titlul de 67 de propozitii fara sa intampine opozitie.16 Ceea ce a inceput ca o tentativa de a infaptui reforma s-a transformat in scurt timp intr-o ruptura fata de papalitate. Aceasta ruptura a devenit oficiala in 1525, cand mesa o fost inlocuita de catre consiliul de la Zurich cu o slujba inacceptabila pentru papa. In interiorul teritoriilor aflate sub controlul Zurichului, schimbarile provocate de Reforma s-au desfasurat cu sprijinul tuturor si fara nici o restrictie sociala sau politica, deoarece autoritatea s-a axat pe reducerea la tacere a lui Luther.17 2.1.3. Anabaptistii Marthin Luther si Ulrich Zwingli au fost perswonajele moderate ale Reformei, iar multi dintre primii lor sustinatori si-ai pierdut rabdarea din cauza precautiei lor, si astfel s-a creat o ruptura mult mai radicala cu vechile credinte si practici. S-a argumentat ca lucrurile gandie la inceput nu fusesera duse pana la concluzile lor logice si ca era un pas care trebuia facut. Vocile din popor sustineau tot mai mult acest lucru, iar in scurt timp fenomenul a luat amploare. Ei credeau ca
15

Randell Keith, Luther i reforma n Germania 1517-1555, ediia a II a, Editura All, Bucureti 2002, traducere Raluca Mihail, pag 79. 16 Idem, pag 80. 17 Ibidem, pag 81.

au fost alesi de Dumnezeu ca profeti, pentru a raspandi adevarul, ceea ce au si ales sa faca. Acesti reformatori au primit numele de anabaptisti.

2.2.

Reforma tarzie

Bibliografie

1.

Calvin Jean, Institutio Christinae Reliogionis, vol 1, Editura Cartea Randell Keith, Jean Calvin i reforma trzie, Editura All, Bucureti 1998, Randell Keith, Luther i reforma n Germania 1517-1555, ediia a II a,

Cretin. 2. traducere Simona Ceauu. 3. Editura All, Bucureti 2002, traducere Raluca Mihail. 4. 5. www.wikipedia.org, consultat la data de 30.05.2011. www.dexonline.ro, consultat la data de 30.05.2011.

10