II

8574 1CADEMIA ROMANA

)RIILE SECTIUNII ISTORIC E
RIA III TOMUL XXII MEM. 17.

11

DOUA PAGINI DIN

ISTORIA FANARIOTILOR
DE

N. IORGA
1.1 MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

LI

ii

1214
rf- I II. EP

4; /

MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATULUI

IMP RIME RIA NATIONALA, BU CU R E$T1 19 4 o

www.dacoromanica.ro
 MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE
SERIA III Lei

TOMUL I, (1922-23) 100.-

TOMUL II, (1923-24) 130.-
TOMUL III, (1924-26) 84o.-
TOMUL IV, (1924) 160.-
TOMUL V, (1925-26)
/ 60.-
TOMUL VI, (1926-27) 300.-
TOMUL VII, (1927) 300.-
TOMUL VIII, (1927-28) 320.-
TOMUL IX, (1928-29) 200.-
TOMUL X, (1929) 400.-
TOMUL XI, (1930) 340.-
TOMUL XII, (1931-32) 3oo.-
TOMUL XIII, (1932) 3oo.-
300.-

-
TOMUL XIV, (1933)
, 3oo.-
TOMUL XV, (1934)
TOMUL XVI, (1934-35) 240.-
TOMUL XVII, (1935-36) 240.-
TOMUL XVIII, (1936): 250.-
ANDREI RADULESCU. Constitutiunea cehoslovacA 45.-
FRANZ BABINGER. Originea i sfArsitul lui Vasile Lupu 15.-
I. LUPA$. Voevodatul Transilvaniei in sec. XII si XIII . .. 25.-
Dr. ALEKSA IVIC. Documente privitoare la miscarea literati si culturalA
a RomAnilor din Ungaria in sec.: XVIII si XIX . . . .. .. ,

25.-
N. IORGA. I. In jurul lui Mihai Viteazul; II. Originea lui Mihai Viteazul
dupl o comic& romAneascA 25.-
MIRCEA DJUVARA. Criza dreptului public international 20.-
N. IORGA. 0 scrisoare importanta a lui Cezar Boliac 5.-
N. IORGA. Inceputurile i motivele desnationalizArii in SAcuime . . . '5.-
ALEX. LAPEDATU. Un episod revolutionar in luptele nationale ale roma-
nilor de peste munti acum o jumAtate de veac 50.-
I. LUPA$. Leopold Ranke si Mihail KogAlniceanu 10.-
N. IORGA. Congresele de istorie dela Venetia si dela Roma 10.-
N. IORGA. Au fost Moldova si Tara-Romfineasca provincii supuse Fana-
riotilor ? 10.-
N. IORGA. Sculpture in lemn romAneascA 10.-
N. IORGA. Neamul lui Petru $chiopul si vechi documente de limb mai
noul 10.-
TOMUL XIX, (1937): 280.-
G-ral RADU ROSETTI. Un uitat, Generalul Ion Em. Florescu . . . . 10.-
N. IORGA. Stiri noi despre sfArsitul secolului al XVI-lea romAnesc . . 15.-
R. V. BOSSY. Urme romanesti la miazA-noapte to.-
VICTOR SLAVESCU. Opera economicA a lui Ion Ghica . . x 5.-
CONSTANTIN I. KARADJA. Steagul romAnesc al lui Istratie Dabija
Voevod 25.-
www.dacoromanica.ro
 vte-iL40
ttap?atti
\S 471

DOUA PAGINI DIN ISTORIA FANARIOTILOR

DE

N. IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

Comunicare fdcutd in pdinta dela 23 Februarie 1940.

Intre alatoriile la Constantinopol nu este niciuna care sa

intreaca in ce priveste pitorescul si in acelasi timp cercetarea
atenta a oamenilor, de toate categoriile si de toate natiunile,
din Pera, unde a stat mai multä vreme, pana in Constanti-
nopol, intrebuintand pentru aceastä asa de larga informatie
toate mijloacele pe care i le puneau la dispozitie scrisorile
de recomandatie sau simpla intamplare, care-i scotea inainte,
and pe un Corfiot, and pe un Englez ca Selim-beiu, trecut
la Islam ca un mijloc de a-si plati sau a-si face uitate datoriile,
decat Germanul Friedrich Murhard t, de altfel personal
mie necunoscut, al carui ((Tablou al Constantinopolului> a fost
tradus in olandeza de J. W. Bussin g, in doua volume, la
Amsterdam, in 1810 1). Un catalog de librarie m'a facut sa
pot dobandi pentru Institutul de Istorie Universala aceasta
traducere, originalul nefiindu-mi pana acum la indemana,
si, intrebuintand stirile multiple din aceste numeroase capi-
tole pentru sirul de analize ale operelor de calatorie in Orient
pe care 1-am inceput de multä vreme, ii continuiu in Revista
mea franceza si am intentia de a-1 prezinta reunit intr'o
publicatie speciala, cred ca aduc un serviciu cercetatorilor
istoriei poporului nostru, desfacand din aceasta pretioasa
1) Taferecelhen van Konstantinopol door Friedrich Murhard, naar de nieuwe verbell
terde uitgave, uit heat hoogduitsch vertaald door J. . W. Bussingh, etc., Amsterdam,
Johannes Allart.

r A. R.Memorille Seefiunji Imorice, Seria III. Tom XXII. Mem. 17.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 422
2

carte : intai un sir de informatii asupra calatoriei lui prin

Tara-Romaneasca i asupra imprejurarilor de tot felul din
Bucurestii contemporani dela 1804 i apoi (land in traducere
integrala cloud largi capitole care ne privesc pe noi.
Vorbind de trecerea sa pe la noi, Friedrich Murhardt po-
meneste de cercetarea amicala a pasaportului, la care se
adauga cuvinte românesti, de prezintarea la Agentia austriaca,
unde afla pe Merkelius i pe secretariul lui, Gaudy. Cu-
noaste acolo pe doctorul Marcus de Marco (va fi consul
prusian), om cult, prietenos cu calatorii, pricepator al rostu-
rilor turcesti i foarte placut. I se pare ca la Silistra s'a cerut
calatorului « sa-si dea numele printului Moruzi » (pp. 92-3).
Aiurea, spune ca strainii, chiar consulii, nu pot cumpara case
la Bucuresti si Iasi. Murhard vede in Pera i pe unii boieri,
fara a li da numele (p. 97). La Bucuresti se cerceteaza bai
turcesti (II, p. 213). Se revine asupra Orli la paginile
din acelasi volum II pe care o dam in traducere. Tot asa
si pentru prezintarea Fanariotilor acasa la ei (ibid., I, pp.
255-6). Aflam ca prin Muntenia se aduc sticle de Boemia
(p. 98). Niste dantuitori pe funie stau sa mearga la Bucuresti
(p. ioo). Un final. Polon stie ca multi din ai sai se afla, ca
pribegi, in tärile noastre si se plange de expulsarea unora dupa
cererea consulului rusesc (p. 103).
Consulul rusesc la Bucuresti e un Constantinopolitan de
origine ragusana (p. 125). Cativa Moldoveni i Munteni
apar la Constantinopol (p. 133).
Iata ce cetim, apoi, asupra teatrului apusean la Bucuresti :
« 0 parte din acea trupa dela Constantinople si-a cautat
norocul intre boierii din Bucuresti, unde maitre d'hôtel al Dom-
nului Moruzi, Michel Remondi, nascut in Roma, a pus
sä li se faca o cladire speciala. In aceasta, deosebiti alti artisti
calatori i dantuitori au mai venit, cari, in capitala Valahiei,
uniti cu unii dantuitori pe coarda i saltimbanci, dadeau doua
reprezintatii pe saptamana, care au reusit, mai curand, foarte
rau i, oricat de mult ar fi satisfacut gustul boierilor din
Bucuresti si al Fr Ancilor cari se aflau acolo, erau foarte jig-
nitoare pentru un gust mai ales » (p. 146).

www.dacoromanica.ro
423 DOUA PAGINI DIN ISTORIA FANARIOTILOR 3

La Bucuresti se vad mai putin deck in Pera cele mai nouà

mode apusene (p. 149).
Nu lipseste nici primblarea de searà, in calesti, la Bucuresti
si Iasi (p. 238).
Odatä se intampina pe strazile Constantinopolei un neno-
rocit Austriac venit din Iasi, pe care niste Turci voiau sa-1
sileasca a pläti imediat haraciul (p. 1(36).
Calatorul spune sä fi auzit muzicantii « pagani » cant and,
ca i aici, si in « Ardeal, Valahia si Moldova » (p. I I).
Cel dintai capitol despre imprejurarile de la noi nu este
altceva deck povestirea, cu desdvarsire autentica pana la
ultimele amanunte, a sfarsitului tragic pe care 1-a avut, in
insài resedinta sa bucuresteang, unul dintre Domnii Fana-
rioti, care nu si-a meritat fArd indoiala o astfel de pedeapsä
pentru actele, evident criticabile, pe care le-a impus o situatie
ce nu se putea schimba prin vointa lui, in vremea cand Pas-
vantoglu era mai Domn pe malul sting al Dunarii cleat
acela pe care Sultanul 11 trimetea intr'un despretuit Scaun
de vasalitate.
Las deci sà urmeze in traducere insäsi expunerea acestui
Grec, a carui povestire a fost redata cu o astfel de exacti-
tate, incit s'ar putea intreba cineva daca scriitorul german
n'a avut inaintea sa o naratiune scrisa, sau daca n'a urmat
in expunerea sa dictarea acestui cunoscut intamplätor. Neat
ca aceastä expunere nu poate fi precedata cu insesi lamuririle
pe care le-ar fi dat Murhardt cu privire la persoana povesti-
torului (pagina 56 si urmatoarele) :
« Intre acestea s'a prezintat in societatea aceasta un Grec,
si conversatia a capatat acum o intorsatura cu totul alta. Era
un tandr de o infatisare atragatoare, care ocupase pana atunci
mai multe posturi ca Dragoman, si nu de multà vreme fusese
Logofat pe langa acum executatul print Hangerll in Valahia.
Unii din societatea noastra 11 cunoscuserd pe acesta personal
si au luat multa parte in soarta nenorocitä a lui. Se stärui
in sfarsit pe langa Grec pentru a vadi imprejurarile mai de
aproape i motivele pentru moartea lui, si el a facut-o cu
o nobild franchetà.
Is

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 424
4

« Hanger li era un Grec siret i ambitios, care prin cabale

si prin castigare de sprijin stiuse sa se inalte pana la situatia
de Intai Dragoman al Portii i pe urma de Hospodar sau Voda
al Tarii-Romanesti, i, daca ursitoarele ar fi tors cursul vietii
lui mai fericit si mai trainic, el ar fi trebuit sä se fi intors
la Constantinopol ca i alti Greci cari, o bucata de vreme,
au stapanit tärile de deasupra Dunarii, incarcate de comori.
Dar ursita hotarise altfel in ce-1 priveste.
« Stapanirea lui a trebuit sa cada tocmai in vremea cand
Pasvantoglu din Vidin strangea de aproape toate tärile tur-
cesti si el sa se impotriveasca intregii lui puteri. Nu numai
bandele lui navalird in Tara-Romaneasca i pradara i jafuira
acolo, dar umplura i intreaga Bulgarie de fried si groaza.
Slabul Domn al Tarii-Romanesti era fall trupe i fara bani,
si in afara de posibilitatea de a tinea piept cu o tabard bine
pregatita sau sa opunä puterea puterii. A trebuit sa cedeze
superioritatii si sa puna asupra Orli sale sarcini, pentru ca,
impotriva vointii sale insesi, sa hraneasca taberele dusmane
cu provizii i alte lucruri de nevoie, caci, daca n'ar fi facut-o,
era amenintat sä fie atacat in insusi Scaunul ski de
stapanire.
« Este usor de inteles Ca adversarii i dusmanii lui Hangerli
au prins cu amandouà manile acest prilej la Constantinopol
si au atatat cu ura Si neincredere fata de acest Domn ; dar
partizanii lui au pastrat multà vreme superioritatea si au
zadarnicit multe planuri tradatoare ale protivnicilor lui. Intre
acestea, Capudan-Pasa luase comanda superioara a armatei
care trebuia sa fie condusa asupra Vidinului, i aceasta
armata trebuia sa fie intretinuta prin tarile care se gasesc
pe celalt mal al Dunarii. De aceea nu este de mirare ca in-
treaga Tara-Romaneasca s'a plans impotriva apasarilor ne-
sfarsite ale unui Domn care nu facea nimic alta cleat sa duca
la indeplinire poruncile Divanului si in a carui putere nu
statea sa aduca o schimbare in aceastä privinta. Hangerli
trebuia de sigur sa se ingrijeasca si de Vistieria sa proprie,
aceasta facand-o oricare Grec care stapanea asupra Tarii-
Romanesti sau asupra Moldovei, caci altfel cum ar fi voit
sa primeasca un post asa de prirnejdios, daca n'ar fi trait

www.dacoromanica.ro
425 DOUA PAGINI DIN ISTORIA FANARIOTILOR 5

in prevederea sigura ca in putini ani va fi castigat cateva

milioane pentru a-ai trai in liniste zilele urmatoare ?
« Pe langa aceasta pare sä fie dovedit ca, in comparatie cu
alti stapanitori munteni, el nu s'a facut vinovat in deosebi
de lacomie ; si, daca ar voi cineva sa pedepseasca numai
pentru aceasta pe toti Hospodarii Tarii-Romanesti i ai
Moldovei pentru ca au castigat pe o cale nedreapta bani
avere, niciunul dintre acestia cu siguranta nu si-ar fi pastrat
vieata.
o Intre aceasta, boierii, totdeauna vicleni, din Bucuresti,
cari purtau Domnului lor, pentru marea asprime i severi-
tate (onveraaderliske trotschheid) o ura de moarte, au in-
cercat sa-1 aduca in banuiala pe langa Curtea din Constan-
tinopol, tot mai mult, prin prietenii lor din Fanar i Terapia,
can i ei tinteau la demnitatea de Hospodari ; s'au unit in
acelasi timp ca sä capete dovezi prin care sä poata proba
ca Hangerli era intr'o legatura secretä cu Pasvantoglu, si
ministrii Portii au primit astfel de invinuiri ca un prilej
prielnic pentru a se imbogati si a trece ramasita comorilor
stranse de Domnul osandit in Casa Sultanului.
« Astfel Hangerli nu putea sa se apere impotriva peirii
sale decat prin bani, dar era prea zgarcit pentru a-i oferi,
ai pentru un print crestin isi batea capul prea putin Divanul
turcesc. Vieata lui a fost, la cea mai mica banuiala i pentru
cel mai mic castig ce se putea chibzui, jertfitä, i prin ur-
mare a fost numai putina greutate pentru a se hotari osan-
direa acestui Voda al Tarii-Romanesti. A fost hotarit vrednic
de moarte pentru motivul ea a apasat tara sa si pe supusii
sai i pentru ca statea in legatura cu rebelii.
« Fara ca Hangerli sa poata capata vreo informatie In
aceasta privinta, un capugi-basa, un Arap 1) negru, a fost
trimes impreund cu un alt servitor al Seraiului, ducand
un firman la Bucuresti i, dupa un vechiu obiceiu, in calitatea
lui de trimes al Portii care aducea vestea unei schimbari .

in carmuirea Orli, a trebuit sa mearga intai la Arhiepiscop,

1) S'ar bilnui din cauza echivalentei in rorane§te: Arab = Arap, Harap, intre-
buintarea unui text romfinesc. . .-

www.dacoromanica.ro
 6 N. IORGA 426

care dupa Domn ocupa primul rang in Tara-Romaneasca,

pentru a-i da stire despre aceasta, si impreund cu dansul
s'au facut pregatirile de nevoie spre a se inlatura toate neo-
randuielile, si, cu stiinta acestuia, pana la sosirea unui nou
Domn din Constantinopol, s'a asezat dintre boeri un cai-
macam sau loctiitor de Scaun.
<( Capugi-basa s'a dus pentru aceasta intai la Mitropolie,
care e asezata pe o inaltime la un capat al orasului si, dupa
ce a avut o conferinta secretä cu episcopul, s'a indreptat
impreund cu conducatorul sau catre palatul princiar, care se
afla la celalalt capat al orasului. Hospodarii Tarii-Romanesti
trebue din cand in and sa primeasca astfel de servitori ai
Sultanului, cari li aduc porunci dela Curte, si aparitia unui
trimes nu trezeste in acest castel o prea mare mirare.
(< Hanger li se gasea impreuna cu cumnatul s'au, un Grec
care ocupa locul de Vistier, cu totul singur pe divanul sau,
in odaia sa, cand cei doi Turci au intrat. Erau, dupa obiceiu,
inarmati, dar aceasta nu putea A. trezeasca nicio banuialà.
Domnul li arata, dupa obiceiul rasaritean, respectul sau, si
porunci a se aduce cafea, precum este datina in Levant a
se primi oaspetii. <( Nu vreau » (iste mem) spuse Arabul
intr'un oarecare ton aspru, si pe urma 'Astra tacere. In
Turcia insa un astfel de refuz al ospitalitätii este o dovada
vaditä de ura si dusmanie, prin urmare nu e de mirare ca
' Domnul a fost sguduit de aceste cuvinte, si el porunci, prin
' urmare, din prevedere, cumnatului sau, in greceste, sä dea
. ordin unora din garda sa, cari se gaseau inaintea usii in sala
vecina, sa intre. Dar si Arabul intelegea greceste, si, indata
ce Vistierul a plecat, scoase firmanul sail din san si-1 dadu
omnului, care mai intai 1-a apasat pe frunte si 1-a desfa-
urat, si, pe cand Hangerli se ocupa sä cerceteze cuprinsul
tictului, Turcul scoase un pistol si-i trimese Hospodarului
un glonte in piept. Tintise bine, il lovise in inima, si Han-
gerli zacea in sangele sal'.
(( La acest sgomot yin o multime de persoane din Palat
. in odaie cu strigate, si uimire, la vederea acestui spectacol,
se poate ceti pe fata fiecaruia. Vistierul se intorsese si-si
dadu cu pumnii in cap, pe cand slugile mortului se adunard
,

www.dacoromanica.ro
,
 427 DOUA PAGINI DIN ISTORIA FANARIOTILOR 7

si au pornit sä planga pierderea Domnului lor. Intre acestea

Arabul ridica sus firmanul sau i arata cä fapta a fost adusa
la indeplinire dupd porunca Portii. Atunci celalt Turc tdie
cu sabia sa capul Domnului 0-1 infatisd vederii multimii
inspaimantate, ca fiind cap de tradator.
% « Trista veste a acestei intamplari neprevazute ajunsese
1
acum i la haremul Doamnei si al domnitelor : un strigat
jalnic se tidied in toate colturile ; intreaga familie era ca ne-
bunk i nimeni dintre cei legati de Domn sau din slugile
f casei n'ar fi putut indrasni a se razbuna asupra aceluia care
i savarsise aceastä fapta.
« Atunci i s'au smuls Domnului, in chipul cel mai batjo-
! curitor, vestmintele de pe trupul decapitat i 1-au desbracat
1

pand la camasà, pentru a-1 taxi in josul scarilor, la piata

Curtii, spre a fi vazut de tot poporul. Capul sangerand a
fost pus intr'o prajind, spre privelistea tuturora, langa ca-
davru. Trup si cap au trebuit sà ramana acolo mai multe
zile, si tot Bucurestii s'a adunat ca sä vada zacand inaintea
castelului sau propriu pe acela care cu putin timp inainte
fusese un despot puternic, iar acum statea gol i acoperit
de noroiu ca un facator de rele. Nu e nevoie sä spun cetito-
rului ce impresie putea sa faca un astfel de spectacol asupra
unui popor care este obisnuit sa-si priveasca Domnii greci ca
pe niste semizei, de oare ce fiecare poate sa judece usor.
« In timpul mesei de seara s'a mai vorbit mult cu privire
la marirea trecatoare a Domnilor greci cari au avut norocul
de a ajunge Hospodari in Tara-Romaneasca si Moldova.
Aceste locuri sunt amandouä, fled indoia16., cele mai peri-
culoase posturi politice in Imparatia turceasca, si la urma
au fost cu totii de aceeasi parere ca numai pofta de marire
la Greci ii face sa le ravneasca i prin siretenie i staruinta
sa le pastreze atat de mult, cum in aceastd privinta o arata
dovada (ondervinding) ». .

Cariera lui Pasvantoglu insusi, de care, dupd teza unei

doamne bulgare s'a ocupat acum in urrna, in revista mea, d. N.
Constantinescu, puternicul Pasa din Vidin, a carui lacomie
aduse intre alte catastrofe i pe aceea a nenorocitului Domn

www.dacoromanica.ro
8 N. IORGA 428

muntean, este infatisata mai departe in acelasi « Tablou »,

din gura unui alt informator rasarit din intamplare, i anume a
unui Sas din Sibiiu, care, dupd o cariera de medic la Bucuresti,
intalnind acolo o concurenta pe care n'o putea birui, a venit
la Constantinopol plin de stiri cu privire la intamplari al
caror martor inspäimantat fusese.
lath intreg cuprinsul povestirii :
« Intr'o spiterie de aproape, unde ne-am dus pentru a ne
inviora cu bauturi racoritoare, am gasit un medic european
in costum austriac. Era dintre Sasi, i anume din Sibiiu, in
Ardeal. Multä vreme el practicase medicina in Tara-Roma-
neasca si nu de multä vreme si in capitala Bucuresti. Pe urma,
de oare ce numarul medicilor s'a marit asa de remarcabil,
se hotarise a se aseza pe celalt mal al Dunärii, la Vidin. Timp
de trei ani el si-a exercitat mestesugul cu mult succes, pana
ce, la urma, prin anumite imprejurari, a fost adus la necesi-
tatea sa caute la stapanitorul Bosforului apararea impotriva
mâniei unui pasä care era nemultamit de dansul.
« Felul franc in care el, indata ce ne-a recunoscut ea suntem
Frânci, ni-a comunicat cariera sa, a trezit curiozitatea noastra
pentru a afla dela dansul si alte amanunte, i ni le-a infatisat
mai pe larg deck le-am fi putut gasi la altcineva, cu privire
la omul remarcabil care in Vidin a putut sfida Divanul
inaltei Porti.
« El a avut bunkatea sa voiasca a ne intovaräsi la Pera,
si nu puteam inteadevar sa gäsim o societate mai placuta.
Pe cale el a satisfacut dorinta noastra si ni-a comunicat cu
privire la acel om faimos urmatoarea povestire, care poate
fi de interes i pentru cetitorii acestei carti.
« Osman Pasvantoglu era fiul unui renegat din Albania.
Inca de vreme el s'a deosebit, prin curajul säu i puterea sa
fizica, printre tovaräsii sai sireti si ascunsi, in toate intre-
prinderile sale statornic i viteaz, de cite ori se cerea: rare
ori un plan nu i-a reusit. Pe urma, cand s'a ridicat in sfarsit
pana la rangul de Pasä cu doua cozi, « tuiuri, » el a
faurit planuri si mai marl, i rapede s'a vazut in stare sa
tina piept intregii puteri a Sultanului.

www.dacoromanica.ro
.429 DOUA PAGINI DIN ISTORIA FANARIOTILOR 9

( Indata, s'a prezintat o imprejurare prielnica pentru a-si

vädi influenta. Se luaserä unele drepturi dela Ieniceri, Si
poporul cartea pretutindeni, dar nu putea sa fact nimic
impotriva fortei unor despoti puternici. Pasa s'a infatisat ca
aparator al Ienicerilor si a declarat fatis ca nu trebue sa
ingadue ca temeiul puterii de razboiu a Imparatiei otomane
sa piarda ceva din gloria ei. Indatä a castigat pe toti Ienicerii,
si in toatà Turcia ei 11 priveau ca pe mântuitorul lor i apa-
ratorul cererilor i privilegiilor ce aveau, ba chiar spuneau
cä ii ofera averea i sangele pentru omul nobil, ori de cite
ori ar cere-o.
« In Divanul dela Constantinopol, intre acestea, Pasa a
fost declarat rebel, si diferiti comandanti vecini primira un
firman pentru a-1 distruge cu toga puterea lor. Imediat se
Marmara. Ienicerii i ieirà ca sa ajute pe aparatorul lor ame-
nintat. Tot Vidinul era plin de viteji ostasi, i orice atac a fost
rAspins furios, ba chiar toate silintile Portii impotriva lui
Pasvantoglu au ramas fart rezultat. Ci, din potrivA, s'a in-
curajat si, avand tovaräsi buni, el si-a continuat intreprinderea.
Toga' Bulgaria a fost strabatuta de tabere, i nimeni n'a putut
sa-i stea impotriva ; implantat cartierul pant si la portile
Varnei. Intre acestea se putea usor prevedea cA Poarta nu
se va opri la aceasta. Din partea sa, Pasvantoglu, inarman-
du-se impotriva ei intr'un chip de spaima, stiuse sa-si cAstige
multi Poloni i Francezi destepti, precum i pe unii dezertori
austriaci din Ungaria si Banat ; ridicase topitorii de tunuri
magazine de munitii (kruid) si provizii cu grämada la Vidin.
Puternice baterii au fost asezate de jur imprejurul cetAtii,
totul era intr'o stare de aparare. Capudan-Pasa, care avea
ca sotie pe o soil a Sultanului 1) si era foarte bine vazut de
acesta, primi, in sfarsit, ordinul de a aduna o tabara puter-
nick de a asedia Vidinul si de a raspinge pe rebeli. Asiatici
si Europeni au trebuit sa se adune din toate provinciile
Imparatiei ca sa serveasca supt steagurile lui, i Capudanul ii
aduna cu garbaciul, pe and o flota numeroasA Ii intinse
panzele pe Dunäre. Armata de uscat in scurt timp crescuse
1) Hasan.

www.dacoromanica.ro
1'
 o N. IORGA 430

pana la optzeci de mii de oameni. Vidinul era blocat pe uscat

ai pe apà, i infrangerea lui Pasvantoglu parea sa fie sigura.
« Se dadu semnalul de asalt, tunul detunä din baterii ;
plini de curaj Turcii deschisera santurile de inaintare, 0
intregi randuri au fost rase de tunurile grele ale fortaretei.
Pasvantoglu trezea prin prezenta sa pretutindeni in lagarul
ski curaj, i ei se aparau ca niste nebuni. Capudan-Pasa s'a
vazut silit a se retrage, i acest dintai atac neizbutit era un
semn rau pentru intreaga expeditie.
« Felul de a fi al Turcilor este cunoscut : de Cate ori cea
dintai intreprindere intru catva reuseste, fie ea cat de
mica, curajul nu mai cunoaste margeni, dar, dacd este rea,
poate cineva sa tragal o concluzie nefavorabilA i pentru
urmAtoarele, caci atunci se produce intre ei o descurajare
generala. i cum poate fi altfel la o natiune ca aceasta, care
crede asa de sigur in soarta stabilitä ? Ce era de prevazut,
s'a i intamplat: frica i groaza s'au raspandit in toata tabara,
si un mare numar de Turci s'au intors in tara lor. Trebuira
! sa tread. mai multe luni pana ce au putut sa se intareasca
trupele, i Hangerli, Domnul Tarii-Romanesti, primi ordin
1 sa trimeatA opt mii de Romani la oaste. Ei au si venit, de
oare ce un Hospodar slab, care tremurA la fiecare firman
al Divanului, nu putea sa nu se supunA la un astfel de ordin
expres al lui Capudan-Pasa. Dar trupele de ajutor crestine
erau neinarmate, i nici nu li s'au dat arme, de oare ce nu
trebuiau sä serveasca la atacul cetatii, ci numai in trenul
artileriei.
« Se pregatira indata de un nou asalt, si au fost impinsi
bietii crestini neinarmati, ca niste oi la mdcel, inainte, ca sd
apere cu attit mai bine pe Turci impotriva focului, pe cand
bateriile orasului, care rAspAndeau omor i ucidere, se apro-
piau. Dar ce s'a intamplat ? Bateriile fortaretei tacura, 0
1 apArAtorii nu pareau cA au nicio intentie de a raspinge atacul.
Turcii luard cu asalt orasul, si nu se putea intelege ce scop
aveau asediatii.
« De-odata aparurA trimesi ai Pasei cu oferte de pace. In
numele lui Pasvantoglu ei declararA ea' era jignitor ci un lucru
de batjocurd a se lupta cu oameni fdrd apdrare, cd el nu purta

www.dacoromanica.ro
431 DOUA PAGINI DIN ISTORIA FANARIOTILOR II

niciun rdzboiu impotriva acestor bieti crestini, cari intru nimic

nu-1 jignisera, ci cu Turcii, cari voiau sa submineze gloria !

temeiului natiunii. El cerea sd se trimeatd acasd acesti Romani;

neinarmati, si pe urma sabia va hotari cui vrea Dumnezeu
Si marele Profet, care trebue läudat in vesnicie, sa-i dea
biruinta.
« Aceste propuneri, usor de primit, au fost fard folos. Si
Capudan-Pasa nu cata la dânsele. Si cum puteau astfel de
sentimente filantropice sa gaseasca intrare in inima unui om
care era obisnuit sa nu-si considere supusii crestini altfel
decit ca pe niste cani i robi i ca pe niste animale de povara,
care s'au nascut pentru a purta jugul turcesc ? Deci cu greu-
tate au scapat solii de primejdia maltratarii, i ordinul ata-
cului pe apa i uscat a fost dat din nou.
(( Nu este deci niciun mijloc de a cruta pe acesti bieti crestini
oferiti mdcelului ! », striga Pasvantoglu, cand a primit vestea
raspingerii propunerii sale. Dumnezeu i Profetul sa ierte
pe dusmanii miei ! >>. Cu cea mai mare graba s'a dat ordin
de aparare, i un foc turbat al bateriilor ca din vulcan tasni. if
Nu trecuse niciun ceas, ci cea mai mare parte din Romani au II
fost omoriti, iar peste cadavrele lor alergau Turcii ca sd atace
fortdreata.
« Acum dadu Pasvantoglu, care era de fata pretutindeni
unde ameninta primejdia, un semn. Si, strasnica priveliste!,
Atunci s'a deschis pamintul supt picioarele vitejilor asedia- ,
tori, cari erau prinsi in asalt. Fitilurile arsera i minele izbuc-
nira cu o putere infernal/ (ijslijk), intregi batalioane au
fost pentru totdeauna bagate supt parnânt ; nebunia i-a im-
prästiat in toate partile : toti fugeau, cati mai puteau fugi,
Capudan-Pasa insusi n'a putut fart cea mai mare primejdie
a vietii sa scape de pe campul de batalie.
((Aceasta a fost ultima intreprindere pe care a indrasnit-o
Poarta pentru a reduce cu sila pe Pasa din Vidin, i aceasta
imprejurare este de sigur foarte vrednica de atentie in analele
Imparatiei otomane. Neputinta ei s'a vadit astfel in chipul
cel mai limpede. Se vadi clar ce poate un rebel viteaz
intreprinzator, care, cu chibzuiala, prevedere i iretenie,
stie sa lucreze.

www.dacoromanica.ro
12 N. IORGA 432

« Epoca buna a stapanirii turcesti a trecut de cand Pasii

nu mai saruta funia de matasä care li se trimete pentru a fi
zugrumati, ci mai curand ii pun Capugibasii trimesi impo-
triva lor capu' naintea picioarelor si cu sangele lor Ii fac a
plati indrasneala intreprinderii pornite din ordinul puterni-
cilor lor despoti. i aceasta este soarta obisnuitä a tuturor
stapanirilor despotice. Ba chiar se ajunsese asa de departe, ea
totul atarna de cheful unui Pasa din Vidin. Daca voia ca pe
ruinele tronului Otomanilor, odinioara asa de puternic sta-
bilit, sa ridice un nou scaun de stapanire, toti Ienicerii erau
gata sa ia armele pentru dansul, chiar si in Capitalä, unde el
avea aderenti numerosi ci puternici ; dar Pasvantoglu a de-
clarat fatis ca el nu doreste cea mai inalta stapanire, ci vrea
numai pentru el, pentru ai sai si pentru toata natiunea, drep-
tate si omenie » (pagina 183 si urmatoarele).
Asupra aceluiasi Pasvantoglu si ispravilor lui, care, cum
se vede, sunt in legatura, nu numai cu soarta lui Hangerli,
dar si cu aceea a bietilor mii de Romani, manati inainte ca
sa acopere cu trupul lor inaintarea, care s'a dovedit nenoro-
cità, a trupelor insesi, autorul revine ceva mai tarziu (pagina
201 si urmatoarele)
« La o masa cu mai multi prieteni, am cerut medicului
nostru dela Vidin sa ni mai dea cateva trasaturi despre ves-
titul Pasa si sa-i zugraveasca in putine cuvinte caracterul.
« Bucuros », spuse el, « v'as indeplini dorinta, intru cat este
in puterea mea, caci am gasit in omul acesta atatea contraste,
incat nu ma gasesc in stare sa descriu drept caracterul lui,
iar, daca este vorba numai sa va schitez cateva fragmente,
vreau s'o fac bucuros ».
« Pasvantoglu », asa fu inceputul povestirii sale, « este cu-
noscut pretutindeni ca unul din oamenii cei mai drepti din
Turcia. Aceasta glorie si-a capatat-o el prin nepartenirea fata
de Turci si celelalte natiuni in de obste ; in toate intreprin-
derile sale el a lucrat fara a tinea seama de persoana : daca
este vorba de un Turc, sau de un Grec, sau de un Roman,
pentru dansul era tot una. El judeca dupa dreptate, dar pe
langa aceasta era foarte aspru.

www.dacoromanica.ro
 .--,^ ^-.--y--- ,--,,--- , ... .
433 DOUA PAGINI DIN ISTORIA FANARIOTILOR 13

Urmatoarea intamplare va fi dovada despre aceasta. Un

Turc nobil din Vidin, Soliman-Aga, vazuse o tanara Evreica
frumoasä, care era singura fatä a unei batrane mame bol-
nave, pe care o sprijinea in anii de batranetä. S'a amorezat
de &Ansa si a jurat pe barba sa cá va capata pe Evreica, fie
si cu costul vietii. Intre acestea fata era logodita, si in putine
zile trebuia sa se serbeze si casatoria. Dar ce era de facut
pentru ca in acest scurt timp sa gaseasca prilejul de a o aduce
in puterea sa ? Cu putina osteneala el a reusit sa atraga pe
iubitul ei, care nu banuia nimic eau, pe malul Dunarii, ai
i-a infipt pumnalul in inima. Acum Soliman avea prilejul
de a-si atinge tinta. Spionii lui au pandit locuinta saraca a
bietei femei, pentru ca sa caute un moment prielnic, si
aceasta n'a fost cu neputintä. Intr'o seara, mama iesise pentru
a cerceta pe o prietena, i fata rämase singurà in casà. Indata
Turcul capata veste despre aceasta si in putine clipe el era
in bratele Evreicei . . . Dar Evreica recunoscuse pe Turc si-i
spusese pe nume, i iata o noua primejdie. Era sigur cä acest
caz se va aduce inaintea Pasei, si se stia ca el nu cruta pe
nimeni, oricine ar fi el, cand este vorba de nedreptate. Tre-
buia sa aleaga una din doua : sau fata trebuia sä fie inlaturata,
sau Turcul era sigur ca-si va pierde vieata. Nu era cu putinta
s'a se faca o alegere ; fard a se face sgomot, el ucise pe fata
batjocurità i parasi in cea mai mare graba locuinta. Batrana
Evreica se intoarse inapoi ai-ai gäsi fata scaldata in sange.
Groaznica priveliste ! Fata se lupta cu moartea, dar, vazan-
du-si mama, a avut Inca atata putere de a vadi pe ucigas,
si, putine clipe dupa aceasta, si-a dat sufletul.
« Chiar din ziva urmatoare, mama alearga la resedinta
Pasei i cere rasbunare pentru batjocuritorul i ucigasul
fetei ei i dreptate in aceastä afacere. « 0 veti capata », ii striga
Pasvantoglu, i porunceste cu toata severitatea sä i se aduca
inainte facatorul de rele. Putina vreme trece, i cativa Ieniceri
aduc pe Soliman ; si nu era cu putinta sa-si acopere fapta
rea, fiind pe langa aceasta sosità invinuirea ca el a fost ai
ucigasul amantului.
« In zadar that' el sa se apere prin patima infocata pentru
fapta sa i prin imposibilitatea de a-si atinge altfel tinta. <<Cc

www.dacoromanica.ro
14.
N. IORGA 434

s'ar face din marea Imparatie a Otomanilor », raspunse Pasa

cu un glas puternic, « daca ar fi ingaduit oricarui Turc ca
in felul acesta sa-si atace supusii? La ce slujeste cartea de
lege dumnezeiasca a marelui Profet, care este laudat in ves-
nicie, daca ar putea cineva fara pedeapsa sa savarseasca fapte
rele, care asa de puternic lovesc principiile lui ? ». i, scotand
stralucitoarea lui sabie din teaca, el taie intr'o chi* cu insasi
mana sa, imam dreapta a Turcului räufacator. Pe urma facu
acelasi lucru cu stanga, i porunci atunci cu un glas tunator
sa se ia acest rusinos räufacator i calcator al legilor i sa se
arunce in Dunare, pentru ca pedeapsa lui sa serveasca de
spaima altora.
« De altfel Pasvantoglu este un om de o statura mare si
uriasà, oaches la fata (bruin van gelat), dar arata foarte
bolnävicios, si nu 1-ar crede cineva tare. Este un dusman al
oricArii pompe exterioare, i, daca nu-1 cunoaste cineva, n'ar
socoti di el este Pasa. Ii &esti de obiceiu intr'o imbraca-
minte foarte simplä, in mijlocul unor Turci cari stralucesc
de aur si de argint, si este incunjurat de o garda stralucità.
Oriunde iese, el este in de obste foarte prost imbracat.
E binefacator fata de acei cari au nevoe de aceasta Si o
meritä, dar nu risipitor, ca multi Turci de vazd, asa incat,
din cauza crutarii lui, finantele Ii sunt totdeauna in buna
stare.
« Imprejurarile in care se aflä ar trebui cu dreptate sa-1
faca banuitor i plin de prevedere, ca unul care traieste intr'o
spaima vesnica si este incunjurat de spionii Portii si de o
gramada de dusmani ascunsi. Asa incat i s'ar ierta sa aiba
neincredere fata de acei cari n'o merità; odata, fiind foarte
bolnav, un medic crestin i-a oferit serviciul sau i s'a aratat
inaintea lui cu un mijloc de lecuire cu care asigura ca poate
sa indrepte cu totul pe Pasä. Pasvantoglu zimbi, se uità la
doctorie, care era cuprinsa intr'un pahar mare, si porunci
medicului s'o bea de fata cu dansul. N'a folosit niciun refuz
sau contrazicere; medicul a trebuit sä se supuna poruncii
Pasei si a taut, fiind in primejdie insAsi sanatatea sa, intregul
pahar dintr'odata. Atunci Pasa porunci sä i se faca un dar
§i sa i se dea o blana turceascd ».

www.dacoromanica.ro
 ^ ,- -_-, ^ --- -,-- -,-,-,-- -1- ---
visas
435 DOUA PAGINI DIN ISTORIA FANARIOTILOR is

« Medicul nostru din Vidin incepu acum sa vorbeasca ai

de dansul, si se apuca sa ni spuna pentru ce a fost silit sa pa-
raseasca Vidinul. Pasa avea intre femeile haremului sau pe
una din Po Ionia, pe care o iubea foarte mult, si care, dupa
toate tirile, fusese furata de Mari din Basarabia i ajunsese
astfel in stall) anirea lui. Aceasta ajunsese insarcinatd, i scla-
vele care o incunjurau Ii gasird starea de sanatate ingrijora-
toare. Se la deci hotarirea de a chema pe un medic crestin,
aceasta sarcina a cazut asupra prietenului nostru. Femeia
suferise o zi intreaga cele mai inspäimantätoare dureri, ai
starea ei era vrednica de milä. Pasa ajunsese la gandul Ca'
Ii va pierde favorita, iar sclavele gandeau ca ea se va pierde
prin mestesugul medicului. La urma medicul veni; el fu dus
in odaia bolnavei, unde femeia era pe divan si iesise abia
dintr'un lesin ; fata ei era acoperitä cu un usor val i din
trup nu era nimic de vazut, nici macar manile. Nu fail a
se gandi mult inainte de aceasta, Pasa dadu medicului voie,
dupa cererea acestuia, sa caute pulsul, care dadu toate sem-
nele unei foarte mari slabiciuni i fagadui medicului o in-
semnata rasplatire, daca ar putea sã descopere un mijloc de
a o scapa.
« In zadar declara el ca nu stie niciun mijloc, daca nu i
se ingadue a cerceta mai multe parti ale corpului femeii ;
dar nu i s'a dat la aceastä cerere niciun raspuns. La sfarsit
el spuse limpede ca niciun mijloc nu poate folosi, daca el
nu stie cum este asezat copilul, i acum furia Pasei gelos
izbucni, si el rosti un juramant grozav ca medicul va plati
cu vieata sa, de vreme ce fard o astfel de cercetare nu este
in stare sa gaseasca un mijloc de mantuire.
« Era greu de gasit un mijloc de a scapa, i, numai printr'o
siretenie medicul speriat a putut sa scape de primejdia de
moarte, care-1 ameninta. 0 bucata de vreme se arata foarte
chinuit, dar pe urma s'a intors cu o figura vesela la Pasä si
i-a declarat cä i-a venit in minte un mijloc dela care faga-
duia cele mai bune rezultate, i anume intrebuintarea unor
ierburi lecuitoare care cresc pe celalalt mal al Dunarii
se afla cateva ceasuri mai departe de rau. « Dumneata poti
sa nadajduesti o mare rasplatire, daca aduci scaparea »,

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 436

ii spuse atunci Pasvantoglu, « dar sa nu zabovesti: fugi iute,

si ingerii Domnului sä te calauzeasca! ». -

« Medicul se duse voios acasä, parca ar fi scapat de o moarte

sigura, si, abia sosit acolo, si-a impachetat tot ce avea ca
lucruri scumpe si banii, le-a ascuns supt manta, s'a suit pe
cal si a trecut Dunarea. Pe urma, s'a dus din Tara-Roma-
neasca la Silistra si de acolo, in sfarsit, cu alti tovarasi, a sosit
peste vara la Constantinopol. »
Pe Fanariotii ceilalti a putut sa-i vada calatorul si acasa
la dansii, in foburgurile lor constantinopolitane. Dupà ce a
observat in cartierul de langa Mare ca unii Evrei de frunte
purtau « calpace, intocmai ca si boierii de rangul intaiu la
Bucuresti si la Iasi », el prezinta pe cei de un sange cu acesti
boieri greci din Constantinopol :
« Vad nu departe de mine cativa tineri Greci liberi si bogat
imbracati, cari inainteaza prin multime. Poarta caciula neagra
cu garnitura rosie si papuci galbeni. Acestia sunt printi de
sange domnesc, caci numai lor li se ingadue printre Greci
un astfel de costum. Dar ei merg aici cat se poate mai simplu
si fail niciun fel de suitä de-alungul strazilor, pe cand in
Tara-Romaneasca sau in Moldova sunt obisnuiti cu totul
altfel, caci acolo scot la iveala mandria si stralucirea lor in
tot felul si privesc cu despret asupra oricarii altei natiuni.
Aici, ei nu sunt stimati de nimeni cleat de cei care atarna
de dansii, si trufia si increderea in sine nu este umilita nicairi
mai mult cleat aici ».
Ceea ce urmeaza este infatisarea Fanariotilor in biserica,
unde intra si descrierea cultului ortodox din capitala Impe-
riului otoman.

www.dacoromanica.ro
 Lei
N. IORGA. Comemorarea lui Giacomo Leopardi 5.-
N. IORGA. Exista o traditie literari romfineasca ? . . . . . . . .
.
5.-
FRANZ BABINGER. 0 relatiune neobservata despre Moldova sub domnia
lui Antonie-Vocla Ruset (1676) ,
25.-
FRANZ BABINGER. Originea lui Vasile Lupu
N. IORGA. 0 cronica munteana in greceste pentru secolul al XV-lea
to.-
N. IORGA. Rogeriu Iosif Boscovich si Moldova 5.-
G. TASCA. Cum a evoluat claca dela inceputul infiintarii ei si pfina azi . r5.-
N. IORGA. Noi descoperiri privitoare la istoria Romftnilor
N. IORGA. Despre civilizatia romfineasca la x870
lo.-
P. NICORESCU. Bisexarchus, un grad necunoscut in armata pre-byzan- 5.-
tina 15.-
P. NICORESCU. Garnizoana romana in sudul Basarabiei 20.-
N. IORGA. Un memoriu politic catre Cuza-Vocla 5.-
G-ral RADU ROSETTI. Costachi Rosetti-Tetcanu, 1814-1879 . . 7.-
N. IORGA. Conflictul militar austro-rus in 1854-56 x5.-
N. BANESCU. Pared noua asupra lui Kekaumenos 5.-
GH. DUZINCHEVICI. Ceva nou asupra legAturilor lui Sobieschi cu Mol-
dova x 0.-
ION RADUCANU. Economistii straini in Academia Romani
G-ral RADU ROSETTI. Insemnatatea istorica a caderii Plevnei . . .
to.-
N. IORGA. Un mare ganditor italian despre luptele din Sud-Estul Europei:
7.-
Giambattista Vico 10.-
ANDREI RADULESCU. Constitutiunea Polonfi din 23 Aprilie 1935 . 25.-
TOMUL XX, (1938): 160.-
N. IORGA. Zece inscriptii de morminte ale Mavrocordatilor
N. IORGA. Despre revolutia dela 1848 in Moldova . . . . 5.-
P. P. PANAITESCU. Mircea cel Batran si suzeranitatea ungureasci . 35.-
x 5.-
N. IORGA. Inceputurile istoriei universale la Romani 20.-
N. BANESCU. 0 colectie de sigilii bizantine inedite . . . . . . . .
N. IORGA. Vasile Alecsandri, student la medicinfi . . . .
I. NISTOR. Ocupatia austriaca in Principate, 1854-1857
.. ...
15.-
15.-
45.-
N. IORGA. Un post al latinitAtii In lumea germanica. Austria . . . . x 0.-
ON RADUCANU. In amintirea lui Ernest Solvay 1838-1938 . .
'1 ION . 5.-
I. NISTOR. Principatele romane sub ocupatia ruseasca, . . . . .
I. PETROVICI. La un secol si jumatate dela nasterea lui Schopenhauer . 35.-1 0.-
Dr. KURT WESSELY. A doua Diploma Leopoldina 45.-
N. IORGA. Sensul Gazetei Transilvaniei * . . . . . .
H. DJ. SIRUNI. Aron Voda, Razvan Voda si Eremia VodA ,
. . . 5.-
N. IORGA. Intinderea spre rasarit a Moldovei lui Stefan-cel-Mare . . so.-
G-ral R. ROSETTI. i.-Cultura militarA. 2.-Ce spune Maresalul Mackensen
1o.-
despre operatiile sale contra Romania: 10.-
N. IORGA. Paralelisme helveto-romane . . . . . . . . 50.-
N. IORGA. Principiul nationalitatilor si greselile lui Bismarck. . . .
G-ral R. ROSETTI. Steaguri, prapure (polemici).
I0.-
. . . .
N. IORGA. Paralelisrne si initiative de istorie universala la Romani . 5.-
I2.-
TOMUL XXI (1938-39): 250.-
ANDREI RADULESCU. Romanitatea dreptului nostru . . . . . . . 12.-
N. IORGA. i. Caucus lui Mihai Viteazul. 2. Zavira si opusculul lui
Dimitrie Cantemir despre lupta intre Cantacuzini si Brfincoveni .
G-ral R. ROSETTI. CAlarasii din valea Siretului in Razboiul de neatarnare
. 8.-
CONST. MOISIL. Stemele primelor monete romfinesti . . . .
32.-
ION I. NISTOR. Migratiunea romfineasca in Polonia in secolul XV si XVI
. to.-
ALEX. LAPEDATU. Marturii i precizari noul cu privire la sfarsitul
20.-
lui Barbu Catargiu (8 Iunie 1862) . . . . . . . . . . 25.-
I. LUPA$. Un vlidici roman nApAstuit la anul 1638. Cine putea fi ? . . 15.-
P. ANTONESCU. Pentru o renastere a arhitecturii romfinesti . . . . to.-
CONST. KARADJA. Ziare contemporane despre blahs dela Guruslau . 25.-
N. IORGA. Contributii la legaturile literare romanesti cu Rusii si Ungurii . 5.-
www.dacoromanica.ro
 Lei
12.
S. MEHEDINTI. Trilogia stiintei . ....... .
ION I. NISTOR. Vechimea asezirilor romanced dincolo de Nistru
. .
ION I. NISTOR. Restaurarea Daciei in sintezele diplomatiei europene
. .
70.
10.
S. MANUILA. Consideratiuni asupra prezentArii grafice a etnografiei 10.-
Romfiniei
P. P. PANAITESCU. Pribegia lui Constantin $erban Basarab si a lui $tefan 30.-
Petriceicu si testamentele lor
ED. I. GAVANESCU. Ioan Monorai, Sewn cunoctinti a lucrurilor Dachiei 25.
SILVIU DRAGOMIR. Mormantul lui Mihai Viteazul si vechea catedralA 12.
dela Alba-Iulia
MIRCEA DJUVARA. Analiza ideii de conventie in drept 35.
100.
VICTOR SLAVESCU. Vieata si opera lui Petre Mavrogheni 30.
I. LUPA$. Doctorul loan Pivariu-Molnar (1749-1815) 25.
N. IORGA. CugetAtori romani de scum o anti{ de ani
TOMUL XXII (x939-4o):
N. IORGA. I. 0 descoperire privitoare la biserica Sfantul Nicolae din. 5.
$cheii Brasovului. 2. Inca o formatiune rornanicA : Luxemburgul .
ION I. NISTOR. Primele incercAri de restaurare a ostirilor pamantene . x5.
G. G. MIRONESCU. Contributiune la biografia lui Constantin Negri. (Din 6.
corespondenta dintre C. Negri si Mihail Kogalniceanu) . . . .
ALEX. LAPRDATU. Un aventurier ungur in Principatele romfine, in 6o.
epoca unirii lor (Gh. Boathy)
ION. I. NISTOR. Un proiect de organizare a ostirilor primitive din 181[2 8.
to.
N. BANESCU. Maurocastrum Mo(n)castro Cetatea-AlbA 15.
G-ral R. ROSETTI. Ambulanta doamnelor din Iasi in 1877-1878 .
HANS PETRI. 0 scrisoare &momenta a domnitorului Constantin Ma-
vrocordat din anul 1740 . . . . . . . . is.
15.
N. IORGA. Eminescu in si din cea mai noun editie
CONST. MOISIL. Probleme de numismaticA romfineascA . . . . . 12.-
la 1840 . . . . . . . . . . . . . ....... .
ANDREI RADULESCU. Note asupra justitiei din Tara-Romaneasca
. .
i relatiunile
I. LUPA$. Descendenta transilvanA a lui Gheorghe Magheru
8.--
55.
N. IORGA. Carti neasteptate . . . . . . . .. ........ .
lui cu Omni sAlisteni, in deosebi cu familia lui Dumitru RAcuciu . .
G-ral RADU ROSETTI. Un nou studiu asupra artei Militare la Romani
15.
15.
I. IONESCU-DOLJ. Contributiuni la istoria luptei duse de Domnitorii
Romani in contra introducerii i aplicArii regimului capitulatiunilor in 30.-
Principate. Raportul lui Coronini . . . . . .
V. MIHORDEA. Biblioteca DornneascA a Mavrocordatilor 45.
12.-
N. IORGA. Omni pagini din Istoria Fanariotilor
r
11

C. 61.714. www.dacoromanica.ro PRETUL LEI 12.