Biserica Episcopala de la Curtea de Arges

Manastirea Curtea de Arges - este ctitoria domnitorului Neagoe Basarab, a carui statuie ne
intampina in parcul Manastirii, din anul 1517, un in apropierea acesteia se afla Fantana Mesterului
Manole, ridicata in cinstea celui care a construit-o. Neagoe Basarab nu a ajuns sa vadă terminarea
construcţiei. În 1526, ginerele său, Radu de la Afumaţi a fost cel care a terminat-o, cu ajutorul
meşterului Dobromir, realizatorul picturilor interioare. O noua reconsolidare a fost facuta in 1682 de
catre Şerban Cantacuzino.

Pe locul unde se afla acum manastirea, între anii 1437-1439, Vlad Dracul a construit mitropolia ţării
româneşti. Zidurile ei au fost dărâmate în anul 1512 de Neagoe Basarab, pentru a ridica această
mănăstire. El a incredintat construcţia mănăstirii legendarului meşter Manole, care între 1512 si
1517, cu preţul propriei sale vieţi şi al vieţii soţiei sale, prinsă vie în zidurile bisericii, a realizat acest
edificiu.

De-a lungul timpului a fost supusa la mai multe lucrari de restaurare. Forma actuala a fost data de
arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy si de arhitectul roman Nicolae Gabrielescu, in a doua
jumatate a secolului al XIX-lea. Lucrarile de refacere au fost terminate in anul 1885 iar biserica a fost
sfintita la 12 octombrie 1886.

În urma ecestei restaurări din vechea pictură din secolul XVI au rămas doar câteva fragmente. Aşadar
fresce originale, executate de Dobromir în 1526, pot fi văzute doar la Muzeul Naţional de Artă şi
Istorie Bucureşti.

Pictura murala in ulei executata de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard si de romanul N.
Constantinescu din Curtea de Arges, cat mai ales grupul celor 12 coloane reprezentind pe cei 12
Apostoli. Tot in interiorul Manastirii gasim  moastele Sfintei Filofteea, parti din moastele Sfintilor
Serghie, Vach si a Mucenitei Tatiana si Evanghelia Invierii din Sambata Mare, scrisa cu litere de aur
de Regina Elisabeta. De asemenea aici odihnesc ramasitele pamantesti ale Regilor Ferdinand si Carol
I, precum si ale reginelor Elisabeta si Maria.

Vechiul iconostaz şi câteva icoane de pe timpul lui Şerban Cantacuzino din sec. XVII, se află în
Colecţia de obiecte de artă bisericească din Mănăstirea Curtea de Argeş. În mănăstire se pot vedea
tablourile Regelui Carol I şi al Reginei Elisabeta.

Ca o curiozitate, naosul si pronaosul nu sunt despartite cu o usa, ci doar de un chenar de usa montat
intre doua coloane.

În loc de frunte se află evanghelia scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta. În pronaos, ai cărui
stâlpi interiori susţin o turlă pe mijloc şi două turnuleţe laterale răsucite se află criptele lui Neagoe
Basarab, Radu de la Afumaţi, şi ale cuplurilor regale ale României, Carol I si Elisabeta, Ferdinand şi
Maria. Cele 12 coloane, ornamentate floral, reprezentă pe cei 12 apostoli. Decoraţia exteriorului
este realizată în stil oriental.

Legenda Meșterului Manole

Cu toții știm încă din copilărie legenda meșterului Manole, cel care a construit mănăstirea Curtea de
Argeș. Aceasta spune că Neagoe Basarab a căutat și a plătit cei mai buni meșteri pentru a ridica
lăcașul de cult, însă tot ce construiau ei ziua, noaptea se dărâma și a doua zi trebuiau să o ia de la
început. Într-o noapte, meșterul Manole a visat că dacă o va zidi pe prima care va veni să aducă de
mâncare fratelui sau soțului (unuia dintre muncitori) construcția va rezista. Din păcate, a doua zi Ana
(soția lui Manole) a fost prima care a venit. A fost zidită de soțul său în timp ce acesta ofta si suspina
și din acel moment lucrările au mers bine. La final, în timp ce Manole și ceilalți meșteri se aflau pe
acoperiș, domnitorul a poruncit să li se ia schelele pentru a nu mai realiza niciodată o construcție
atât de frumoasă. Manole a încercat în zadar să găsească soluții de a coborî, dar a căzut și a murit. În
acel loc, s-a creat un izvor, acolo aflându-se astăzi Fântâna Meșterului Manole. Toate aceste
întâmplări sunt foarte bine expuse în balada Monastirea Argeșului, scrisă de Vasile Alecsandri.