In întreg secolul al XVIII-lea, viața Capitalei se află sub o puternică influența orientală: costumele

boierilor și ale dregătorilor, protocolul, mâncărurile, băuturile, termenii turcești sau turco-grecești
(caldarîm, palat, papuci, ciorbă, musaca, peruzea, pafta, filigran, cataif, șerbet). În 1716 sunt fixate
pentru prima dată coordonatele Bucureștiului – 44°25' latitudine nordică și 26° 6' longitudine estică – de
către Hrisant Nottara, viitorul patriarh al Ierusalimului.

In prima jumătate a secolului al XVIII-lea sunt ridicate bisericile Sf. Ilie Gorgan, Sf. Elefterie, Sf. Nicolae
Şelari, Stavropoleos, Creţulescu; Incep sa se inmulteasca construcţiile din zid şi piatră..

În 1782 se deschid în Capitală primele agenții diplomatice străine; prima este Rusia urmată în același an
de Austria, în 1785 de Franța, în 1786 de Prusia și în 1801 de Anglia.

La începutul secolului al XIX-lea apar noi clădiri publice, precum spitalul Pantelimon, spitalul Visarion,
spitalul Filantropia ş.a. Mai ales după incendiul din 1804 apar tot mai multe clădiri din cărămidă şi piatră

Secolul al XIX este perioada marilor transformări ale Bucureştiului: se introduce iluminatul public, se
realizează prima reţea de apă, apar noi cartiere, se modernizează străzile şi sunt construite clădiri
impunătoare.