Mănăstirea Curtea de Argeș

Mănăstirea Curtea de Argeș este o mănăstire ortodoxă

din România, situată în orașul Curtea de Argeș, construită între 1515-
1517 de Neagoe Basarab. Ansamblul cuprinde catedrala episcopală, unul
dintre cele mai celebre monumente de arhitectură din Țara Românească.
Catedrala este inclusă în Lista monumentelor istorice din România. În
timpul lui Carol I, catedrala a fost transformată în necropolă pentru
familia regală a României. În afară de mormintele regale, la Mănăstirea
Curtea de Argeș se află și moaștele sfintei Filofteia.

Legenda mănăstirii Curtea de Argeș sune că, dorindu- şi să înalţe o

biserică neasemuită ca frumuseţe, domnitorul Neagoe Basarab i-a cerut
meşterului Manole, ajutat de alţi nouă “meşteri mari”, să o ridice. Dar tot ce
construiau ziua se năruia în timpul nopţii. Manole a visat că dacă-și va
sacrifica soția, construcția va rezista.
Aşa că Manole îşi zideşte soţia iubitoare, pe Ana şi copilul lor
nenăscut din pântecele acesteia, în peretele construcţiei, pentru ca biserica să
poată fi terminată.
Începând cu acea noapte, construcția nu a mai dispărut, jertfa ridicând
blestemul ce se apunea asupra șantierului. Impresionat de frumuseţea ei, dar
temându-se că meşterii să nu mai înalţe, în altă parte, o biserică la fel de
măreaţă, domnitorul îi abandonează pe aceştia pe acoperiş.
Ca să scape, ei îşi făuresc aripi de şindrilă pentru a zbura, dar se
prăbuşesc în ţărână, murind. De atunci, în preajma bisericii se află şi
“Fântâna lui Manole” şi-un izvor cu apă limpede. Acesta ar fi apărut chiar
pe locul căderii lui Manole, ce aminteşte de jertfa constructorilor acesteia.

Curiozități
 Marmură adusă de la greci

Din dorinţa lui Neagoe Basarab, la construirea monumentului s-a

folosit, pe lângă calcar de Albeşti, şi marmură adusă tocmai din
arhipeleagul grecesc. Iar realizarea acestui lucru n-a fost tocmai simplă,
mai cu seamă că Insulele se aflau sub control otoman, iar sultanul
interzicea folosirea marmurei în biserici, tocmai pentru a nu permite
lăcaşelor creştine să se se ridice la nivelul moscheelor.
Numele lui Allah pe cărămida cheii de boltă

Un lucru greu de acceptat şi încă destul de puţin cunoscut a fost

evidenţiat de marele istoric, arheolog, epigrafist şi folclorist român din
secolul XIX, Grigore G. Tocilescu, care a spus că a identificat pe
cărămida cheii de boltă, scris cu caractere osmane, numele lui Allah
(Grigore G. Tocilescu- Biserica Episcopală a Mănăstirii Curtea de
Argeş restaurată în zilele M.S. Regelui Carol I şi sfinţită din nou în ziua
de 12 septembrie 1886).
“Din nefericire, nu avem imagini cu această cărămidă şi, mai ales,
nu ştim ce s-a întâmplat cu ea după reconstruire” mai spune Ştefan
Dumitrache .
Vechiul paraclis s-a năruit odată cu imensa valoare istorică
În curtea Mănăstirii Argeşului a existat un paraclis - singurul edificiu
ridicat de domnitorii fanarioţi în Curtea de Argeş - care avea o pictură
deosebit de valoroasă. Din păcate, acesta a fost demolat de Lecomte de
Nouy, pentru a face loc parcului destinat familiei regale.
“În parcul creat au fost plantate specii rare, găsindu-se şi azi un
arbore-lalea (Liliondendron tulipifera). Până acum trei ani, aici putea fi
admirat şi un arbore de tisa (Taxus baccaata), tăiat, din păcate, deşi este
monument al naturii”, aminteşte directorul Muzeului Curtea de Argeş.