Legenda mănăstirii de la Curtea de Argeș

Bijuterie a arhitecturii româneşti, ctitorită de domnul ţării Româneşti, Neagoe

Basarab, construcţia mănăstirii Curtea de Argeş a avut loc între anii 1514 şi 1517.
Legenda spune că, dorindu- şi să înalţe o biserică neasemuită ca frumuseţe,
domnitorul i-a cerut meşterului Manole, ajutat de alţi nouă “meşteri mari”, să o
ridice. Dar tot ce construiau ziua se năruia în timpul nopţii. Aşa că Manole îşi
zideşte soţia iubitoare, pe Ana şi copilul lor nenăscut din pântecele acesteia, în
peretele construcţiei, pentru ca biserica să poată fi terminată. Impresionat de
frumuseţea ei, dar temându-se că meşterii să nu mai înalţe, în altă parte, o
biserică la fel de măreaţă, domnitorul îi abandonează pe aceştia pe acoperiş. Ca
să scape, ei îşi făuresc aripi de şindrilă pentru a zbura, dar se prăbuşesc în ţărână,
murind. De atunci, în preajma bisericii se află şi “Fântâna lui Manole” şi-un izvor
cu apă limpede, apărut chiar pe locul căderii lui Manole, ce aminteşte de jertfa
constructorilor acesteia.

Mănăstirea Curtea de Argeș este o mănăstire ortodoxă din România,

situată în orașul Curtea de Argeș, construită între 1515-1517 de Neagoe
Basarab. Ansamblul cuprinde catedrala episcopală, unul dintre cele mai
celebre monumente de arhitectură din Țara Românească. Catedrala este
inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de
clasificare AG-II-a-A-13628. În timpul lui Carol I, catedrala a fost
transformată în necropolă pentru familia regală a României. În afară de
mormintele regale, la Mănăstirea Curtea de Argeș se află și
moaștele sfintei Filofteia.
Dacă în 1857 complexul monastic era păstrat în întregime, două incendii
din 1866 și 1867 au distrus clădirile seminarului, respectiv locuințele,
paraclisul și turnul de intrare. La inițiativa lui Carol I, biserica a fost
restaurată începând cu 1875 de către arhitectul francez Lecomte du Noüy,
ceea ce a dus la înlocuirea frescei originale cu o pictură nouă și la alte
modificări radicale ale structurii interioare. În anul 1886 s-a terminat
restaurarea bisericii și a început construirea palatului regal din latura de est
a complexului, care va fi mai târziu transformat în palat episcopal.
Din 2009 a început construcția unei noi catedrale destinată
scaunului Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, precum și mormintelor
membrilor Familiei Regale a României și moaștelor sfintei
Filofteia. Viitoarea Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de
Argeș a fost târnosită la 7 decembrie 2018, fiind așteptat ca odată cu
sfințirea ei definitivă, să preia de la biserica Mănăstirii Argeșului și funcția
de catedrală arhiepiscopală.