Imperiul Bizantin

Chiriac Ștefan
Micu Ioana
Palade Iuliana-Evelina
Tica Daniela
 Scurt istoric
Pentru a apăra Imperiul Roman mai eficient, Teodosius I a împărțit Imperiul
între cei doi fii ai săi:
-Honorius (Imperiul Roman de Apus)
-Arcadius (Imperiul Roman de Răsărit)
Partea de apus a Imperiului Roman a fost cucerită în 476 de Odoacru
(căpetenie germană), marcând sfârșitul Imperiului Roman de Apus.
Imperiul Bizantin este cunoscut și sub formă de Imperiul Roman de Răsărit
sau chiar Bizanțul folosit în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman
din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.

2
 Scurt istoric
O primă modificare majoră a organizării politice și
administrative a Imperiului, față de organizarea
moștenită de la Imperiul Roman antic, a fost făcută de
către Împăratul Iustinian I.

Iustinian I a modernizat anticul cod legislativ

roman, dând noul Corpus Juris Civilis (corp de legi
utile pentru imperiul său). Este de notat că aceste noi
legi erau încă scrise în limba latină, o limbă care
devenise învechită și relativ puțin înțeleasă chiar și de
cei care scriseseră noul cod de legi. Ulterior limba
oficială a devenit limba greacă.
4
 Scurt istoric
Timp de peste o mie de ani, Imperiul Roman de Răsărit a fost un adevărat stâlp al
Ortodoxiei. În același timp, Biserica Ortodoxă a fost principalul factor de progres al
vieții spirituale Bizantine.

În Imperiul Bizantin artele s-au dezvoltat îndeosebi în jurul valorilor cre știne. Astfel,
artele plastice (pictura) au avut ca obiectiv central deservirea cultului icoanelor.

În ceea ce privește arhitectura, bizantinii au creat adevărate capodopere în

construcția bisericilor. Caracteristice arhitecturii bizantine sunt domul, bolta
semicirculară, și forma de cruce în plan a bisericilor. De-a lungul secolelor s-au păstrat
numeroase biserici bizantine vechi, cu mozaicurile lor tradiționale reprezentând sfin ți și
scene din Biblie.

5
6
7
 Iustinian I
Sfântul și drept-credinciosul Împărat Iustinian I cel Mare (n.
11 mai 483 – d. 14 noiembrie 565) a condus Imperiul Roman de
Răsărit de la 1 august 527 și până la moartea sa, în noiembrie
565.
În afara faptului că a fost unul din cei mai importanți
conducători ai antichității târzii și o figură majoră în istoria
imperiului bizantin, Iustinian a fost de asemenea și un apărător
al Ortodoxiei și un mare ctitor de biserici. În timpul domniei sale
Imperiul Bizantin a câștigat glorie prin victorii militare în Persia,
Africa și Italia.
Iustinian este cunoscut și sub numele de „ultimul împărat
roman”, fiind împăratul care a recucerit Roma din mâinile
ostrogoților(trib germanic).
8
 Iustinian I
Din punct de vedere al campaniilor militare, Iustinian a avut în general succes; el a fost
ultimul Împărat Bizantin care a avut control asupra Romei și a unor părți ale
Occidentului.
Ca și predecesorii săi romani și succesorii
săi Bizantini, Iustinian s-a angajat inițial
în război împotriva Persiei. Totuși,
ambițiile sale militare erau concentrate spre
vestul Mediteranei.
Iustinian a reușit să obțină o influență
durabilă pentru reformele sale juridice,
în special însumarea tuturor legilor romane, ceva ce nu mai fusese făcut înainte.
Iustinian l-a angajat pe chestorul Tribonian pentru această sarcină, și a emis primul
proiect pentru Corpus Juris Civilis.

9
 Biserica Sf. Sofia
Hagia Sofia sau Marea Moschee “Ayasofya” este un loc de rugăciune din Istanbul, (Turcia) cu
o lungă istorie în spate.
Aceasta a fost construită inițial din lemn în anul 360 la ordinul Împăratului Bizantin
Constantin II pentru a servi drept basilica Bisericii creștin ortodoxe.
Nu după mult timp, în 404, aceasta a fost arsă odată cu începerea revoltelor cauzate de
conflictul din familia Împăratului Arcadius.
A fost reconstruită de către Teodosius II, fiul lui Arcadius, în anul 415 însă acoperișul a fost
refăcut tot din lemn.
În 532 a fost iarăși arsă în timpul răscoalei Nika, condusă împotriva Împăratului Iustinian I.
Catedrala a fost reconstruita din temelii la ordinul lui Iustinian I cu ajutorul a doi arhitecți,
Isidoro (Milet) și Anthemiu (Tralles).
El a numit-o Hagia Sofia și a fost construită în 6 ani. Este cunoscută drept un apogeu al
arhitecturii, prima capodoperă a arhitecturii bizantine.

10
 Biserica Sf. Sofia
Moscheea are un dom, o cupolă centrală imensă cu diametrul de 31m și este
ridicată la înălțimea de 54m, datorită căreia pare suspendată în văzduh.
Acoperișul făcut din lemn reprezintă motivul pentru care au fost atașați stâlpi care
să susțină construcția. În interior au fost aranjate locurile pe categorii sociale.
Designul interior cuprinde picturi murale ale numeroșilor împărați care sunt
reprezentați adesea lângă divinitate.
După căderea Imperiului Bizantin, sultanul Mehmed II a preluat controlul și a făcut
niște schimbări cu privire la catedrală, printre care se numără construirea a patru
minarete în afara moscheei și acoperirea picturilor. De asemenea, locul în care regii
erau încoronați devenea locul de rugăciune al musulmanilor.
În 1935, Turcia a devenit Republică, iar guvernul a declarat Hagia Sofia drept muzeu,
atrăgând zeci de mii de oameni din toate colțurile lumii.

11
 Vasile al II-lea Macedoneanul
Vasile și Constantin sunt copiii lui Theophano
Anastaso și al lui Romain al II-lea.
Vasile al II-lea a fost unul dintre cei mai importanți
împărați ai istoriei Imperiului Bizantin, făcând parte din
dinastia macedoneană. Acesta a domnit între anii 976-
1025.

14
 Vasile al II-lea Macedoneanul
În primii 13 ani ai domniei sale, Vasile a trebuit să se confrunte cu războaie civile cauzate de cei doi generali
Bardas Skleros și Bardas Focas care s-au aliat împotriva Împaratului.
Împăratul a apelat la ajutorul Prințului Rus Vladimir Sviatoslavici, care i-a trimis în ajutor aproximativ 6000
de ostatici. Vasile a reusit să-și salveze tronul.
Ortodoxia a devenit confesiunea oficială a statului kievean, ceea ce a fost un mare succes al diplomatiei
Bizantine din sec. al X-lea.
În 1004 , Vasile al II-lea a instituit o garanție reciprocă (numita Allèlengyonre) care îi obligă pe cei puternici
să plătească impozite în locul săracilor, fără a putea beneficia de pământul pentru care plătesc acest impozit.

15
 Vasile al II-lea Macedoneanul
Efortul său principal a fost îndreptat împotriva bulgarilor, dar
a cucerit încă teritorii de la arabi și a reușit să păstreze teritoriile
din Italia.
Marea lui realizare a fost distrugerea Imperiului Bulgar și
ocuparea teritoriilor sale. Razboiul cu Bulgaria s-a derulat pe
parcursul a 32 de ani(986-1018).
În 986 Vasile al II-lea a început o campanie împotriva
bulgarilor cu scopul de a ocupa Serdica(Sofia). Acesta a adunat o
armată de 30.000 de oameni care au incercat asedierea orasului
bulgar, însă fără succes.
Armata bizantină a fost anihilată în bătălia de la Porțile lui
Traian, de unde Împăratul abia a scăpat cu viață.

16
 Vasile al II-lea Macedoneanul
În anul 1001, Vasile al II-lea a reluat campania împotriva bulgarilor.
Pe data de 29 iulie 1014 la Kleidion a avul loc bătălia decisivă a razboiului; o mare
parte a armatei lui Samuel a fost distrusă.
Aproximativ 15.000 de prizonieri bulgari au fost orbiți, iar circa 150 au fost lăsați
doar cu un singur ochi pentru a-i conduce pe ceilalți la curtea lui Samuel.
Imperiul Bulgar s-a destrămat, din anul 1018 toate regiunile bulgare au intrat sub
autoritatea lui Vasile al II-lea. Întors la Constantinopol, el a fost primit în triumf şi
supranumit „Bulgaroctonul” ("ucigaș al bulgarilor") .

17
Harta Imperiului după moartea lui Vasile al II-lea Macedoneanul
 Cucerirea Constantinopolului de
catre Turci
Căderea Constantinopolului este
numele sub care e cunoscută cucerirea
capitalei Imperiului Bizantin de forțele
Imperiului Otoman(Turcii), sub comanda
sultanului Mehmed al II-lea.
Evenimentul a avut loc în ziua de marți,
29 Mai 1453. Aceasta a însemnat
sfârșitul Imperiului Roman de Răsărit și
moartea ultimului împărat Bizantin,
Constantin al XI-lea (1404-1453), dar și
o victorie cu o importanță mare pentru
Otomani.

20
Cucerirea Constantinopolului de
catre Turci
Armata Bizantină număra aproximativ
7.000 de oameni, din care 2.000 erau
mercenari străini. Cetatea avea de
asemenea circa 22,5 km de ziduri.
Otomanii, la rândul lor, aveau o
armată uriașă. S-a estimat că număra
aproximativ 100.000 de oameni,
inclusiv 20.000 de ieniceri. Mehmed
a construit și o flotă pentru a asedia
orașul de pe mare, compusă în
majoritate din mercenari greci.

21
 Cucerirea Constantinopolului de
catre Turci
Planul lui Mehmed a fost să atace zidurile lui Theodosie
(seria complexă de ziduri și șanțuri care proteja
Constantinopolul dinspre vest).
Armata otomană și-a așezat tabăra nu departe de
oraș. După câteva încercări eșuate au încercat să
pătrundă în oraș săpând tunele pe sub ziduri.

22
Cucerirea Constantinopolului de
catre Turci
Mehmed a făcut o ofertă de a renunța la asediu contra unui tribut foarte mare, știind că orașul nu-l va putea
plăti. Odată ce oferta a fost refuzată, Mehmed a plănuit să copleșească numeric zidurile, știind că apărătorii
bizantini vor fi epuizați înainte ca el să-și termine trupele.
În 22 mai 1453, Luna (simbol al Constantinopolului) s-a întunecat în eclipsă, confirmând o profeție despre
sfârșitul orașului. Patru zile mai târziu, întreg orașul a fost acoperit de o ceață, ceva neobi șnuit. După ce s-a
ridicat ceața, în seara aceea “flăcări au învăluit domul bisericii Hagia Sophia, iar lumini puteau fi văzute și de pe
ziduri, strălucind în depărtare, în spatele taberei turcești".

23
 Cucerirea Constantinopolului de
catre Turci
În dimineața zilei de 29 mai a început atacul final.
Primul val de atacatori a fost format din trupele auxiliare (asabi) care erau slab pregătiți și
echipați, rolul lor era de a ucide cât mai mulți apărători posibil.
Al doilea val, format în majoritate din Anatolieni(popoare indo-europene care s-au
stabilit în Anatolia) s-a concentrat asupra unei secțiuni de ziduri din nord-vestul
orașului, care era parțial prăbușită în urma loviturilor de tun.
Bizantinii au făcut față celui de-al treilea val de atacatori, trupele de elită ale sultanului –
ienicerii(cei mai pricepuți membrii ai armatei), dar generalul genovez Giovanni Giustiniani
(unul din comandanții armatei bizantine) a fost rănit grav în timpul atacului și evacuarea
sa de pe câmpul de luptă a provocat panică în rândurile apărătorilor.
Împăratul Constantin al XI-lea însuși a condus ultima apărare a orașului, murind
în luptă pe străzile orașului său, alături de soldații săi.

24
Mehmed al II-lea Constantin al XI-lea paleologul

25
 Bibliografie:
https://ro.orthodoxwiki.org/Iustinian_I
https://ik-ptz.ru/ro/obschestvoznanie/vizantiiskaya-imperiya-395-1453-samye-vazhnye-fakty-o-
vizantii.html
https://ro.khanacademy.org/humanities/istoria-artei/x0207b27581b2ccf7:imperiul-bizantin/x020
7b27581b2ccf7:introducere-in-arta-si-cultura-bizantina/a/about-the-chronological-periods-of-the-b
yzantine-empire
https://liceunet.ro/mari-imperii/bizantin
https://www.youtube.com/watch?v=zkTZyk_CmyM
https://www.youtube.com/watch?v=v6BAPskdJXc
https://www.academia.edu/8159216/Istoria_Bizantului
https://byzantium.gr
https://altmarius.ning.com
https://ro.frwiki.wiki/wiki/Basile_II
Multumim
pentru
vizionare!