Sunteți pe pagina 1din 11

-ecosisteme-

Cuprins
Scurt istoric
Flora Fauna Insecte din Delta Dunrii Ecosistemul acvatic Curiozitai

Scurt istoric
Construit pe apte dealuri, cu puternice influene ale stilul turcesc, Tulcea este poarta spre minuniile Deltei.Cu multe monumente de art i istorie, Tulcea este situat n apropierea locului unde Dunrea se desparte n cele trei brae principale. Urmele arheologice descoperite n zon(obiecte dacice si getice) sunt similare cu cele din Hamangia i ne conduc spre perioada paleoliticului. Populaia local poart influenele mai multor culturi i civilizaii care i-au pus amprenta, formnd o cultur i o civilizaie cu totul special, un model cultural unic, recunoscut pentru tolerana artat n faa specificului etnic al fiecrei comuniti stabilite aici. n anul 1990, Delta Dunrii a fost declarat de ctre UNESCO, rezervaie a biosferei. Ea cuprinde delta, complexul lagunar Razim-Sinoe i valea fluviului din amonte pn la Cotul Pisicii, pe o suprafa de 591200ha - 2,5% din teritoriul Romniei.

Flora
Flora deltei , nsumnd 955 de specii si 64 de subspecii, reprezinta 1/3 din numarul total de specii cunoscute n flora Romniei. Predominarea elementului acvatic are ca urmare dezvoltarea vegetatiei de balta, n special a stufului , care ocupa o suprafata de circa 235.000 ha, rezultnd cea mai ntinsa arie de stufarisuri compacte din lume. Din punct de vedere biogeografic, predomina elementele euroasiatice, urmate de formele estice si cele europene. Din spectrul floristic se constata procentajul foarte

ridicat al speciilor cosmopolite si adventive, ceea ce evidentiaza nca o data gradul ridicat al influentei antropice.n functie de biotopul pe care l ocupa, se ntlnesc urmatoarele categorii de flora spontana : acvatica, emersa si submersa, palustra, halofila, psamofila, segetala si ruderala, paduri si pajisti. Vegetatia acvatica predominant lacustro-palustra este mult ntinsa si reprezentata prin plante submerse (cosorul, bradisul, otratelul etc.) sau plante plutitoare (nuferii, ciulinii de balta etc.).

Fauna
Delta Dunarii adaposteste 98% din fauna acvatica a Europei - peste 3400 de specii, multe din ele fiind unice n lume, lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici si gsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de ap dulce (60%), restul migrnd primvara

din Marea Neagr. Intre acestia din urm, sturionii si scrumbiile au rol important, att stiintific, ct si economic. Psrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscut, nc de la nceputul secolului ca un paradis avian.

Insecte din Delta Dunrii


In Delta Dunarii sunt momentan inventariate peste 2240 specii de insecte, dintre care 30 de specii de insecte pot fi intalnite numai in acest areal geografic. In Delta, exista mari populatii de fluturi, intalnind specii autohtone cu aripi albe, rosii, albastre si galbene, cateva dintre acestea fiind raritati si unicate in Europa. Sporadic se regasesc si specii de fluturi ce provin din zone indepartate din Africa de Nord. Lacustele , in afara de marea lor raspandire pe teritoriu, se remarca prin prezenta lacustei Saga Pedo ce ataca alte membre de specie si prin prezenta lacustei Acrida Ungarica, cea mai mare lacusta din Romania. Cel mai comun paianjen din Delta Dunarii este Argiope Bruennichi, colorat in galben cu dungi albe si negre. In acest teritoriu, au fost semnalate si prezenta unor specii rare, cum ar fi vaduva neagra si unele specii de paianjen cu cruce. Ca specii acvatice bine reprezentate mentionam: pureci de balta, plosnite acvatice, paianjenii de apa, gandaci acvatici.

antarul(culex pipiens)

Fluturele(Lepidoptera)

Ecosistemul acvatic
-are la baza lantului trofic fitoplanctonul, numeroase specii de alge brune, verzi si albastre si zooplanctonul cu care se hrnesc organismele care triesc in ml si pe fundul apei(nevertebrate, moluste ca scoicile si melcii precum si stridii n zona maritim, o mare varietate de viermi cum ar fi lipitorile,cefalopodele, crustacee ca racii, garizii, crabii). Un sector foarte important este ocupat de vegetatia acvatic a crei baz este stuful, constituit n plauri prin aglomerarea rdcinilor plutitoare(rizomi). Unii pesti migreaz pentru a-si depune icrele spre exemplu scrumbia de Dunre (Alosa pontica) si scrumbia albastr, care intr primvara n crduri pe ruri si pn la izvoarele Dunrii. La gurile Dunrii trieste o specie mic de rechini, Squalus.Delta adposteste o bogat faun ornitologic format din circa 300 de specii, n mod deosebit n crduri mari venind de la mari deprtri: din nordul nghetat si din afara Europei.

Delta reprezint un important loc de trecere si iernare. n anii 80 au fost numrate 4 milioane de exemplare, grupate pe anotimpuri. O parte dintre psri sunt specii sedentare: pescrusii, piciorongul, strcul, lcarul cenusiu, cufundacul, loptarul, cristeiul, fluierarul, stncua, vulturul, soimul dunrean, chirighita, bufnita, vnturelul, lisita, ginusa de ap, prundasii, porumbelul de scorbur, clifarul alb si corcodelul, pe lng speciile comune pentru Romnia: cioara, ciocnitoarea, gugustiucul, pitigoiul, vrabia, vulturul codalb. Majoritatea psrilor fac parte din categoria psrilor migratoare. Din Asia vin hoitarul alb, egreta mate, rata rosie, lebda, cormoranul mare. Din regiunea siberian vin huhurezul mare 3 specii de rate lebda de iarn, fluierarul negru si becatina din regiunea arctic trec in pasaj grlita, gsca cu piept rosu, sitarul, rata cu cap negru. Din sud vin n delt pelicanul comun si pelicanul roz (cret), cocori, lstunul de mal, barza alb, rata cu ciuf. Schimbarea conditiilor ecologice conduce la o deplasare a ponderii numerice din zonele centrale spre cele periferice: insula Sacalin, Grindul Lupilor, Histria.

Curiozitai din Delta Dunarii


Delta Dunarii este unica delta din lume, declarata rezervatie a biosferei. Suprafata Deltei Dunarii creste anual cu aproximativ 40 de metri patrati. Cea mai insorita localitate a Romaniei este orasul Sulina. Aceasta localitate este situata la cea mai joasa altitudine din tara noastra. In Delta Dunarii se intalneste cea mai mica densitate a populatiei din Romania, un locuitor la 30 de hectare. In Delta Dunarii intalnim cea mai compacta suprafata de stufaris de pe glob. In Delta Dunarii, se intalnesc doua plante carnivore, otratelul de balta si aldrovanda. Acestea si-au dezvoltat capcane, procurandu-si din corpul prazilor pe care le prind hrana.

In Delta Dunarii, se intalnesc singurele paduri de nisip din Romania, padurea Letea si padurea Caraorman, aici crescand liane ale caror lungimi pot ajunge pana la 25 de metri. In topul celor mai mari pasari pradatoare din Delta Dunarii se afla Vulturul Codalb (Haliaetus albicilla), anvergura aripilor sale ajungand la 2,5 metri. In topul celor mai mari pasari din Delta Dunarii se afla Pelicanul Cret (Pelecanus crispus), anvergura aripilor sale atingand 3,2 metri. La polul opus, in Delta Dunarii se afla pitulicea Ochiul Boului( Troglodytes troglodytes) cu o anvergura a aripilor de pana la 17 centimetri si o greutate de pana la 13 grame, fiind cea mai mica pasare de la noi din tara. Cele mai longevive animale din Delta Dunarii sunt broasca testoasa de uscat (Testudo graeca ibera) si broasca testoasa de apa (Emy obicularis ), care pot atinge varsta de 120 de ani. In Delta Dunarii isi are habitatul Sarpele Rau (Dolichophis caspius) care atinge o lungime de 1,8 m. Insula Popina, din Delta Dunarii este singurul loc din tara unde gasim lacustra Isophya dobrogensis.