Referat Delta Dunarii Biologie – Flora

si fauna Deltei Dunarii

4 august 2022

Delta Dunarii este pe locul doi in Europa ca intindere, dupa delta fluviului
Volga, avand aproximativ 4180 Km2, iar dar daca luam in considerare si
complexul lagunar Razim – Sinoie si limanul Dunarii, aceasta suprafata se
extinde la aproximativ 5500 Km2. Delta Dunarii apartine intr-un procent de
82% Romaniei, restul fiind localizata pe teritoriul Ucrainei.
In decembrie 1990, Delta Dunarii a intrat in patrimoniul mondial al UNESCO ca
rezervatie a biosferei, dobandind maxima recunoastere internationala prin
acceptarea de a figura pe Lista UNESCO a Patrimoniului Natural si Cultural
Mondial.

Flora Deltei Dunarii

Biotopurile intalnite in Delta Dunarii sunt diverse: mlastini stuficole, lacuri, plaur
plutitor sau fix, paduri de foioase, vegetatie de grind cu sol sarat, vegetatie de
pajiste, padure luxurianta, zavoaie. Un tinut exotic cu peste 1830 de specii de
copaci si plante, specificul deltei fiind vegetatia plutitoare, a carei baza este
stuful, o planta perena care acopera peste 1500 de kmp din suprafata totala a
deltei, constituit in plauri.
Plaurul este format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radacini ale altor
plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol, asociate intr-un strat gros
de 0,5 – 1,6m. Plaurul se poate desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor,
transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi .
Terenurile mlastinoase, sunt acoperite cu papura, rogoz, salcie cenusie, izma de
balta, macrisul de apa, etc.
Vegetatia pajistilor mesofile de grind – se extinde pe aproximativ 3% din totalul
suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice.
Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa – se extinde pe aproximativ 3% din
totalul suprafetei deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea,
Caraorman si Saraturile.
Vegetatia de grind cu sol sarat – se extinde pe aproximativ 6% din totalul
suprafetei deltei, dezvoltandu-se pe soluri salinizate.
Pe grindurile fluviatile cresc mai multe specii de salcie, plopi negri, plopi albi,
vascul, catina, tufe de mure, iar in apropierea malului marii, pelinul, iarba
sarata, volbura de nisip. In rezervatia naturala Erenciuc gasim arinul negru, aici
fiind singura zona din Europa unde mai creste.
In rezervatia naturala Padurea Letea, declarata monument al naturii, gasim
numeroare specii de plante printre care : frasinul pufos, vita salbatica, volbura,
hameiul, garoafa de nisip, obsiga, pipirigul stejarul brumariu, cornul, paducelul,
macesul.
Zavoaiele, specifice deltei fluviale, sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care
cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din
totalul suprafetei. Intalnim patru tipuri de zavoaie dezvoltate pe grindurile
fluviatile joase, pe grindurile mai inalte, pe grindurile fluviatile cele mai inalte.
Un tip de zavoi mai rar este arinisul, care apare pe grindurile fluviatile din delta
marina.
In Delta Dunarii intalnim plante acvatice precum: nufarul alb, nufarul galben,
stomata, lintita, pestisoara, urticularia, aldrovanda.
Ecositemul acvatic este foarte bine reprezentat de catre fitoplancton, diverse
specii de alge brune, verzi si albastre si de zooplancton, cu care se hranesc
organismele care traiesc in mal si pe fundul apei (nevertebrate, moluste).
In Delta Dunarii intalnim si incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii
silvice si crescatori piscicole. Dezvoltarea arhaica a acestor amenajari, pana in
anii 1989, au schimbat total peisajul deltaic, in regresul tuturor speciilor
prezente din Delta. Datorita ineficientei economice o mare parte dintre acestea
sunt prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic natural.

Fauna Deltei Dunarii

Este una din cele mai bogate si variate din Europa: mamifere (44 specii), pesti
(136 specii), pasari (341 specii), amfibieni (10 specii), reptile (11 specii),
moluste, crustacee.

In Delta Dunarii au fost identificate 44 de specii de mamifere, din care cele mai
numeroase exemplare sunt cele ale rozatoarelor si insectivorelor. Aceste
mamifere de talie mica, constituie hrana pentru majoritatea mamiferelor
carnivore si pentru pasarile rapitoare.
Dintre rozatoarele a caror viata este strans legata de mediul acvatic cel mai
intalnit este bizamul, iar cel mai intalnit pe teren ferm, in grindul Caraorman si
in zona Letea este iepurele.
Nutria, nurca, si vidra, specii a caror viata este strans legata de apa, in prezent
sunt protejate de legislatie datorita scaderii alarmate a numarului acestora. In
aceeasi situatie se afla si cainele enot, specie originala din Siberia, patrunsa pe
cale naturala in Delta.
In zonele mlastinoase intalnim mistretul, destul de bine reprezentat, iar in
zonele cu teren ferm din Delta intalnim: dihorul, caprioara, bursucul, vulpea,
sacalul si mai rar pisica salbatica.
Bine reprezentati sunt si liliecii, dar datorita modului de viata nocturn a
acestora, posibil sa nu fi fost inventariate in totalitate speciile prezente in Delta.
Dintre mamiferele salbatice prezente in acest mediu mai mentionam:
nevastuica, dihorul, hermelina, sobolanul de apa.
La gurile de varsare ale Dunarii traiesc delfini, reprezentati prin 3 specii.
Pe langa aceste mamifere salbatice intalnim destul de des si animale domestice
lasate de localnici in semisalbaticie calul, cainele, vaca, porcul, oaia si capra.

Pestii sunt reprezentati in Delta Dunarii prin 136 specii dintre care 29 de specii
traiesc atat in apele dulci cat si in cele sarate (exemplu morunul, cega, nisetrul,
pastruga, scrumbia de Dunare, cambula), 51de specii traiesc numai in ape dulci
(exemplu salaul, carasul, stiuca, linul, somnul, crapul, avatul, bibanul) si cel mai
bine reprezentate ca numar de specii 56, ce traiesc numai in apele sarate din
Marea Neagra si aici mentionam calcanul, sprotul, hamsia, stavridul etc.
Scrumbia de Dunare si scrumbia albastra, migreaza din Marea Neagra pe
Dunare pentru a-si depune icrele intrand primavara in carduri pe rauri si pana la
izvoarele Dunarii.
Sase specii de pesti au fost introduse artificial de om in Delta Dunarii in
perioada anilor 1920 – 1961, cu scopul de a se creste in fermele piscicole sau in
mod accidental si aici mentionam: carasul argintiu, bibanul soare, novacul,
sangerul, cosasul si o specie de biban de talie mica.
Pestii constituie o sursa importanta de hrana pentru pasari si mamifere acvatice
precum si o importanta resursa stiintifica, mentionand aici sturionii, ca relicve
ale vechii faune ponto-caspice, specii ce in prezent sunt pereclitate datorita
pescuitului industrial masiv. Sa nu uitam sa amintim si importanta pestilor ca
resursa economica si turistica, anual aceasta resursa a Deltei atragand mii de
turisti fiind una din principalele tinte ale turismului in zona.

In Delta Dunarii intalnim 327 de specii de pasari, adica aproximativ 81% din
avifauna Romaniei. Aici cuibaresc 218 specii.
Cele mai numeroase specii de pasari intalnite sunt cele acvatice, reprezentand
82% din avifauna acvatica europeana, 114 specii in total, din care aici cuibaresc
81 specii si migreaza prin Delta 60 specii.
O parte dintre aceste pasari sunt sedentare: pescarusul, piciorongul, starcul,
lacarul cenusiu, cufundacul, lopatarul, cristeiul, fluierarul, stancuta, vulturul
codalb, soimul dunarean, chirighita, bufnita, vanturelul, lisita, gainusa de apa,
prundasii, porumbelul de scorbura, califarul alb, corcodelul, cioara,
ciocanitoarea, gugustiucul, pitigoiul, vrabia.
Dar majoritatea pasarilor pasarilor ce pot fi intalnite fac parte din categoria celor
migratoare: egreta mare, rata rosie, lebada, cormoranul mare, hoitarul alb
migreaza din Asia; lebada de iarna, fluierarul negru, becatina, huhurezul mare,
rata salbatica migreaza din regiunea siberiana ; din zona sudica vin pelicanul
comun si pelicanul cret, rata cu ciuf, barza alba, cocorul, lastunul de mal, iar
gasca cu piept rosu, sitarul, rata cu cap negru, garlita migreaza din regiunea
arctica.
In Delta Dunarii sunt multe colonii de pelicani, cormorani, starci, lopatari,
tiganusi, de pescarusi, de avoazete si ciocantorsi precum si colonii mixte de
pelicani si cormorani sau de starci si lopatari.
Pe langa aceste specii de pasari, in zonele populate de oameni mai regasim si
vrabia, randunica, gugustiucul, barza, mierla, pitigoiul, ciocanitoarea, acvila
pitica, graurul si sa nu uitam codalub-ul, specii pe care le regasim in padurile
Letea si Caraorman. Prepelita, ciocarlia, sunt specii specifice zonelor de pajiste
de stepa nisipoasa.
Codalbul este cea mai mare pasare rapitoare din Delta Dunarii, anvergura
aripilor sale ajungand la 2,5 metri. Pelicanul Cret se afla in topul celor mai mari
pasari din Delta Dunarii, anvergura aripilor sale atingand 3,2 metri.

Amfibieni si reptile. In Delta Dunarii traiesc 7 specii de broaste, 2 specii de

testoase repezentate prin: testoasa de uscat dobrogeana (Testudo graeca ibera)
si testoasa de apa (Emys orbicularis), 5 specii de soparle, 6 specii de serpi. in
zonele nisipoase de pe grindurile Letea, Saraturile si Perisor, poate fi intalnita
vipera de stepa (Vipera ursinii), singura specie veninoasa din delta.

Molustele, reprezentate in cazul nostru prin melci si scoici, sunt frecvent

intalnite pe teritoriul Deltei Dunarii. Scoica de iaz si scoica de rau sunt bine
reprezentate in Delta, fiind factori determinanti privitor la calitatea mediului in
care traiesc, prezenta sau absenta acestora din anumite zone indicand gradul de
poluare sau calitatea apei din acea zona. In zona Marii Negre cel mai frecvent
intalnim Rapanele si Midiile.

Dintre crustaceele prezente in Delta Dunarii, cele mai reprezentate specii sunt:
racul de rau, specie in continua scadere numerica, fiind sensibila la calitatea
apei si crabii, specii intalnite pe malul Marii Negre.

Delta Dunarii este un vast si complex mediu natural, supranumit Raiul pasarilor
si a pestilor.

Fotografii Referat Delta Dunarii Biologie – Flora si fauna

Deltei Dunarii
Puteti alege oricare dintre fotografiile care insotesc acest articol pentru a ilustra
referatul