Flora si Fauna Dunării

Flora
Cel mai mare ţinut mlăştinos din Europa, cuprinzând una dintre cele
mai mari întinderi de stufăriş din lume, Delta Dunării este dominată de
stuful care formează insule fixe sau plutitoare de vegetaţie (plauri). Acestuia
i se adaugă alte plante riverane și de plaur: papura, feriga de apă, măcrişul,
izma broaştei, cucuta de apă, rogozul, menta, troscotul, salcia pitică.
Suprafeţele nisipoase ale deltei sunt acoperite cu iarbă şi alte specii de
stepă: salcia alba, plopul, arinul, frasinul, pădurile combinate de pe grinduri.
Luciul apei este populat de nenumărate specii de plante cu frunze
plutitoare: nufărul alb, nufărul galben, iarba broaştelor, ciulinele de apă,
limba apei, rizacul, cornacul, cosorul.

Vegetatie de papura.

Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltându-se pe soluri salinizate

si solonceacuri marine.

Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile
fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei.
Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului.
Padurile de câmpuri marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa,
numite local hasmace, cu stejar brumariu , stejar pedunculat , frasin , plop
tremurator, ulm, si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris,
Hedra helix. Reprezintã numai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii.

Ulmul

Fauna

Peşti: în Deltă traiesc peste 110 specii de peşti, dintre care 75 de specii de
apă dulce. Un loc aparte printre peştii Deltei Dunării îl ocupă sturionii
marini: păstrugă, morun, nisetru, de la care provin icrele negre (caviarul),
precum și sturionii de apă dulce: cega şi viza. Dintre peştii migratori, cel mai
important este scrumbia. Somnul este cel mai mare peşte care trăieşte în
apele dulci din România, în Deltă recordul fiind de 400 de kg. La şalău
recordul este de 21 kg.

Păsări: în Delta Dunării trăiesc 327 specii de păsări, reprezentând 81% din
avifauna României. Dintre acestea, 218 specii cuibăresc în deltă. Păsările
acvatice sunt cele mai numeroase: în total 141 specii. Pelicanilor li se
adaugă egretele, lebedele, cormoranii, stârcii, raţele şi gâştele sălbatice. În
pajiştile de stepă nisipoasă trăiesc potârnichea, prepeliţa, ciocârliile,
pasărea ogorului. Cele mai bune perioade pentru a privi păsările sunt
aprilie, mai, iunie şi septembrie. Cele mai potrivite locuri pentru a admira
păsările se află pe lângă lacuri.
Mamifere: vidra, nurca, bizamul, iepurele, mistreţul, vulpea, dihorul,
câinele enot, căprioara, calul sălbatic, pisica sălbatică.

Reptile: nisipurile adăpostesc broaşte ţestoase, vipere, colonii de şerpi.