ARII PROTEJATE DE INTERES NATIONAL

1. Aria naturală protejată Pădurea Snagov, a fost denumită rezervaţie

naturalistică, geobotanică şi forestiera, având o suprafaţă de 10 ha, declarată prin
Legea 5/2000.
A fost desemnată arie naturală protejată datorită existenţei a 15 exemplare de
Fagus sylvatica, specie care în mod obişnuit este caracteristică zonelor de deal.

Aria protejata Padurea Snagov - imagine de pe lac

Fotografie realizata de catre ecolog drd.Doina Cioaca

Pătura vie este relativ săracă, cu frecvenţa mai mare a speciilor indicatoare de
uscăciune estivală : Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa
pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum.
Din spectrul floristic al ecosistemului de padure de stejar amintim speciile:
- arbori: Quercus robur - Stejar, Quercus pedunculiflora - Stejar pedunculat,
Fraxinus angustifolia - Frasin, Fraxinus palissae - Frasin, Ulmus foliacea - Ulm,
Populus alba - Plop alb, Populus canescens - Plop cenusiu, Populus tremula - Plop
tremurator, etc.
- arbusti: Prunus spinosa - Porumbar, Crataegus monogyna - Paducel, Rosa canina
- Maces, Berberis vulgaris - Dracila, Ligustrum vulgare - Lemn cainesc, Hippophae
rhamnoides - Catina alba, Tamarix gallica - Catina rosie.
- plante agatatoare: Vitis silvestris - Vita salbatica, Hedera helix - Idera.
Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi menţionaţi: Tilia cordata, Quercus
cerris. Printre arborii masivi se dezvoltă tufişuri de alun, cătină, lemn câinesc şi soc,
iar primăvara înfloresc ghioceii, brânduşele şi brebeneii, mărgăritarul şi crinul de
pădure. Căprioare, cerbi lopatari, pisici sălbatice, fazani, potârnichi pot fi gasiţi în
pădurile din zonă. O mare varietate de păsări populează din plin pădurea
Snagovului, printre ele aflându-se cintezoii şi piţigoii, privighetorile, porumbeii
sălbatici şi turturelele. Primăvara şi toamna se opresc aici, din călătoria lor spre ţări
mai calde, în locurile mai umede, sitarii şi becaţinele.
Alte specii de faună care susţin echilibrul ecologic al zonei sunt : Antipalus
varipes, Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila
cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix lucorum,
Helix pomatia (melc de livadă), Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea
(brotăcel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (şarpele de casă), Cuculus
canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa epops (pupăza), Athene
noctua, Sciurus vulgaris (veveriţa), Mustela (Putorius) putorius (dihorul), Meles
meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistreţ), Lepus
europaeus (iepure), Capreolus capreolus (căprior).

2. Aria naturală Lacul Snagov a fost desemnată prin Legea 5/2000

rezervaţie naturală şi este considerată o zonă umedă importantă, având o suprafată
de 100 ha.

Imagini din aria protejata Lacul Snagov

Snagovul este cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, fiind cel
mai pitoresc dintre atracţiile turistice din zonă, a carui frumuseţe este întregită de
pădurile înconjurătoare. Este un liman fluvial al râului Ialomiţa. Suprafaţa lui este de
5,75 km2, lungimea de 16 km, iar adâncimea maximă de 9 m (cel mai adânc lac din
Câmpia Română). Colectarea apei în lac se face din pânza de ape subterane şi
doar în mică măsură din apele de ploaie şi zăpadă. De aceea nivelul apei din Lacul
Snagov este constant, cu excepţia primăverii şi, adesea, a toamnei.
Forma lacului este alungită şi foarte sinuoasă, cu multe golfuri, în partea din
avale aflându-se o insulă pe care se găseşte Mânăstirea Snagov.
Aria naturala protejata Lacul Snagov a fost data în custodie S.C .Snagov Tur
SRL, în baza conventie de custodie nr. 20451/12.12.2007.
O mare parte din lac (100 ha) a fost declarată arie protejată prin Legea 5/2000,
pentru protejarea faunei şi a florei care se dezvoltă aici. Declararea ariei naturale ca
zonă protejată are la bază existenţa în acest perimetru a speciilor de: Nelumbo
nucifera, Aldrovanda vesiculosa, Sagittaria latifolia, Urticularia vulgaria, Myriofillium
vertialatum, relictul pontocarpatic Dressena polymorpha, copepodul endemic
Eudiaptomus gracilis, guvizii endemici Gobius gymnostrachelus şi Proterrorhynchus
sp.
Pe malurile Lacului Snagov, în afară de stuf şi papură, creşte şi nufărul indian
aclimatizat (Nymphea lotus), alături de alte specii de nuferi: nufărul alb (Nymphea
alba) şi nufărul galben (Nuphar luteum).
Ecosistemul lacului Snagov se caracterizeaza printr-o flora bogata, de plante
submerse si plutitoare, dintre care mentionam: Myriophyllum sp. - Bradisul,
Ceratophyllum sp. - Cosorul, Vallisneria sp. - Sarmulita sau Vajoaica, Helodeea
canadensis - Ciuma Apei, Trapa natans - Ciulinul de balta, Alisma plantago - Limba
broastei, Sagittaria sagittifolia si Sagittaria latifolia - Sageata apei, Nelumbo nucifera
- Lotus indian; aclimatizat in aria protejata Lacul Snagov. Un loc aparte in ecosistem
il ocupa formatiunea de plaur, un amestec de radacini de stuf, ierburi, resturi
organice si de sol, de obicei plutitor. Suprafetele mlastinoase si inundabile alcatuite
in principal din stufarisuri si plauri, sunt dominate de o vegetatie constituita din:
Phragmites communis - Stuf, Typha latifolia, Typha angustifolia - Papura, Menta
aquatica - Izma de balta, Salix cinerea - Salcia cenusie.
Aceste suprafete constituie locuri de depunere si de dezvoltare a puietului de peste,
de cuibarire a multor specii de pasari, habitat al unor mamifere, batracieni, reptile etc
In imediata apropiere a lacului, se gaseste si o flora acompanianta a acestuia,
alcatuita din: Iris pseudocorus - Stanjeni galbeni, Carex dioica, Carex stricta - Rogoz
Scirpus radicans, Scirpus lacustris - Piprig, Sparganium erectum.

Nuphar luteum (imagine preluata de pe internet)

Fauna piscicolă, care atrage numeroşi pescari amatori, se remarcă prin

existenţa mai multor specii de peşti: plătica, crap, biban, somn, ştiuca, roşioara şi
două specii de guvizi. Această faună piscicolă îşi găseşte un ascunziş bun în
brădişul de pe fund şi sub porţiunile de plaur care acoperă lacul în zonele retrase.