DELTA

DUNARII

Delta Dunarii este cea mai reprezentativ delta din Europa i una dintre cele mai complexe din lume. Aceasta reprezint un obiectiv de mare atracie prin prezena n cadrul ei a unei variate vegataii i faune piscicole si ornitologice. Aici exist cea mai bogat i mai variat faun ornitologic din Europa si anume peste 300 de specii de pasri, unele dintre ele declarate monumente ale naturii si ocrotite de lege. Un paradis natural se ntinde la varsarea Dunarii n Marea Neagra, acolo unde fluviul si ncheie calatoria de 2 860 km.Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2, din care 3446 km2 se gasesc pe teritoriul Romaniei Din informatiile invatatilor antici si din studiile zilelor noastre se poate sublinia ca in formarea si evolutia Deltei Dunarii sunt etape mai scurte de 200 300 ani in care delta este in retragere, ca urmare a ridicarii nivelului marin si deci a unor faze de transgresiune ale Marii Negre, asa cum se intampla de cel putin 100 de ani incoace. Datorita acestor fenomene, la care se asociaza si scaderea volumului de aluviuni adus de Dunare, delta inregistreaza in prezent cresteri numai in fata gurilor de varsare (in delta secundara a Chiliei 40-80 m/an si a bratului Sfantu Gheorghe), iar intre acestea se observa retragerea tarmului,

Delta Dunarii a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate; Sfantu Gheorghe, Sulina, Chilia. Cele trei brate au varste diferite, cel mai vechi fiind Sfantu Gheorghe (cel din sud), si cel mai tanar Chilia (cel din nord).

Apele Sosita la Patlageanca cu 6400m/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua brate, Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Cetatea lui Ismail se despleteste in Sulina si Sf. Gheorghe. Bratul Chilia, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii .De-a lungul sau se insiruie asezarileChilia Veche, Periprava. Bratul Sulina situat in mijlocul Deltei, are o lungime de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii Bratul Sf. Gheorghe transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.

ECOSISTEMELE DELTEI : in interiorul Deltei se gasesc peste 32 de tipuri de ecosisteme dintre care cele mai importante sunt: ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle; ecosistemul apelor stagnante: lacurile, canale impotmolite si unele garle; ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si plaurului); stufarisurile inconjoara lacurile pe care cu timpul le invadeaza; un loc aparte in ecosistem il ocupa formatiunea de PLAUR, care este un amestec de radacini, de stuf, ierburi, resturi organice si sol, de obicei plutitor. Plaurul este o formatiune specific stufriilor masive, plaurul este un strat gros de 1 ? 1,6m format dintr-o mpletitur de rizomi de stuf si de rdcini ale altor plante acvatice n amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si bltilor transformndu-se n insule plutitoare cu diferite mrimi care, mpinse de vnt, se deplaseaz pe suprafata apei. Vegetatia plaurului difer de restul stufriilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvolt aici n cele mai bune conditii, fiind mai nalt si mai gros. Alturi de stuf ntlnim rogozul, menta, feriga de ap (Nephrodium thelypteris), cucuta de ap, troscotul, salcia pitic, precum si plantele agttoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaz coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur triesc porcul mistret, cinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

In imagine este surprins un plaur plutitor de dimensiuni mici aflat in bataia vantului, navigand la intamplare. Acest ochi de apa s-a format in Lacul Lumina in urma aglomerarii mai multor plauri adusi de vant. Dupa cateva saptamani malul din fundal care pare in imagine foarte puternic s-a desfacut, plaurii fiind impinsi de vant si de curenti apei in alte colturi ale lacului. Aceasta dinamica a plaurilor este foarte periculoasa deoarece pot fi inchise anumite canale, naviagatia devenind foarte anevoiasa .

Delta Dunarii este cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri din lume insumand 1560 km2.
ecosistemul grindurilor: grinduri marine (au o pozitie aproape perpendiculara pe bratele Dunarii, 27 000 ha 8%) si grinduri fluviale (insotesc bratele Dunarii si garlele principale 20 000 ha, 6%); incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatorii piscicole, care 1991 reprezentau 30% din suprafata Deltei. Aceste amenajari au schimbat total peisajul deltaic, iar unele dintre ele datorita ineficientei economice sunt prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic natural. Aceste 30 de procente de

modificari aduse ecosistemelor naturale, de redirijare a regimului hidrografic, isi au ecoul, intr-o mare masura, in regresul tuturor speciilor de pesti din Delta.

Dunele de nisip din Caraoman

Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominant o dau stuful, papura, slciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In delt si gsesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.

CLIMA Deltei este specific, cu puine precipitaii, dar cu umezeal provenit din evaporaii, cu veri rcoroase i cu ierni fr temperaturi foarte sczute, dar vntoase. Datorit variaiei nclziri i rcirii diferite a suprafeelor de nisip i de ap se nate o briz diurn cu efect local. Umiditatea relativ a aerului este mare. Dunrea nghhea uneori iarna, iar blile i lacurile nghe ntotdeauna iarna, ceea ce afecteaz negativ lanul trofic. O mare influen asupra ecosistemelor o are variaia sezonier a apelor care ridic i coboar nivelul n lacuri i bli stimulnd migraia i reproducere animalelor acvatice i cuibritul psrilor. Delta Dunrii este inclus n Rezervaia Biosferei monument al naturii protejat de UNESCO. Spatiile acvatice plane si foarte ntinse, acoperite n diferite grade cu vegetatie, ntrerupte de insulele nisipoase ale cmpurile marine, alctuiesc o suprafat activ specific deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferit de cea a stepelor pontice.

VEGETATIA In Delta Dunrii predomin vegetatia de mlastin stuficol, care ocup cca. 78% din suprafata total. Principalele specii stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitic si numeroase alte specii. Vegetatia de srturi ocup 6% din total, dezvoltndu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.
Specificul este dat de prezenta spciilor : Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zvoaiele sunt pduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolt pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristic peisajului. Intlnim patru tipuri de zvoaie : zvoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai nalte cresc zvoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai nalte cresc zvoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adaug speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zvoi mai rar este arinisul (predomin Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marin. Vegetatia pajistilor de step nisipoas este extins pe 3% din totalul deltei, dezvoltndu-se mai ales pe cmpurile marine Letea, Caraorman si Srturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.

Nufarul galben, de o importan excepional pentru depunerea icrelor animalelor acvatice. Stomatele sunt pe suprafaa lucie a frunzelor polenizarea o asigur insectele, fructul se coace n adnc iar seminele plutesc. Seminele nuferilor sunt agreate de psri. Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolt pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, n special pe pe grindurile fluviale supuse inundrii periodice. Predomin Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatic din ghioluri, blti si japse ocup 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submers sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variat. Predomin Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emers este dominat de stuf (Phragmites australis), papur (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile cmpurilor marine sau pe cele de pe trmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides.

Pdurile de cmpurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostep, numite local hasmace, cu stejar brumriu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurtor (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agttoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezint nmai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunrii. Din punct de vedere al florei pentru Delta Dunrii este specific vegetaia plutitoare iar biotopurile sunt diverse: mlatini stuficole, lacuri, plaur plutitor sau fix, pduri de foioase, vegetaie de grind cu sol srat, pdure luxuriant(Grindul Letea ,cu aspect tropical).

FAUNA Delta Dunrii este un adevrat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatic european, ntreaga faun de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici si gsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specific faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii).

In cele peste 20 - 25 de Km patrati de locuri si canale din Delta, traiesc peste 110 specii de pesti, 75 de specii de pesti de apa dulce, 36 fiind specifice deltei. 50% din productia de peste de apa dulce a intregii tarii se obtine din Delta Dunarii STIUCA- rapitorul numarul unu, stiuca in ciuda ferocitati pe care o cunoaste marea majoritate a oamenilor este totusi un peste foarte util, caci asigura selectia vanand pestii bolnavi sau raniti, de unde si faptul ca i se mai spune si sanitarul baltilor. Stiuca are o dezvoltare rapida; larva de stiuca avand o lungime de 5-6 mm si atinge dupa numai trei saptamani 15 mm,
iar pana la sfarsitul luni mai, cand alti pesti isi depun icrele, puietul de stiuca este destul de mare pentru a se hrani cu larvele acestora. Atinge maturitatea sexuala la varsta de 3 ani, cand are aproximativ 700-800 de grame, si poate ajunge la exemplare de peste 20 de kg. Perioada de reproducere incepe dupa topirea gheturilor, adica din februarie-martie si tine pana in aprilie. Cei peste 700 de dinti foarte ascutiti ai stiucii sunt schimbati perioadic (in fiecare luna!), de aceea este nevoie de o struna metalica pentru a inlatura surprizele neplacute prin taierea firului. Dintii cad in perioada cu luna noua, iar pe luna plina stiuca da dovada de maxima agresivitate.

PESTI

SOMNUL - somnul este cel mai mare peste care traieste in apale dulci din Romania, putand ajunge si la peste 100 de kg . Este un peste cenusiu ce are corpul neacoperit de solzi, pielea fiindu-i protejata de un strat gros de mucus.Pe falca superioara are o pereche de mustati, iar pe cea inferioara patru mustati scurte care il ajuta la pipait. Mirosul este bine dezvoltat, urmare a adaptarii la viata in apa adanca cu fund malos, compensand vederea slaba.

PASARI
Delta Dunarii supanumita si "Paradisul Pasarilor" este vizitata de peste 300 de specii de pasari, dintre care 70 sunt din afara Europei (China, India, Egipt, etc). 176 de specii sunt clocitoare, 103 neclocitoare; dintre clocitoare 44 sunt sedentare si 133 migratoare; cele neclocitoare sunt oaspeti de iarna si de pasaj primavara si toamna. Dupa originea geografica, pasarile apartin urmatoarelor grupe: mediteranean; europen; siberian; mongolian; chinez; arctic. Multe specii, mai ales dintre rate, gste, pescrusi, apar frecvent n diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaz secundar n avifauna acvatic, devenind din ce n ce mai numeroase pe msura transformrii ecosistemelor acvatice. Zvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaug, n timpul cuibritului, rate, cormorani si strci. In pdurile de pe cmpurile marine Letea si Caraorman cuibresc 64 specii tipice avifaunei pdurilor nemorale (silvii, mierle, ciocnitori, mcleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brun, acvila pitic, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltndu-se rapid. In pajistile de step nisipoas sunt specifice potrnichea, prepelita, cicrliile, pasrea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lng gospodrii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de cas, rndunica, barza, lstunul.

COLONIILE DE CUIBARIT
In Delta Dunrii sunt mai multe tipuri de colonii : de strci, loptari, tignusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescrusi, de avoazete si ciocntorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integral Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixt*. Aici se asociaz mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pn la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, ntr-un peisaj care de aminteste de Jurasic Park. Accesul n apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea 10 specii sunt ocrotite de lege, unele fiind cunoscute ca "monumente ale naturii", deoarece sunt pe cale de disparitie. Pasarile ocrotite se pot grupa in 2 clase dupa culoarea penajul: albe : pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare si mica, lebada muta si cantatoare; policrome : piciorongul, ciocintors, califarul alb, califarul rosu, vulturul codalb.

Alte trei specii sunt luate in atentie pentru a fi protejate: cocorul, soimul dunarean, pasarea ogorului. Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar). Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Aceasta este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina. Tulcea: este un oras cu functie navala, industriala si turistica. Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare. Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand cu din productia interna de peste. Caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei si pe locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume.

SFARSIT