Biotopurile intalnite in Delta Dunarii sunt diverse: mlastini stuficole, lacuri,

plaur plutitor sau fix, paduri de foioase, vegetatie de grind cu sol sarat,
vegetatie de pajiste, padure luxurianta, zavoaie. Un tinut exotic cu peste
1830 de specii de copaci si plante, specificul deltei fiind vegetatia
plutitoare, a carei baza este stuful, o planta perena care acopera peste
1500 de kmp din suprafata totala a deltei, constituit in plauri.
Plaurul este format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radacini ale
altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol, asociate intr-un
strat gros de 0,5 – 1,6m. Plaurul se poate desprinde de fundul ghiolurilor si
baltilor, transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi .
Terenurile mlastinoase, sunt acoperite cu papura, rogoz, salcie cenusie,
izma de balta, macrisul de apa, etc.
Vegetatia pajistilor mesofile de grind – se extinde pe aproximativ 3% din
totalul suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii
periodice.
Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa – se extinde pe aproximativ 3% din
totalul suprafetei deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine
Letea, Caraorman si Saraturile.
Vegetatia de grind cu sol sarat – se extinde pe aproximativ 6% din totalul
suprafetei deltei, dezvoltandu-se pe soluri salinizate.
Pe grindurile fluviatile cresc mai multe specii de salcie, plopi negri, plopi
albi, vascul, catina, tufe de mure, iar in apropierea malului marii, pelinul,
iarba sarata, volbura de nisip. In rezervatia naturala Erenciuc gasim arinul
negru, aici fiind singura zona din Europa unde mai creste.
In rezervatia naturala Padurea Letea, declarata monument al naturii, gasim
numeroare specii de plante printre care : frasinul pufos, vita salbatica,
volbura, hameiul, garoafa de nisip, obsiga, pipirigul stejarul brumariu,
cornul, paducelul, macesul.
Zavoaiele, specifice deltei fluviale, sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop,
care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe
6% din totalul suprafetei. Intalnim patru tipuri de zavoaie dezvoltate pe
grindurile fluviatile joase, pe grindurile mai inalte, pe grindurile fluviatile cele
mai inalte. Un tip de zavoi mai rar este arinisul, care apare pe grindurile
fluviatile din delta marina.
In Delta Dunarii intalnim plante acvatice precum: nufarul alb, nufarul
galben, stomata, lintita, pestisoara, urticularia, aldrovanda.
Ecositemul acvatic este foarte bine reprezentat de catre fitoplancton,
diverse specii de alge brune, verzi si albastre si de zooplancton, cu care se
hranesc organismele care traiesc in mal si pe fundul apei (nevertebrate,
moluste).
In Delta Dunarii intalnim si incinte amenajate pentru culturi agricole,
plantatii silvice si crescatori piscicole. Dezvoltarea arhaica a acestor
amenajari, pana in anii 1989, au schimbat total peisajul deltaic, in regresul
tuturor speciilor prezente din Delta. Datorita ineficientei economice o mare
parte dintre acestea sunt prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic
natural.

Biocenoza e Este una din cele mai bogate si variate din Europa:
mamifere (44 specii), pesti (136 specii), pasari (341 specii), amfibieni (10
specii), reptile (11 specii), moluste, crustacee.

In Delta Dunarii au fost identificate 44 de specii de mamifere, din care cele

mai numeroase exemplare sunt cele ale rozatoarelor si insectivorelor.
Aceste mamifere de talie mica, constituie hrana pentru majoritatea
mamiferelor carnivore si pentru pasarile rapitoare.
Dintre rozatoarele a caror viata este strans legata de mediul acvatic cel mai
intalnit este bizamul, iar cel mai intalnit pe teren ferm, in grindul Caraorman
si in zona Letea este iepurele.
Nutria, nurca, si vidra, specii a caror viata este strans legata de apa, in
prezent sunt protejate de legislatie datorita scaderii alarmate a numarului
acestora. In aceeasi situatie se afla si cainele enot, specie originala din
Siberia, patrunsa pe cale naturala in Delta.
In zonele mlastinoase intalnim mistretul, destul de bine reprezentat, iar in
zonele cu teren ferm din Delta intalnim: dihorul, caprioara, bursucul,
vulpea, sacalul si mai rar pisica salbatica.
Bine reprezentati sunt si liliecii, dar datorita modului de viata nocturn a
acestora, posibil sa nu fi fost inventariate in totalitate speciile prezente in
Delta.
Dintre mamiferele salbatice prezente in acest mediu mai mentionam:
nevastuica, dihorul, hermelina, sobolanul de apa.
La gurile de varsare ale Dunarii traiesc delfini, reprezentati prin 3 specii.
Pe langa aceste mamifere salbatice intalnim destul de des si animale
domestice lasate de localnici in semisalbaticie calul, cainele, vaca, porcul,
oaia si capra.

Pestii sunt reprezentati in Delta Dunarii prin 136 specii dintre care 29 de
specii traiesc atat in apele dulci cat si in cele sarate (exemplu morunul,
cega, nisetrul, pastruga, scrumbia de Dunare, cambula), 51de specii
traiesc numai in ape dulci (exemplu salaul, carasul, stiuca, linul, somnul,
crapul, avatul, bibanul) si cel mai bine reprezentate ca numar de specii 56,
ce traiesc numai in apele sarate din Marea Neagra si aici mentionam
calcanul, sprotul, hamsia, stavridul etc.
Scrumbia de Dunare si scrumbia albastra, migreaza din Marea Neagra pe
Dunare pentru a-si depune icrele intrand primavara in carduri pe rauri si
pana la izvoarele Dunarii.
Sase specii de pesti au fost introduse artificial de om in Delta Dunarii in
perioada anilor 1920 – 1961, cu scopul de a se creste in fermele piscicole
sau in mod accidental si aici mentionam: carasul argintiu, bibanul soare,
novacul, sangerul, cosasul si o specie de biban de talie mica.
Pestii constituie o sursa importanta de hrana pentru pasari si mamifere
acvatice precum si o importanta resursa stiintifica, mentionand aici sturionii,
ca relicve ale vechii faune ponto-caspice, specii ce in prezent sunt
pereclitate datorita pescuitului industrial masiv. Sa nu uitam sa amintim si
importanta pestilor ca resursa economica si turistica, anual aceasta resursa
a Deltei atragand mii de turisti fiind una din principalele tinte ale turismului
in zona.

In Delta Dunarii intalnim 327 de specii de pasari, adica aproximativ 81%

din avifauna Romaniei. Aici cuibaresc 218 specii.
Cele mai numeroase specii de pasari intalnite sunt cele acvatice,
reprezentand 82% din avifauna acvatica europeana, 114 specii in total, din
care aici cuibaresc 81 specii si migreaza prin Delta 60 specii.
O parte dintre aceste pasari sunt sedentare: pescarusul, piciorongul,
starcul, lacarul cenusiu, cufundacul, lopatarul, cristeiul, fluierarul, stancuta,
vulturul codalb, soimul dunarean, chirighita, bufnita, vanturelul, lisita,
gainusa de apa, prundasii, porumbelul de scorbura, califarul alb,
corcodelul, cioara, ciocanitoarea, gugustiucul, pitigoiul, vrabia.
Dar majoritatea pasarilor pasarilor ce pot fi intalnite fac parte din categoria
celor migratoare: egreta mare, rata rosie, lebada, cormoranul mare, hoitarul
alb migreaza din Asia; lebada de iarna, fluierarul negru, becatina,
huhurezul mare, rata salbatica migreaza din regiunea siberiana ; din zona
sudica vin pelicanul comun si pelicanul cret, rata cu ciuf, barza alba,
cocorul, lastunul de mal, iar gasca cu piept rosu, sitarul, rata cu cap negru,
garlita migreaza din regiunea arctica.
In Delta Dunarii sunt multe colonii de pelicani, cormorani, starci, lopatari,
tiganusi, de pescarusi, de avoazete si ciocantorsi precum si colonii mixte
de pelicani si cormorani sau de starci si lopatari.
Pe langa aceste specii de pasari, in zonele populate de oameni mai
regasim si vrabia, randunica, gugustiucul, barza, mierla, pitigoiul,
ciocanitoarea, acvila pitica, graurul si sa nu uitam codalub-ul, specii pe care
le regasim in padurile Letea si Caraorman. Prepelita, ciocarlia, sunt specii
specifice zonelor de pajiste de stepa nisipoasa.
Codalbul este cea mai mare pasare rapitoare din Delta Dunarii, anvergura
aripilor sale ajungand la 2,5 metri. Pelicanul Cret se afla in topul celor mai
mari pasari din Delta Dunarii, anvergura aripilor sale atingand 3,2 metri.

Amfibieni si reptile. In Delta Dunarii traiesc 7 specii de broaste, 2 specii

de testoase repezentate prin: testoasa de uscat dobrogeana (Testudo
graeca ibera) si testoasa de apa (Emys orbicularis), 5 specii de soparle, 6
specii de serpi. in zonele nisipoase de pe grindurile Letea, Saraturile si
Perisor, poate fi intalnita vipera de stepa (Vipera ursinii), singura specie
veninoasa din delta.

Molustele, reprezentate in cazul nostru prin melci si scoici, sunt frecvent

intalnite pe teritoriul Deltei Dunarii. Scoica de iaz si scoica de rau sunt bine
reprezentate in Delta, fiind factori determinanti privitor la calitatea mediului
in care traiesc, prezenta sau absenta acestora din anumite zone indicand
gradul de poluare sau calitatea apei din acea zona. In zona Marii Negre cel
mai frecvent intalnim Rapanele si Midiile.

Dintre crustaceele prezente in Delta Dunarii, cele mai reprezentate specii

sunt: racul de rau, specie in continua scadere numerica, fiind sensibila la
calitatea apei si crabii, specii intalnite pe malul Marii Negre.

Delta Dunarii este un vast si complex mediu natural, supranumit Raiul

pasarilor si a pestilor.