Pasari din Delta Dunarii

Ajuns in Delta Dunarii, pentru o clipa nici nu-ti dai seama ca te afli in locul unde milioane de
pasari vin din indepartate colturi ale lumii sa se hraneasca si sa-si depuna ouale. Te intampina
o liniste suspecta si cauti cu indarjire imaginea formata despre “Raiul pasarilor”.
Uneori, cerul este brazdat de stoluri de pelicani sau cormorani, cativa pescarusi si cateva chire
se tin scai dupa pasager, iar niste lebede iti atrag atentia prin sunetul lor specific. Te intrebi
unde sunt pasarile ce fac faima Deltei Dunarii?
In marea intindere de stuf, caminul ce adaposteste in desisurile sale parte din cele 327 de
specii de pasari, adica aproximativ 81% din avifauna Romaniei. Locul unde ferite de privirea
ta cuibaresc 218 specii.
Navigand pe canalele ce strabat acest teritoriu in lung si in lat, esti in permanenta insotit de
pasari, in special de starci, egrete si din cand in cand de cate un pascaras albastru ce te
amageste ca-l il vei putea fotografia.
Cele mai numeroase specii de pasari ce le poti intalni in calatoria ta sunt cele acvatice,
reprezentand 82% din avifauna acvatica europeana, 114 specii in total, din care aici cuibaresc
81 specii si migreaza prin Delta 60 specii.
O parte dintre aceste pasari sunt sedentare: pescarusul, piciorongul, starcul, lacarul cenusiu,
cufundacul, lopatarul, cristeiul, fluierarul, stancuta, vulturul codalb, soimul dunarean,
chirighita, bufnita, vanturelul, lisita, gainusa de apa, prundasii, porumbelul de scorbura,
califarul alb, corcodelul, cioara, ciocanitoarea, gugustiucul, pitigoiul, vrabia.
Dar majoritatea pasarilor pasarilor ce pot fi intalnite fac parte din categoria celor migratoare:
egreta mare, rata rosie, lebada, cormoranul mare, hoitarul alb migreaza din Asia ; lebada de
iarna, fluierarul negru, becatina, huhurezul mare, rata salbatica migreaza din regiunea
siberiana ; din zona sudica vin pelicanul comun si pelicanul cret, rata cu ciuf, barza alba,
cocorul, lastunul de mal, iar gasca cu piept rosu, sitarul, rata cu cap negru, garlita migreaza
din regiunea arctica.
Nimic nu se compara cand intalnesti in calatoria ta coloniile de pasari. In departare, pe lacuri,
grinduri sau la malul Marii Negre, tacute sau zgomotoase, simple sau mixte, acestea ofera
adevarate spectacole ce merita privite fara sa le tulburi cu prezenta ta.
Poti intalni aici diverse tipuri de colonii de pelicani ,cormorani, starci, lopatari, tiganusi, de
pescarusi, de avoazete si ciocantorsi precum si colonii mixte de pelicani si cormorani sau de
starci si lopatari. Stiati ca cea mai mare colonie mixta din Europa este cea din zona cu regim
de protectie integrala Rosca-Buhaiova, unde se asociaza mai multe mii de perechi de pelican
comun, cu sute de perechi de pelican cret si cormoran mare?
Unele dintre cele mai numeroase colonii de pasari sunt cele de la Uzlina, Nebunu, Sacalin-
Zatoane, Purcelu sau cele din sudul Rezervatiei, de la Grindul Lupilor sau Grindul Chituc.
Pe langa aceste specii de pasari, in zonele populate de oameni mai regasim si vrabia,
randunica, gugustiucul, barza, mierla, pitigoiul, ciocanitoarea, acvila pitica, graurul si sa nu
uitam codalub-ul, specii pe care le regasim in padurile Letea si Caraorman. Prepelita,
ciocarlia, sunt specii specifice zonelor de pajiste de stepa nisipoasa.
Delta Dunarii este cu certitudine locul pe care il cauti, daca doresti sa observi pasarile.
Găinușa de baltă (Galinulla chloropus)
Găinușele de baltă sunt extrem de ușor de observat în timpul plimbărilor cu barca pe canale.
Adevărate stăpâne ale plaiurilor, picioarele dotate cu degete lungi le asigură că nu se scufundă
printre plantele acvatice unde își caută permanent mâncarea, dar ies cu obrăznicie pe
pontoanele pescarilor când nu e nimeni în preajmă.
Provocarea fotografică supremă nu e să le fotografiați pe apă sau în stuf, unde se simt în
siguranță, ci când ies la păscut, aidoma găinilor de curte. Iarna găinușele execută deplasări pe
mici distanțe spre sud, dar în iernile blânde pot fi observate încă în Deltă unde apa nu
îngheață.

Șoimul dunărean este o pasăre răpitoare de zi, cu o lungime corporală cuprinsă între 47-58
centimetri şi o anvergură cuprinsă între 97-120 centimetri. Greutatea corporală variază între
730-1.300 grame. Este cea mai rară specie de pasăre clocitoare din România.

Se hrănește cu păsări precum vrabii, stârci, raţe, gâşte. De asemenea, este şi un vânător de
mamifere, în special de rozătoare de talie mică sau medie precum popândăi, hârciogi, pui de
iepuri, dar şi cu reptile mici.

Conform Descopera.ro, în lume mai trăiesc undeva între 9.411-17.613 perechi de şoimi
dunăreni, iar numărul populaţiilor este în scădere.  Cele mai multe perechi trăiesc în China, iar
în Europa se pare că mai cuibăresc între 345-527 perechi, conform ornitologului Markus Jais.
Ultimele perechi cuibăritoare de șoim dunărean din România mai există doar în Banat și
Dobrogea. Cauzele scăderii numărului acestora sunt: degradarea habitatelor, folosirea
pesticidelor sau lipsa locurilor de cuibărit.
Pentru a proteja una dintre ultimele perechi de șoim dunărean din România, specialiști și
cercetători ai biodiversității au montat o cameră video pe un stâlp de înaltă tensiune din
Câmpia de Vest, unde se monitorizează un cuib populat.
Rața roșie este cunoscută sub numele de rața cu ochi albi  și este o specie caracteristică
zonelor umede cu stufărișuri. Se hrănește cu plante acvatice, moluște, insecte și pești.
Populația europeana a speciei este relativ mică, fiind cuprinsă între 12.000 și 18.000 de
perechi.
A înregistrat un declin semnificativ în perioada 1970-1990. Factorii care au condus la regresul
populațiilor de rață roșie sunt asanarea bălților, degradarea habitatelor, dar și vânătoarea, deși
vânatul acesteia este interzis.

Cherhana
- Construcție speciala pe malul unei ape sau situată în imediata apropiere a unei ape,
destinată primirii, sortării, preparării și depozitării temporare a peștelui prins în zona
respectivă. Se poate se ocupa si cu servirea lui.
– Din tc. kerhane.

Plaur
vegetație acvatică compactă, constituită dintr-o acumulare de rădăcini, rizomi de stuf și
diverse elemente organice și minerale, care formează insule plutitoare la suprafața apei; plav.
Formațiune vegetală acvatică, compactă, în care predomină stuful, care plutește la
suprafața apei; plav, plavie.
Formatiune specifică stufăriilor masive, plaurul este un strat gros de 1-1,6m format
dintr-o împletitură de rizomi de stuf si de rădcini ale altor plante acvatice în amestec cu
resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si băltilor
transformandu-se în insule plutitoare cu diferite mărimi care, împinse de vant, se
deplasează pe suprafata apei.
Va indemn sa mergeti aici, in marginea Deltei, la Sfantu Gheorghe, care este bratul
sudic prin care Dunarea se varsa in Marea Neagra dar si numele unei comune din Delta
Dunarii.
Vino in Delta cel putin o data in viata, veti primi o vacanta autentica de neuitat.
Delta Dunarii este unica. Delta ofera un peisaj salbatic si linistitor, un paradis al
pasarilor, in care poti face plimbari cu barca de-a lungul canalelor si sa admiri natura,
apa lina, trestiile si nuferii. In comuna mi-a placut aspectul rustic al casutelor albe de
chirpici cu acoperis de stuf si mancarea foarte buna preparata de sateni. De neuitat a
fost si asfintitul de soare la gura de varsare a Deltei.
Pastreaza Delta asa cum este pentru viitoarele generatii!