Referat

Tema: Oceanul Atlantic

Cuprins
1 Scurt Istoric………………..
………………………………………………pg. 3
2 Limite……………..
………………………………………………….………pg. 3
3 Conţinut
……………………………………………………………………
pg. 4
3.1 Mări ..
…………………………………………………………………
… pg. 4
3.2 Insule
…………………………………………………………………
… pg. 4
4 Structura………………………………………………………
…………… pg. 5
5 Clima……..…………………………………….
…………………………… pg. 6
6 Salinitatea
…………………………………………………………………
pg. 7
7 Viata in Oceanul
Atlantic……………………………………………pg. 8
7.1 Lumea animal ………………..………….….
…………………..…pg. 8
8 Bibliografie………………..
………………………………………………pg. 9
 Scurt Istoric
Oceanul Atlantic este cel mai nou dintre oceanele lumii. El nu exista
acum 180 mil de ani cand continetele erau unite in vechiul super-
continent Pangaea. Dintre cei mai vestiti exploratori amintim: vichingii,
portughezii si Cristopher Columb. Dupa ce a fost bine explorat, Oceanul
Atlantic a devenit principala artera de legatura intre Europa si America.
Oceanul Atlantic poate fi descris ca o intindere de apa mai rece de 9ºC
care cuprinde sfera de apa calda cu temperaturi de peste 9ºC. Aceasta se
intinde intre 50º latitudine nordica si sudica avand o grosime medie de
600m. Temperatura de la suprafata variaza de la 0ºC pe coastele Arctice
si Antarctice pana la 27ºC in regiunea ecuatorului. La adancimi sub
2000 m, temperaturile sunt in jur de 2ºC iar in zonele mai adanci, sub
4000m media temperaturilor este de -1ºC.

Limite

Oceanul Atlantic este al doilea ocean ca mărime de pe Pământ,

acoperind aproape 20% din suprafața sa. Numele oceanului, care se
trage de la mitologia greacă, înseamnă Marea lui Atlas.
Atlanticul este mărginit de America de Nord și America de Sud, în
vest, și Europa și Africa, în est. Este legat de Oceanul Pacific prin
Oceanul Arctic în nord, și prin Pasajul Drake în sud. În plus, este legat
artificial de Pacific prin Canalul Panama. Linia de demarcație dintre
Oceanul Atlantic și Oceanul Indian este la meridianul 20°E. Atlanticul
este separat de Oceanul Arctic printr-o linie care duce de la
Groenlanda, prin insulele Svalbard până în nordul Norvegiei.

Conținut
Oceanul Atlantic se intinde de la nord la sud si se imparte in: Oceanul
Atlantic de Nord si Oceanul Atlantic de Sud. Intre Oceanul Atlantic si
Pacific s-a construit Canalul Panama. Incluzând mările adiacente,
Oceanul Atlantic ocupă o suprafață de 106.400.000 km², iar fără aceste
mări, are o suprafață de 82.400.000 km². Volumul oceanului, cu mările
adiacente, este de 354.700.000 km³, iar fără ele este de 323.600.000
km³. Adâncimea medie a Atlanticului este de 3.332 m (incluzând
mările adiacente) sau 3.926 (fără mările adiacente). Cel mai adânc
punct este Groapa Puerto Rico. Lățimea oceanului variază de la 2.848
km între Brazilia și Liberia, până la 4.830 km între Statele Unite ale
Americii și nordul Africii.

Mări
Mările care fac parte din Oceanul Atlantic (sunt considerate adiacente)
includ: Marea Caraibelor, Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea
Nordului, Marea Labrador și Marea Baltică.

Insule
Insulele importante din Oceanul Atlantic sunt: Insulele Faroe,
Svalbard, Groenlanda, Islanda, Rockall, Marea Britanie, Irlanda,
Fernando de Noronha, Insulele Azore, Insulele Madeira, Insulele
Canare, Insulele Capul Verde, São Tomé și Príncipe, Newfoundland,
Bermuda, Indiile de Vest, Ascension, Sf. Elena, Martin Vaz, Tristan da
Cunha, Insulele Falkland și Insula Georgia de Sud.
 Înțeleptul grec Platon afirma că în Atlantic ar fi existat un continent,
acum dispărut: Atlantida, așa cum ar fi existat Pacifida în Pacific.

Structura

Fundul Oceanului Atlantic este strabatut de o vale de rift, crestele

inaltandu-se uneori deasupra apei, formand insule (Islanda, Azore).
Aceasta dorsala atlantica separa oceanul in doua bazine largi cu
adancimi cuprinse intre 3 700 si 5 500 de metri. Fosa Puerto Rico este
cea mai adanca din oceanul Atlantic de Nord: 9 219 m.
 Clima

Clima Oceanului Atlantic si a insulelor sale este influentata de

temperatura suprafetei apei si de curentii de apa. Climatul este moderat
si nu se inregistreaza variatii extreme de-a lungul anotimpurilor. Apele
oceanului reprezinta principala sursa de umezeala atmosferica datorita
fenomenului de evaporare. Clima cea mai calda este caracteristica
Atlanticului de Nord in timp ce regiunile reci corespund suprafetelor
gheata. Curentii oceanici controleaza clima transportand apele calde si
reci in alte regiuni. Cicloanele apar in partea sudica a Oceanului de
Nord.
Curentii oceanici formeaza doua circuite: nordic si sudic. Ambele
incep cu cate un curent ecuatorial dar cel nordic preia si juamatate din
apa celui sudic. Curentul Ecuatorial de Nord se continua cu cel al
Caraibilor, apoi al Golfului, acesta indreptandu-se spre Europa si
Oceanul Arctic, incalzind aceste locuri. Circuitul se inchide prin vestul
Spaniei si nord-estul Africii, prin Curentul Rece al Canarelor. Circuitul
sudic se completeaza prin Curentul Braziliei (cald) si se inchide cu cel al
Benguelei. Inele de curenti din Oceanul Atlantic formate de o parte si de
alta a Ecuatorului sunt: Curentul Floridei, Curentul Canarelor,
Golfstreamul, curentul Antilelor. O caracteristica a Oceanului Atlantic o
reprezinta curentul cald al Atlanticului de Nord, care are o influenta
climatica foarte importanta asupra tarilor din Europa Nordica, unde
clima este temperata in est si maritima in vest.
 Salinitatea

Salinitatea apei variaza in functie de latitudine si anotimp: 33-

37%. Cele mai mici valori se inregistreaza de-a lungul coastelor, acolo
unde raurile mari se varsa in ocean. Cea mai mare salinitate se
inregistreaza la 25º latitudine nordica. Salinitatea este influentata si de
rata evaporarii, precipitatii si topirea ghetarilor.
Viaţa în Oceanul Atlantic

Lumea Animală

Acele organisme care nu suporta oscilatiile salinitatii se se numesc

stenohaline. Ca exemple de astfel de organisme se citeaza, in primul
rand, planctonul, radiolarii, echinodermele, gasteropodele. Dintre peşti,
palamida, scrumbiile albastre, stravrizii. Cand ploua, peştii stenohalini
se afunda in apele mai adanci pentru a evita dilutia ploii.
Organismele care suporta variatiile de salinitate se numesc eurihaline.
Aceste organisme traiesc, de obicei, in zona litorala unde suporta
influentele apelor dulci aduse de rauri;
Miscarile apei sub diferite forme, influenteaza apa din oceane.
Deplasarea verticala a apei determina circulatia substantelor minerale,
necesare cresterii plantelor, din ape mai adanci in ape de suprafata.
Deplasarea apei reprezinta un mod de dispersare a resturilor organice,
dejectiilor, larvelor etc.
Deplasarile orizontale ale apei, sub forma curentilor oceanici, pot
transporta animale adaptate unui mediu( cald sau rece ) in alt mediu
defavorabil lor.
Stelele de mare fac parte din speciile de animale marine care se
regenerează. Dacă sunt atacate,din cele cinci brațe rămân brusc
patru,apoi trei și până atacatorul se ocupăde brațele căzute,stelele de
mare părăsesc teritoriul.În curând,membrele pierdute se regenerează (se
completează). Căluțul de mare aparține speciei peștilor,deși forma lui
se deosebește mult de aceștia.Dar respiră la fel,prin branhii,iar
caracteristicile lui principale sunt asemănătoare cu ale peștilor.Aspectul
de cal i-a dat numele de căluț de mare.Trăiește în preajma
coralilor,printer algele de pe fundul mării,de care se agață cu
coada.Aceasta este cea mai uimitoare specie de viețuitoare
marine,fiindcă masculul adduce pe lume “noi urmași”ai familiei:femela
depune circa 1500 de oua în punga pe care masculul o are în acest
scop.Peste aproximativ 4-6 săptămâni, masculul căluț de mare aduce
pe lume urmașii.Nașterea poate dura chiar și două zile.Urmașii au
doar un centimetru,dar seamănă leit cu părinții.Deși sunt încă
vulnerabili, puii pot supraviețui singuri chiar și în condiții extreme.

Bibliografie

• Alexandru Lungu, Nina Volontir, Ilie Boian: „Geografia fizică

generală”, editura Litera, Chișinău, 2003
• www.wikipedia.com The Free Encyclopedia
• Леонтьев О. К. Рельеф, Геологическое строение и
геофизические поля дна. в кн.: Атлантический океан.
География мирового океана. 1984 г
• IHO 23-3rd: Limits of Oceans and Seas, Special Publication 23,
3rd Edition 1953