Delta Dunării

E L E V E L E : C O B Î R Z A N A N TO N I A , G Y U R C S I K
C A R L A , K O VA C S P E T R A

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-NC-ND.

 Informații despere Deltă
Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România și parțial în Ucraina
, este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.
Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată ca
rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național
în taxonomia internațională a IUCN.
Parcul național include rezervațiile naturale: Capul Doloșman, Cetatea Histria,
Complexul Vătafu - Lunghuleț, Complexul Sacalin Zătoane, Grindul și Lacul Răducu,
Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Insula Popina,etc.
Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord de cel al Basarabiei
, iar în est se varsă în Marea Neagră.
Aceasta are trei brațe:Brațul Chilia, Brațul Sulina și Brațul Sf. Gheorghe.

Nufărul alb
Brațele Deltei
Brațul Chilia, formează granița cu Ucraina
, și transportă pe cursul său, de o lungime de 104 km²,
60% din apele și aluviunile Dunării.
Brațul Sulina
este situat în mijlocul Deltei și, spre deosebire de Chilia
, are un
curs rectiliniu, fiind permanent dragat și întreținut pent
ru navigația vaselor maritime. Are o lungime de 71 km
Brațul Sfântul Gheorghe este brațul sudic
al Dunării până la vărsarea acesteia în
Marea Neagră, în perimetrul localității
Sfântu Gheorghe din Deltă.
Biotopul
Biotopul Deltei Dunării este
caracterizat prin o varietate de
habitate, inclusiv mlaștini,
stufărișuri, pajiști inundabile, canale
și lacuri. Această diversitate de medii
oferă condiții ideale pentru o mare
varietate de specii de plante și
animale, multe dintre ele fiind rare
sau pe cale de dispariție.

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-SA-NC.

 Terestru Acvatic
Clima: Stepa temperat Temperatura si viteza de curgere a apei :
Suprafata: 3446 km² Temperatura este cuprinsa intre 14-13 C si
Solul: viteza de curgere a apei este in jur de 5m/s.
In Delta Dunarii se intalnesc urmatoarele tipuri de
Nebulozitatea : majoritatea timpului nori.
soluri: protisoluri, cernisoluri, hidrisoluri, salsodisoluri, h
istosoluri .
Temperatura aerului:In jur de 10 C
Viteza vantului : 5/km - 10/km
Biocenoza

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-NC-ND.

Vegetația Deltei Dunării are
aspecte variate ocupând diferite medii:
ape curgătoare, ape stătătoare,
(lacurile, mlaștinile), terenurile
inundabile, grindurile, dunele, plajele.
Se apreciază că flora Deltei Dunării
cuprinde în jur de 1150 specii de
plante

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-SA-NC.

 Delta Dunarii este un regn vegetal unic si neegalabil, un adevarat paradis faunistic.

Delta conține plante cum ar fi :

papura, rogoz, salcie cenusie, izma de balta, macrisul de apa,salcie, plopi negri, plopi albi, vascul, catina, tufe de
mure, nufarul alb, nufarul galben, stomata, lintita, pestisoara, urticularia,
aldrovanda,etc; iar in apropierea malului marii, pelinul, iarba sarata, volbura de nisip;

nufarul galben Salcia cenușie

lintita
 Pelinul

Cătina
Biocenoza Deltei Dunării include o
gamă largă de habitate, cum ar fi
stufărișuri, lacuri, mlaștini, păduri
inundate și canale, care oferă un
mediu divers pentru o mare varietate
de organisme. Printre acestea se
numără peste 300 de specii de păsări,
precum și mamifere, reptile,
amfibieni, pești și o varietate de
nevertebrate.

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-SA-NC.

Păsări
Printre varietățile de specii de păsări care își au casa în deltă acestea sunt câteva:
pescărușul, piciorongul, stârcul, lăcarul cenușiu, cufundacul, lopătarul, cristeiul, fluierarul, stăncuță, vulturul
codalb, șoimul dunărean,egreta mare, rața roșie, lebădă, cormoranul mare, hoitarul alb migrează din Asia ; lebădă
de iarna, fluierarul negru, becațină, huhurezul mare, rața sălbatică, pelicanul creț, rața cu ciuf, barza albă, cocorul,
lăstunul de mal, gâsca cu piept roșu, sitarul, rața cu cap negru, gârlița migrează din regiunea arctică.

rata cu cap negru lastunul de

mal
lebăda de iarna
 hoitarul alb

becațină
 Specii pe cale de dipsariție din Delta Dunării: Cormoranul pitic ,Șoimul dunărean ,Stârcul
lopătar ,Rața roșie ,Egreta mică, Egreta mare.

Șoimul dunărean Rața roșie Egreta mică

Diversele mamifere care trăiesc în deltă :
iepurele, nutria, nurca, si vidra , mistrețul ,căprioara , vulpea dar și pisica sălbatică și Delphinus delphis cea
mai întâlnită specie de delfini dintre cele trei specii din întreaga deltă.

Delphinus delphis
nurc
a

vidr
a
Reptilele din Delta Dunării și Dobrogea cuprind patru specii de țestoase, una de uscat, două de apă dulce și una de apă
sărată, patru specii de șopârle și șase de șerpi:

Țestoasa de apă , Țestoasa de mare, Țestoasa de Florida, Țestoasa de uscat dobrogeană , Boa de nisip , Șarpele de
stepă, Șopârla de nisip , gușterul vărgat , Șopârla de stepă

Țestoasa de Florida
Șarpele de stepă​

Țestoasa de apă
 Amfibienii din deltă au o varietate de specii :
Broaștele verzi de lac, Broasca râioasă verde , Broasca de pământ brună ,Tritonul dobrogean , Tritonul comun,
Șopârla de câmp

Broasca verde de lac Tritonul dobrogean Broasca de pământ brună

Una din principalele bogatii faunistice a Deltei Dunarii este pestele, reprezentat prin 136 specii din care 29 de specii ce
traiesc atat in apele dulci cat si in cele sarate si aici mentionam morunul, cega, nisetrul, pastruga, scrumbia de Dunare,
cambula; 51 de specii ce traiesc numai in ape dulci, salaul, carasul, stiuca, linul, somnul, crapul, avatul, bibanul si cel
mai bine reprezentate ca numar de specii 56, ce traiesc numai in apele saline din Marea Neagra si aici mentionam
calcanul, sprotul, hamsia, stavridul etc.

morunul

linul

Păștruga carasul
În Delta Dunării, există o varietate de vase scufundate care își păstrează
farmecul și misterul, făcându-le puncte de atracție pentru scafandri și
pasionații de istorie subacvatică.

Epava Vaporului Kozlodui: Acesta este un vas bulgăresc care s-a scufundat
în 1995 și acum servește ca un recif artificial pentru viața marină.
Epava Vaporului Durostor: Acest vas a fost scufundat în 1940 și se află la o
adâncime accesibilă scafandrilor amatori.
Epava Barjei Ivan-Cheplevski: O altă epavă din anii 1990, care poate fi
explorată de cei interesați de diving.
Epava Brătianu: Un remorcher scufundat în anii '50 și în prezent o atracție
pentru scafandri.
Este important de reținut că explorarea epavelor necesită adesea permisiuni
speciale și competențe în scufundări avansate, iar unele zone pot fi protejate
și interzise accesului publicului.
Mulțumim pentru atenție!