PROIECT BIOLOGIE

Tema: FLUVIUL DUNĂREA ȘI DELTA DUNĂRII

Elev: STOICA OPREA DAVID- ANDREI
Clasa: a -V- a B
FLUVIUL DUNĂREA ȘI DELTA DUNĂRII
* informații generale*

• Dunărea este al II- lea mare fluviu al Europei după Volga, are o lungime de 3019 km pornind de la izvorul Bregului. Reprezintă
o adevarată axă a Europei Centrale, pe care o leagă de Marea Neagră.
• Dunarea reprezintă alături de Carpați și Marea Neagră una din componentele majore ale cadrului natural. Ea adună toate
râurile de pe teritoriul țării noastre cu excepția unor mici râuri dobrogene, făcând ca rețeaua hidrografică să fie una unitară.
• Marele savant Grigore Antipa spunea despre Dunăre că este ” cea mai mare comoară cu care natura a înzestrat țara noastră”.
• Izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania și trece prin mai multe capitale din estul și sudul Europei: Viena, Bratislava,
Budapesta, Belgrad.
• Delta Dunării se deschide spre Marea Neagră, este împărțită între România și Ucraina, este protejată de o rezervație a
biosferei și este inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.
• Delta Dunării este formată din trei brațe:
• Brațul Chilia, lungime 120 km.
• Brațul Sulina, lungime 64 km.
• Brațul Sf. Gheorghe, lungime 112 km.
 BIOTOPUL FLUVIULUI DUNĂREA

• Albia propriu zisă bine consolidată.

• Adâncimea medie 10 m.
• Apa foarte tulbure.
• Substrat stâncos, nisipos, mâlos.
• Temperatura variază în funcție de anotimp.
• Oscilații ale nivelului apei în funcție de cantitatea de precipitații.
 BIOCENOZA FLUVIULUI DUNĂREA

• Plante fitoplancton(totalitatea plantelor cu adaptare la mediul marin)

Zooplancton{protozoare,moluște,larve( hrană pentru pești)}.

melci
• Animale nevertebrate
scoici

raci…
• Animale vertebrate : pești {crap, lin, plătică, roșioară, biban, somn, știucă, scrumbie de
Dunăre}.
• Șerpi de apă, păsări( Șoimul Dunărean).
• Din Marea Neagră pătrund spre reproducere : morunul, păstruga, nisetrul.
 DELTA DUNĂRII- BIOTOPUL

• Biotopurile întâlnite în Delta Dunării sunt diverse: mlaștini stuficole, lacuri,plaur plutitor sau fix, păduri
de foioase, vegetație de grind cu sol sărat, vegetație de pajiște, pădure luxuriantă, zăvoaie, specificul
Deltei este vegetația plutitoare, a cărei bază este stuful.
• Plaurul este format dintr-o împletitură de stuf și alte rădăcini ale altor plante acvatice în amestec cu
resturi organice de sol.
• Terenurile mlăștinoase sunt acoperite cu papură, rogoz, salcie cenușie, izmă de baltă, măcrișul de apă,
etc.
• Pe grindurile fluviale cresc multe specii de salcie, plopi albi, vâscul, cătina, tufe de mure, pelinul, iarba
sărată, volbura de nisip.
• În rezervația naturală Erenciuc găsim arinul negru, aici fiind singura zonă din Europa unde mai crește.
• Stabilitatea biotopului plaurului aproape în totală discordanță cu toți ceilalți biotopi ai Deltei a făcut ca el
să formeze un mediu cu totul deosebit, în care și- au găsit adăpost, hrană și loc de reproducere o serie
întreagă de specii care au format o biocenoză aparte, cu totul originală.
 DELTA DUNĂRII- BIOTOPUL

• În rezervația Pădurea Letea, declarată monument al naturii, găsim numeroase specii de plante: frasinul
pufos, vița sălbatică, volbura, hameiul, garoafa de nisip, pipirigul, stejarul brumăriu, conul, păducelul,
măceșul.
• Se întinde din nordul satului Letea și are o suprafață de aproape 3000 ha.
• Aici trăiesc cateva sute de cai sălbatici. Nu este nimic mai spectaculos decât o herghelie de cai sălbatici
care trec în galop peste dunele de nisip.
 DELTA DUNĂRII- BIOCENOZA

• Cu cele peste 5000 de specii de plante și animale, Delta Dunării este a treia zonă din lume în ceea ce
privește biodiversitatea după Bariera de Corali( Australia) și Arhipelagul Galapagos( Ecuador).
• În ape trăiesc :
• Nevertebrate- țânțari, libelule, albine, păianjenul văduva neagră.
• Alge( mătasea broaștei).
• Șarpele de râu, țestoasa de apă.
• Raci, scoici, melci, lipitori.
• Pești- crap, șalău, somn, știucă, plătică, biban, roșioară, scrumbie de Dunăre, morun, păstrugă, nisetru.
• Păsări- pelicani, stârci, egrete, călifari, cormorani, țigănuși, gâște, lebede, rațe, lișițe, berze albe, corbul
(pasare protejată), șoimulețul de seară, pupăza, privighetoarea, ciocârlia de Bărăgan.
• Mamifere- mistrețul, iepurele, vulpea, pisica sălbatică, dihorul, căprioara, nurca, vidra, orbetele.
DELTA DUNĂRII- BIOCENOZA
 DELTA DUNĂRII- BIOCENOZA

• În zonele uscate trăiesc reptile- șarpele de nisip, vipera de stepă, șarpele de

casă,țestoasa de uscat.
 ȘTIAȚI CĂ...
• În Delta Dunării se găsește cea mai mare suprafață compactă de stuf de pe glob?
• În Delta Dunării trăiește ortățelul de baltă, plantă carnivoră care capturează și digeră animale foarte
mici?

INFLUENȚA ACTIVITĂȚILOR UMANE ASUPRA DELTEI DUNĂRII

• În Delta Dunării trăiesc puțini oameni, iar ocupațiile lor( pescuitul, creșterea animalelor și agricultura
tradițională) au avut un efect redus asupra mediului natural. În ultimele decenii însă, ecosistemele au fost
modificate prin descărcări și îndiguiri ( în scopul obținerii de teren arabil), prin supraexploatarea
resurselor( stuf, nisip, pești), prin poluarea chimică a apelor Dunării cu substanțe folosite în agricultură,
navigația pe Dunăre și turismul au dus la poluarea chimică și fonică, la deranjarea păsărilor.