DELTA DUNARII

Baciu Andrei, cls. VIII D Dunarea, izvorand din Germania, adunand afluentii din zece tari si traversand patru capitale, dupa un traseu de 2860 Km, formeaza la varsarea sa in Marea Neagra o delta. Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din: relief pozitiv (grinduri, ostroave si ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile. Raportata la Romania, Delta Dunarii este situata in SE tarii, avand forma lirma literei grecesti "A" (delta) si fiind limitata la SV de pod. Dobrogei, la N trece peste granita cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela de 45grade lat N si de meridianul de 29grade long. E Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km apartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km, suprafata ce creste annual cu 40m, datorita celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de catre fluviu. Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin: o grinduri fluviatile, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est, avand altitudini de 0,5-5m o grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 124m - altitudine maxima pentru delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea, Dranov, etc. o grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.

Fig. 1. Delta Dunarii Delta Dunarii se ncadreaza n spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte ntinse, acoperite n diferite grade cu vegetatie, ntrerupte de insulele nisipoase ale campurile marine, alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice. 1

Dunarea se desparte in trei brate: o Bratul Chilia formeaza granita cu Ucraina, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii. De-a lungul sau se insiruie asezarile: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava. o Bratul Sulina este situat in mijlocul Deltei si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. De-a lungul sau se insira localitatile: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partisani, Sulina. o Bratul Sf. Gheorghe transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.

Fig. 2. Bratele Deltei Dunarii Vegetaia Deltei este reprezentat n mare parte de o vegetaie specific mlatinilor (stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitic) i ocup 78% din totalul suprafeei. Zvoaiele ocup 6% din suprafaa deltei, fiind pduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, , iar ochiurile de ap sunt acoperite de o vegetaie acvatic i plutitoare, ocupnd 2% din suprafaa deltei. De asemenea, exist pduri pe cmpurile Letea i Caraorman i sunt alctuite din stejar brumriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurtor, ulm, plante agtoare. Delta Dunarii este cel mai mare teritoriu mlastinos din Europa si cuprinde una dintre cele mai mari intinderi de stufaris din lume. Alte plante riverane si de plaur: papura, feriga de apa, macrisul, izma broastei, cucuta de apa, rogozul, menta, troscotul, salcia pitica. Suprafetele nisipoase ale deltei sunt acoperite cu iarba si alte specii de stepa: salcia alba, plopul, arinul, frasinul, padurile combinate de pe grinduri. Luciul apei este populat de nenumarate specii de plante cu frunze plutitoare: nufarul alb, nufarul galben, iarba broastelor, ciulinele de apa, limba apei, rizacul, cornacul, cosorul. In zona comunelor Bestepe si Nufaru sunt paduri cu aspect subtropical ale Deltei.

Tipuri de vegetatie in Delta Dunarii: 43% - vegetatie de mlastina 27% - vegetatie acvatica 14% - zone artificiale 7% - vegetatie litorala si halofila (care se dezvolta in mediu sarat) 6% - paduri 2% - pajisti de lunca 1% - tufarisuri

Fig. 3. Nuferi in Delta Dunarii

Fig. 4. Stuf in Delta Dunarii

Fauna contine mai mult de 320 de specii de psri ca i 45 de specii de pete de ap dulce
n numeroasele sale lacuri i jape. Acesta este locul unde milioane de psri din diferite coluri ale Pmntului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediteran) vin s cuibreasc. Speciile majore de peti n cadrul Deltei Dunrii sunt tiuca i somnul. Pesti: in Delta traiesc peste 110 specii de pesti, dintre care 75 de specii de apa dulce. Un loc aparte printre pestii Deltei Dunarii il ocupa sturionii marini: pastruga, morun, nisetru, de la care provin icrele negre (caviarul), precum si sturionii de apa dulce: cega si viza. Dintre pestii migratori, cel mai important este scrumbia. Somnul este cel mai mare peste care traieste in apele dulci din Romania

Fig. 5. Cega, specie de peste prezenta in Delta Dunarii

Pasari: in Delta Dunarii traiesc 327 specii de pasari, reprezentand 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea, 218 specii cuibaresc in delta. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase: n total 141 specii. In Delta Dunarii se gaseste cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Pelicanilor li se adauga egretele, lebede, cormoranii, starcii, ratele si gastele salbatice, prepelitele, porumbeii, randunelele, ciocarliile, graurii.

Fig.6 . Pelicani in Delta Dunarii, specie de pasari protejata

Mamifere: vidra, nurca, bizamul, lutra, iepurele, mistretul, vulpea, dihorul, cainele enot, caprioara, calul salbatic, pisica salbatica.

Fig. 7. Vidra, specie de mamifer prezent in Delta Dunarii

Reptile: nisipurile adapostesc broaste testoase, vipere, colonii de serpi.

Fig. 8. Broasca Testoasa

Din cele mai vechi timpuri, pescuitul a constituit principala ocupaie a locuitorilor din Delta Dunrii. Dei astzi resursa piscicol a cunoscut un regres, pescuitul este n continuare principala preocupare. Localitile unde pescuitul reprezint principala activitate a locuitorilor sunt: Crian, Mila 23, Gorgova i Sfntu Gheorghe. Cea de-a doua ocupaie principal a locuitorilor Deltei o constituie creterea animalelor, care dintr-o activitate temporar (transhumana) a devenit o preocupare permanent la sfritul secolului XIX. Localiti cu tradiie n creterea animalelor sunt: Letea, Periprava, C.A.Rosetti, Sfitofca i Caraorman Agricultura tradiional a fost practicat mai ales n zonele cu suprafee mari de teren arabil: Chilia, Pardina, Plaur, Slceni, Ceatalchioi i Ptlgeanca, formate din soluri aluviale de pe grindurile fluviatile cu risc mic de inundare.

Fig. 9. Pescuit in Delta Dunarii