ITALIA

Geografia politica
Italia, oficial Republica Italian (Repubblica Italiana) este un stat suveran euro-pean, situat n
cea mai mare parte pe Peninsula Italic i cuprinznd i cteva insule la Marea Mediteran,
cele mai importante fiind Sicilia i Sardinia.
Se nvecineaz cu Frana la nord-vest, Elveia i Austria la nord i Slovenia la nord-est. De
asemenea nconjoar dou enclave independente: San Marino i Vatican, i are i o exclav
nconjurat de Elveia numit Campione d'Italia. Capitala Italiei este Roma.
Astzi Italia este o republic unitara democratic i o ar dezvoltat, ocupnd a aptea
poziie conform PIB-ului (Produs intern brut), a opta conform indicelui calitii vieii i a
douzecea conform indicelui dezvoltrii umane.
Este membru fondator al Uniunii Europene i unul dintre membri ai G8 (Grupul celor Opt),
OTAN-ului (Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord), Consiliului Eu-ropei, Uniunii
Europei Occidentale.
Dupa intindere, Italia este un stat mijlociu cu 301 336 km2 (72), iar dupa marimea
demografica este un stat mare cu 60 849 247 locuitori (23) dupa estimarile din 31 martie 2012.
Geografia umana
Italia ocup locul 5 n Europa n ceea ce privete densitatea populaiei, aproximativ 201 de
persoane pe km. Dintr-o ar cu emigrani n mas, n ultimii 20 de ani, Italia a devenit o
mare primitoare de imigrani, 7,5% din populaia naiunii fiind din strinatate.
Sporul natural
Naiunea deine o rat sczut a fertilitii, de 1,41 copii pe familie i o speran de via ce
ocup locul 19 n lume.
La sfritul anului 2008, populaia Italiei a depit 60 milioane de persoane. Italia deine o
populaie mare, ce ocup locul 5 n Uniunea European ca numr de locu-itori i locul 23 n
lume.
Rata de crestere a populatiei este de -0.047% (2010 est.), iar speranta de viata medie este de
80,2 ani, unde pentru barbati este de 77,26 ani iar pentru femei de 83,33 ani (2012 est)

Roma
Roma este capitala Italiei. Situata pe malul fluviului
Tibru, oraul are o istorie nde-lungat fiind de-a lungul
secolelor capitala Republicii Romane, a Imperiului
Roman, a Bisericii Romano-Catolice i a Italiei moderne.
Roma are o populaie de 2.923.000 persoane.
Roma este un important centru turistic. Printre
monumentele cele mai faimoase se numr
Colosseumul i Columna lui Traian. O enclav a Romei
este i statul Vatican, un teritoriu suveran al Sfntului
Scaun situat ntr-un cartier roman.
Roma mai este numita si Caput mundi (Capitala
lumii), la Citt Eterna (Oraul etern), Limen
Apostolorum (Pragul apostolilor), la Citt dei sette
colli (Oraul celor apte coline) sau pur i simplu
l'Urbe (Oraul). Centrul orasului rmne
renascentist i baroc n esena sa si este pe lista
patrimoniului mondial UNESCO.

Vatican
Oraul Roma nconjoar Vaticanul, o
enclav a Sfntului Scaun, care este un
stat suveran. Gzduiete Piaa Sfntului
Petru, cu Bazilica corespondent.
Spaiul liber din faa bazilicii a fost
reconceput de Gian Lorenzo Bernini, din
1656 pn n 1667, sub direcia Papei
Alexandru al VII-lea, ca o curte adecvat
necesitilor, gndit astfel nct un
numr ct mai mare de oameni s-l
poat vedea pe Pap dndu-i
binecuvntarea, fie din mijlocul faadei
bisericii, fie dintr-o fereastr a Palatului
Vatican (Norwich 1975 p 175).
n Vatican se afl de asemenea
prestigioasele Biblioteca Vaticanului,
Muzeele Vaticanului cu Capela Sixtin,
Camerele Rafael i alte opere importante
ale lui Leonardo Da Vinci, Rafael, Giotto,
sau Botticelli.

Obiective turistice
Coloseumul este probabil cea mai
impresionanta cladire a Imperiului Roman.
Initiativa construirii sale a avut-o imparatul
Nero ca urmare a influientei majore pe care o
aveau in acele timpuri luptele de gladiatori.
Astfel, s-a realizat o arena imensa pentru
asemenea spectacole publice. Termenul de
Colosseum provine de la statuia colosala - de
36 de metri - care il reprezenta pe Nero in chip
de zeu al soarelui, odinioara amplasata langa
amfiteatru, demolata ulterior. Nu numai
statuia, dar si amfiteatrul aveau o priveliste
grandioasa.

Coloseumul din Roma
Pompei
In urma unei eruptii vulcanice
(vulcanul Vezuviu) din anul 79
dupa Hristos, orasul Pompei a
fost acoperit de un strat gros de
cenusa si piroclastite. Abia in
anul 1748 a fost redescoperit, iar
la inceputul secolului 18 au
inceput excavatiile, doua treimi
din oras (60 de acri) fiind ramas
ingropat, chiar si in ziua de azi.
Acesta se afla in regiunea
Campania la mai putin de 25 km
de Napoli.
Capela Sixtina
Picturile in fresca de pe tavanul si
peretii Capelei se afla printre cele mai
mari realizari ale civilizatiei Vestice.
Capela Sixtina fost construita intre anii
1472-1483, in timpul pontificatului Papei
Sixtus al IV-lea (de unde ii vine si
numele) si pictata de catre
Michelangelo. Desi a inceput sa lucreze
cu o echipa de asistenti si ucenici,
Michelangelo a sfarsit a-i concedia pe
toti si lucra singur timp de 4 ani, pana in
anul 1512 cand si-a facut lucrarea
publica. Acesta se afla in capela
palatului papal din Vatican.
Domul

Este una din cele mai mari Catedrale Gotice
din lume inceputa in anul 1386 la initiativa
arhiepiscopului Antonio de Saluzzo si
incheiata de abia in 1887. Partea vestica a
fost construita intre anii 1616-1813.
Domul are o capacitate de peste 40 000 de
locuri si o lungime de 157 m, 135 turle (cea
mai inalta atinge 109 metri) din marmura si
2 245 statui din marmura. Acesta se afla in
Milano, in regiunea Lombardia

Fontana di Trevi
Este cea mai cunoscuta si probabil cea
mai frumoasa fantana din Roma. Acest
monument impresionant domina
micuta piata Trevi situata in cartierul
Quirinale. Fantana a fost construita de
Nicola Salvi, la ordinul Papei Clement
al XII-lea si terminate in 1762. Legenda
spune ca cel ce arunca o moneda in apa
se va intoarce la Roma. Aceasta
moneda trebuie aruncata peste umar
cu spatele la fantana.
Personalitati
Luciano Pavarotti
Alessandro Volta
(n. 12 octombrie 1935, Modena - d. 6 septembrie
2007, Modena) a fost un celebru tenor al secolului
XX. Legend a muzicii de oper, Pavarotti a fost
singurul cntare de oper care a vndut mai mult
de 100 de milioane de nregistrri.
Volta (n.18 februarie 1745, Como, Italia - d.5 martie
1827, Camnago lng Como), fizician italian, a
inventat pila electric, iar numele su a fost dat
unitii de tensiune electric (volt).
Galileo Galilei Leonardo da Vinci
(n. 15 februarie 1564 d. 8 ianuarie 1642) a fost
un fizician, ma-tematician, astronom i filosof
italian care a jucat un rol important n
Revoluia ti-inific. Printre realizrile sale se
numr mbuntirea telescoapelor i
observaiile astronomice realizate astfel,
precum i suportul pentru copernicanism.
(n. 15 aprilie 1452, Anchiano/Vinci, Italia - d. 2 mai
1519, Cloux/Amboise, Frana) a fost un pictor, sculptor,
arhitect i om de tiin italian. Om de spirit universal,
n acelai timp artist, om de tiin i inventator,
Leonardo ncarneaz spiritul universalist al Renaterii
i rmne unul dintre oamenii cei mai importani din
acea epoc. Leonardo a scris n nsemnrile sale, cu un
an naintea morii, cuvintele cu vibraie de bronz: Io
continuer (Voi dinui).
Guglielmo Marconi Michelangelo Buonarroti
(n. 25 aprilie 1874 la Bologna - d. 20 iulie 1937
la Roma) a fost inginer i fizician italian,
inventatorul telegrafiei fr fir i a antenei de
emisie legate la pmnt, laureat al Premiului
Nobel pentru Fizic n anul 1909 mpreun cu
Karl Ferdinand Braun, pentru contribuiile lor
n dezvoltarea telegrafiei fr fir.
(n. 6 martie 1475, Caprese - d. 18 februarie 1564, Roma)
a fost, alturi de Leonardo da Vinci, cel mai important
artist n perioada de vrf a Renaterii italiene. Geniul
su universal este deopotriv oglindit de pictur,
desen, sculptur i arhitectur. A scris i poezii, n
special n genul sonetului i madrigalului.
Traditii si obiceiuri
De Paste, credincioii iau ramuri de mslin din courile de la biseric i apoi le
pstreaz n cas, iar n cursul Sptmnii Mari particip la slujbele religioase. Alturi
de mncrurile care n mod tradiional se pun i la noi pe masa de Pate, ou i friptur
de miel, italienii au o prjitur tradiional, colomba, un desert n form de porumbel,
presrat pe deasupra cu migdale i zahr. Obinuiesc s-i druiasc unii altora ou de
ciocolat, de obicei cu o surpriz n interior, ambalate n staniol i legate cu fundie. i
la ei exist obiceiul de a decora oule, mai ales cu frunze de ceap, i de a le aeza n
coulee. Dup Pate copiii le ciocnesc. Cei ale cror ou se crap pierd jocul. Lunea de
dup Pati este numit Pasquetta i este zi liber, iar dac timpul este frumos multe
familii ies la iarb verde.
De sarbatori
In Italia zilelor noastre , celebrarea Craciunului este strabatuta de o nota autentica, unica , in
care se impletesc traditiile pastorale , riturile culturale traditionale si influente din nordul
Europei. Italienii, mai ales cei din zona de nord a tarii , au obiceiul de a decora un brad in
mijlocul casei , dar , potrivit traditiei , copiii nu ii adreseaza lui Mos Craciun scrisorile in care ii
cer acestuia sa le aduca cadourile lor preferate , ci trimit epistole catre parintii lor , in randurile
carora isi exprima dragostea fata de cei care le-au dat viata. Aceste scrisori sunt asezate , de
obicei , sub farfuria tatalui lor, ele fiind citite cu glas tare imediat dupa masa din ajunul
Craciunului. De asemenea de Craciun se face un ceppo. Acesta este o structura din lemn de
pana la un metru si ceva , in forma unei piramide. Pe acest schelet se amplaseaza mai multe
rafturi , partea de jos fiind rezervata unei scene din ziua nasterii lui Iisus , partea superioara
fiind destinata bomboanelor, fructelor si ca-dourilor. Ceppo, numit si "arborele luminii" , este
decorat cu hartie colorata , conuri de brad invelite in staniol si mici stegulete. Lumanari de
dimensiuni reduse sunt fixate pe partile iesite in afara , iar in varful piramidei se aseaza o stea
sau o mica papusa.
Cu ocazia Bobotezei, pe 6 ianuarie vrajitoarea cea buna La Befana le da cadouri copiilor.
Potrivit legendei , cei trei magi s-au oprit sa o intrebe pe Befana in ce directie ar trebui sa se
indrepte pentru a ajunge la Betleem si au invitat-o sa li se alature Vrajitoarea i-a refuzat , la fel
procedand si mai tarziu , cand un pastor a indemnat-o sa mearga impreuna cu el pentru a-l
onora pe copilul Iisus. Dupa caderea noptii , ea a zarit o mare lumina in ceruri , lucru care a
facut-o sa se intrebe daca nu cumva a gresit respingand oferta celor trei magi , asa ca a adunat
mai multe jucarii ale copiilor ei plecati de pe acesta lume si a fugit incercand sa ii ajunga din
urma pe magi si pe pastor. Belfana nu a reusit sa ii gaseasca , dupa cum nu a avut succes in a
descoperi grajdul in care se nascuse Domnul. Din acest motiv , in fiecare an , ea se straduie sa
dea de urma lui Iisus , si, pentru ca nu este in stare sa il afle , daruieste cadouri copiilor cuminti
si bucati de carbune ( sau carbone dolce , o bomboana asemanatoare unui carbune) copiilor
obraznici.
Traditii si obiceiuri
Bucataria italiana este caracterizata prin flexibilitate, o gama larga de ingrediente si o bogata
varietate regionala a retetelor. Felurile de mancare reprezinta un element important al stilului de
viata italian si reflecta in principal cultura si istoria acestui popor. Mesele sunt vazute ca o ocazie
pentru familie si prieteni de a se relaxa inainte de a se intoarce la viata agitata de zi cu zi.
Culinare
O masa incepe cu felu intai, primo, care poate consta in aperitive sau antipasta (bruschetta
=paine prajita unsa cu usturoi si ulei de masline, antipasti cu peste, cu carne, vegetariene,
prajite) si se continua apoi cu supe (minestrone =supa groasa din zarzavaturi proaspete,
pasta, orez sau fasole, care poate contine carne, supe de peste, supe limpezi, supe de legume
cu paste). Dupa primul fel, se serveste felul al doilea, secondo, felul principal bazat pe carne,
peste, oua sau legume cu o garnitura aleasa astfel incat sa-l complimenteze. Portiile sunt de
asemenea mici, in jur de 150 de grame, si in plus garnitura si painea. Se pot servi mai multe
secondo la restaurant sau la mesele festive.
Deserturile
Unul dintre mancarurile specifice Italiei este tiramisul. Locul de
origine al acestuia este regiunea Toscana. Printre ingredientele
acestuia apar sortimente de branza italiana (celebra Mascarpone) si
crema Zabaglione. Tot in Toscana, cei care pregatesc acest deliciu
culinar vor folosi numai si numai piscoturi (asa numitele savoiardi)
facute dupa reteta locala. La acestea se mai adauga frisca, zaharul,
vinul Marsala (inlocuit in alte regiuni cu esenta de rom sau de
brandy), cafeau si praful de cacao si se obtine, poate, unul dintre cele
mai apreciate deserturi din lume.
Se spune ca Tiramisu ar fi un desert servit de sute de ani, desi nu
exista niciun document istoric despre Tiramisu mai devreme de anul
1971. De fapt, mai multe surse o indica pe Francesca Valori, nepoata
unui renumit bucatar italian, Roberto Linguanotto, drept
inventatoare a delicioasei prajituri. Se spune ca bunicul sau ar fi
botezat desertul cu numele de Tiramisu, acesta fiind numele de fata
al Francescai.
Deserturile
Fr macaron, prjitura colorat cu nveli crocant
i crem la mijloc, Ladure ar fi rmas o patiserie
obinuit parizian. Cu toate c italienii au inventat
mica prjitur rotund, francezii sunt aceia care au
fcut-o cunoscut peste tot n lume. Trecerea
desertului n Frana s-a fcut odat cu cstoria
dintre regele Henri al II-lea i nobila italian
Caterina de Medici care venea n Paris cu un alai
ntreg de servitori, printre care i civa patiseri.
Macarons sunt asemanatoare cu pricomigdalele
datorita ingredientelor comune ca migdalele, ouale
si zaharul dar difera prin tehnica culinara folosita
pentru producerea lor.
Curiozitati
Un Italian consuma aproximativ 25 kg de paste pe an;
In Italia sunt peste 140 de tipuri de paste;
Renasterea Europeana a inceput in partea de Nord a Italiei in secolul al XIV-lea;
Italienii au inventat vioara,violoncelul si pianul;
Italienii iubesc pisicile atat de mult incat legea spune ca daca o pisica este omorata, persoana respetiva poate primi o amenda
de 10000 de euro si 3 ani de inchisoare;
Cel mai vechi festival de film din lume este Venice Film Festival, aparut in 1932
Grota Azzurra este o grota luminata de o lumina albastra, produsa prin re-fractia razelor solare. La Grota Albastra se ajunge
usor cu o ambarcatiune din Marina Grande, portul principal al Insulei Capri, sau strabatand 784 de trepte in stanca, ori cu
funicularul.
Pizza a aparut in sec. XVIII - saracii obisnuiau sa manance sos de rosii pe painea lor plata. Prima pizzerie, "Antica Pizzeria
PortAlba", s-a deschis pe la 1830 la Napoli si este deschisa si astazi.
In fiecare an in luna februarie are loc celebrul Carnaval de la Venetia.
Milano este al doilea oras din Italia, dupa Roma, ca marime si importanta, considerat capitala artei moderne si contemporane

Bibliografie
www.wikipedia.org
www.valorieuropene.util21.ro
www.e-calator.ro
www.tvl.ro
www.harta.infoturism.ro
www.travelwiz.ro
www.travel.descopera.ro
National Geographic Traveler: Italia, editura Adevarul holding, de Tim Jepson
Fine