Izvorul noptii

de Lucian Blaga
L. Blaga a trait intre anii 1895-1961 si a fost unul dintre cei mai
mari poeti care imbina armonios in opera sa filosifia si literatura.
Poezia face parte din volumul de versuri al poetului Poemele
luminii! publicat in 1919.
Poezia este o oper" liric"# o poveste de dragoste# conceput" ca
o adresare direct" c"tre fiin$a iubit". %pera liric" este opera &n care
poetul# prin intermediul eului liric# &'i transmite &n mod direct tr"irile#
apel(nd la imagini artistice 'i figuri de stil.
Prezen$a eului liric este eviden$iat" prin utilizarea m"rcilor le)ico-
gramaticale ale eului liric* pronume personale 'i ad+ective
pronominale de persoana I 'i a II-a# verbe la persoana I ,-$i-.# -ta.#
-&mi.# -t"i.# -mea.# -stau./.
% alt" modalitate de eviden$iere a prezen$ei eului liric este adresarea
direct" c"tre iubit".
0ema te)tului reprezinta culoarea neagra#intensa a oc1ilor iubitei
comparati cu oglinda noptii cerului in care autorul se regaseste.
0itlul poeziei alc"tuit din substantivul articulat 1ot"r(t &n
nominativ -izvorul. 'i atributul substantival genitival -nop$ii.# este o
metafor" care sugereaza !oc1ii negrii!! ai iubitei.
In sens propriu cuvantul 2izvorul2inseamana sursa unei idei#unui
sentiment si asociat cu cuvantul 2noptii2este o metafora prin care se
evidentiaza ideea esentiala ca oc1ii iubitei sunt izvorul intunericului
noptii care acopera intrecul univers.
Poezia incepe cu o confesiune lirica printr-o invocatie retorica.
3ubstantivul comun 2frumoaso2 in vocativ obtinut prin conversiune
presupune totul*fiinta fragila si frumusetea spirituala ,oc1ii
reprezinta ferestrele sufletului/. 4uvantul -c1eie2 al poeziei il
constituie subst. -oc1ii2 care apare de 5 ori pe parcursul poeziei
c1iar din prima propozitie fiind aociati cu epitetul cromatic 2negrii2.
Iubita este singularizata prin structura 2oc1ii asa de negrii2care
trimit asupra indragostitului o stare de visare#de vra+a.
6pitetul ad+ectival 2asa de negrii2are rol sensibilator.
Intunericul izvorat din oc1ii iubitei devine simbol al tainei e)istentei
vietii.4adrul iubirii este cel nocturn care indeamna la meditatie.
6numeratia -peste vai2#2peste munti2 si -peste sesuri2 evidentiaza
faptul ca frumusetea iubitei se rasfrange asupra naturii#acesta
preluand cateva din atributiile fiintei iubite. 7egrul oc1ilor iubitei fac
din aceasta un adevarat mister care nu poate fi descifrat decat prin
iubire. Ideea de mister este amplificata de epitetul adverbial -tainic2#
de substantivul provenit din ad+ectiv -adancii2precum si de
metafora -o mare de intuneric2.
%magiul adus in prima secventa iubitei atinge acum apogeul fapt
subliniat de o)imoronul -asa-s de negrii8lumina mea2.
9eluarea ad+.2negri2 la superlativul absolut pentru a e)prima
consecinta pe care o are asupra eului liric#vra+a datorata frumusetii
oc1ilor iubitei are in acelasi timp rolul de a accentua trairea poetului.
Iubita# ai carei oc1i sunt comparati in poezie cu un izvor al noptii
este numita in final !lumina mea!!. :cest procedeu care consta in
asocierea neasteptata a doi termeni contradictorii sau cu
semnificatii opuse se numeste o)imoron.
4orespondenta semantica intre cele doua vocative de la
inceputul si de la sfarsitul poeziei ,frumoaso# lumina mea/ este
realizata pe baza sentimentului puternic de dragoste a eului liric
pentru frumoasa sa.
In poezie avem versuri albe#fara rima cu masura variabila.
9ima interioara este realizata cu a+utorul asonantei.;uzicalitatea
este data de pauzele impuse de discursul liric in desfasurarea lui
intr-un accent al versurilor.
:d+ectivele posesive la persoana I si a doua ,imi#-ti#ta#tau/ii
fi)eaza pe cei doi indragostiti intr-o stare de vra+a. Le)icul ultimei
secvente este alcatuit din termeni ce apartin vocabularului
fundamental al limbii romane,oc1ii#seara#capul#izvorul#vai#muntii/.
<erbele au caracter static si prezinta o realitate prezenta,-
s#stau#pare#sunt/.=inamismul este dat de singurul verb de
miscare2curge2care sugereaza eternitatea#curgerea vesnica.