O FURNICAP

Tudor Arghezi (1880-1967) este unul dintre cei mai mari poeti din secolul nostru. A scris, de asemenea, proza si literatura pntru copii. Printre volumele sale se numara: Cuvinte potrivite, Flori de mucigai, Cartea cu jucarii, Carticica de seara, Povestirile boabei si ale faramei.Poezia O furnica face parte din volumul Versuri de seara. Scriitorul imagineaza un univers, recreeaza o lume. De aceea, literatura nu se confunda niciodata cu realitatea, fiind un produs al fanteziei creatoare a scriitorului.In prima strofa autorul ne arata cu ajutorul cuvintelor ieri, la pranz momentul in care se desfasoare intamplarea pe care o relateaza. Observam sentimentul de afectiune al scriitorului fata de mica faptura deoarece acesta foloseste repetitia mica, mica prin care ne arata cat de firava si de slaba este vietatea. In cea de-a doua strofa autorul caracterizeaza furnica prin intermediul cuvintelorharnica si maruntica. In a treia strofa scriitorul foloseste adresarea directa. De asemenea, aceste sentimente le putem observa si datorita adresari cu substantivul tata, accentuand starea de afectiune parinteasca pe care autorul o manifesta. Pentru a accentua confuzia furnicii creatorul a folosit imagini dinamice Un te duci, nu te-ai lamurit, si-ai ratacit, te-ai suit, sa-ti arat. Putem observa si folosirea arhaismelor gramaticale Un(unde). In a patra strofa autorul continua adresarea directa. Sentimentul pe care il are in aceasta strofa fata de mica faptura este tot de grija, lucru observat datorita noii intrebari Unde dormi aici departe?. Pentru a-si arata grija fata de furnica scriitorul foloseste imaginili dinamice: sa-ti mai pui, unde dormi, s-ajungi. Observam folosirea cuvintelor din campul lexical al cartii: carte, pagina, virgula, op, poezie. In a cincea strofa autorul continua sa-si arate grija fata de mica faptura: S-o feresc de nestiut, Ingrijat de ce-o sa zica Maica stareta furnica Scriitorul foloseste personificarea: Maica stareta furnica. Imaginile folosite sunt statice: o asteapta in zadar, ma gandesc, ce-i de facut. \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ Lectura poeziei, trezete n sufletele cititorului sentimente de compasiune pt. destinul micii vietati care confunda corpul omenesc cu un copac cu ramuri. Furnica este asemenea unei gospodine, mici de statura, dar nfipt adic determinat s duc la bun sfrit cltoria nceput. Raportul dintre realitate i ficiune. n crearea op. literare scriitorul, fie el poet sau prozator pornete de la lumea exterioar, adic se inspir din realitate i zugrvete o lume nou, imaginar sau fictiv. Realitatea hrnete ficiunea, ducnd la plsmuirea unor op. unice, capabile s emoioneze cititorul. Scriitorul, graie talentului su, reuete ca inspirnduse din realitate s creeze op. literare valoroase. n scrierile sale autorul nu copiaz realitatea realitatea, ci o transfigureaz artistic, graie talentului cu care a fost nzestrat. Arghezi, se dovedeste un neintrecut pictor al universului marunt asupra caruia se apleaca cu caldura si intelegere, cu duiosie si umor. Lumea vietuitoarelor marunte dobandeste trasaturile lumii umane. \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ Poezia "O furnica", cuprinsa in volumul "Versuri de sear a" (1935) sta marturie acestui talent al poetului, dezvaluindune un alt suflet capabil de gingasii, iubitor al universului casnic. Arghezi imbina descrierea cu naratiunea si cu dialogul. Marunta vietatet e "mica, mica" , are insa comportamentul fiintei umane: "Dar infipta vasazica". Dimensiunile ei minuscule o fac sa confunde piciorul cu o craca. Poetul nareaza in versuri episodul, imprimandu-i o nota de umor. "mi s-a urcat/ De pe visinul uscat, / Pe picioare, pentru caci/ Mi le-a luat drept niste craci". Miniaturalul este aici exprimat cu ajutorul diminutivului "maruntica", epitet aplicat substantivului "faptura", dar si cu ajutorul unor cuvinte ce sugereaza prin continutul lor lexical dimensiunile minuscule: "o farama de ceva". Deci cu atat mai duioasa mi se pare harnicia si grija de-a aduna provizii pentru "iama ce-o sa vie". Urmarind drumul acestei fapturi si comportamentul ei, autorul dialogheaza, sau mai degraba monologheaza, exprimandu-si mahnirea ca "maruntica de faptura" a ratacit drumul, muncind degeaba sa aduca "merindea". El intervine autoironie: "Te-ai suit panla cravata/ Si mai ai panla chelie/ Doua dealuri si-o barbie". Duiosia, atitudinea calda-paterna se exprima intr-o simpla interogatie retorica, ce cuprinde in ea si apelativul "tata": "Nu vrei, tata, sa-ti arat/ Cum iei drumul indarat?" Gradul de seriozitate creste usor, cand poetul i se adreseaza ca unei fiinte umane mature: "Sa-ti mai pui o intrebare: "Acest conjunctiv implica in el nuanta de respect si politete cu care tratezi un om. Ea este usor diminuata insa de grija poetului pentru viata furnicii: "Unde dormi, aici departe?/ intr-o pagina de carte? si creste usoara indurerare: "S-ajungi virgula tarzie/ intr-un op de poezie?" De la dialogul imaginar, poetul revine la atitudinea narativa, exprimandu-si preocuparea pentru a intoarce minuscula si curajoasa fiinta pe drumul cel bun: "Ma gandesc ce-i de facut/ S-o feresc de nestiut". Se strecoara iarasi nota de umor, cand poetul isi justifica aceasta preocupare. Isi imagineaza furnicarul ca pe o familie preocupata de soarta fiecarei membre a ei. Si furnicarul are un "pater familias", pe care Arghezi il identifica cu "Maica stareta furnica", "ce-o asteapta in zadar", asa cum orice parinte isi asteapta ingrijorat copiii sau pe ceilalti membri, plecati de-acasa si care nu sosesc la vreme.Universul marunt e prezentat prin trasaturile esentiale, pe care Arghezi le-a observat prea bine. Atribuindu-i comportamente umane, el apropie acest univers de sufletul si de intelegerea copilului.Descrierea, personificarea, limbajul accesibil si structura versului sunt calitati ce-o recomanda pentru a fi prezentata copiilor. Nu excludem nici valorile ei educative.