Sunteți pe pagina 1din 7

Zona geografica polara

Regiunile polare ale Pamantului sunt acele zone ale globului care inconjoara polii geografici
arctic, repectiv antarctic. Aceste regiuni sunt caracterizate printr-un climat polar cu temperaturi extrem de
scazute si prin mari variatii ale perioadelor cu lumina naturala, cu 24 de ore de lumina in timpul verii
(nopti albe) si cu 24 de intuneric total in mijlocul iernii. Polul Nord si Polul Sud sunt acoperiti cu calote
glaciare, calote care acopera atat Oceanul Arctic cat si Antarctica.
In regiunea polara nordica se afla numeroase asezari omenesti, unul dintre motive fiind si Curentul
Golfului din Oceanul Atlantic, care incalzeste simtitor si unele portiuni ale Oceanului Arctic. Situatia este
diferita in Antarctica unde, cu exceptia statiunilor stiintifice, nu exista asezari omenesti permanente,
datorita temperaturilor mult mai scazute precum si a izolarii geografice a Antarctidei fata de celelalte
continente.

1. Localizare
a) Polul Nord este extremitatea nordica a planetei terestre, fiind situat in Oceanul Arctic (Marea
Glaciara Arctica). Polul nord geografic este situat la circa 1.600 km de polul nord magnetic, care in
prezent se afla in insula Bathurst din Canada.
Spre deosebire de Polul Sud, care se afla pe continentul Antarctica, la Polul Nord nu exista uscat
(pamant), ci doar o calota de gheata care pluteste in Oceanul Arctic, ocean cuprins intre coastele
Asiei,Europei si America de Nord.Acest ocean comunica cu Oceanul Pacific (de-a lungulstramtorii
Bering si cu Oceanul Atlantic). Suprafata totala a acestui ocean este de circa 14.000.000 km.
Adancimea lui este in medie de circa 1.500 m, avand cel mai adanc punct de 5.450 m. Doar
americanii si rusii aveau initial cunostinte avansate despre aceasta zona, pe care o foloseau in scopuri
militare. Abia dupa sfarsitul Razboiul Rece aceste informatii au devenit disponibile pentru toti oamenii de
stiinta.

Cei patru poli nordici


Polul Nord geografic
Este punctul cel mai nordic al globului terestru, fiind stabilit prin procesul de rotatie al
pamantului. Polul Nord geografic este situat pe axa de rotatie a planetei, avand o pozitie stabila, cu
valorea latitudinii 90 Nord. In acest punct se afla doar apa si gheata (Oceanul Inghetat de Nord avand
in acest punct o adancime de 4.088 m).

Polul Nord magnetic


Este polul stabilit cu instrumente de masura a magnetismului ca de exemplu busola, acest punct
nefiind stabil, fix. Polul Nord magnetic este punctul in care se intalnesc liniile campului magnetic al
pamantului. In anul 2001 expeditia Geological Survey of Canada a stabilit prin masuratori migratia anuala
a polului magnetic:

Anul

latitudine

longitudine

2001

8118' N

11048' W

2002

8136' N

11136' W

2003

8200' N

11224' W

2004

8218' N

11324' W

2005

8242' N

11424' W

Polul Nord magnetic se deplaseaza anual cu circa 40 de km in directia nord-vest, parasind insulele
canadiene din Oceanul Inghetat. Daca aceasta deplasare va ramane constanta, peste 50 de ani Polul Nord
magnetic se va situa in Siberia.

Polul Nord geomagnetic


Este un pol stabilit prin calcul, considerat ca fiind necesar datorita instabilitatii polului magnetic.
In prezent acest punct are coordonatele 7830' Nord, 69 Vest, fiind situat in Groenlanda.
Comparand coordonatele Polului Nord magnetic (8242' Nord, 11424' Vest) cu cele ale Polului
Sud magnetic (65 Sud, 135 Est), apare evident ca cei doi poli sunt exact opusi pe glob (la fel ca si polii
2

geografici). Acest fenomen i-a determinat pe geofizicieni sa calculeze o pozitie medie intre polul
geografic si cel magnetic, pozitie denumita pol geomagnetic. Acest pol este utilizat, printre altele, la
stabilirea unghiului de declinatie a axei de rotatie a pamantului.
Polul Nord inaccesibil
Polul Nord inaccesibil ("Northern Pole of Inaccessibility") este punctul cel mai indepartat de
tarmuri (de uscat). El are coordonatele 8403' Nord, 17451' Vest, fiind la o distanta de 660 km de Polul
Nord geografic. A fost atins la data de 1 mai 1927, aici gasindu-se numai gheata si apa cu o adancime de
circa 3000 m.

b) Polul Sud este punctul cel mai sudic al planetei noastre; este situat pe continentul Antarctida.

Cei patru poli sudici:


Polul Sud geografic
Rezulta din procesul de rotatie a globului pamantesc: Polul Sud geografic este asezat pe axa de
rotatie a globului, avand coordonatele geografice 90 latitudine sudica si longitudinea nedefinita. Este
situat intr-o regiune inghetata tot timpul anului (gheata vesnica), cu altitudinea de 2.800 m.
Polul Sud magnetic
Este punctul cel mai sudic al campului magnetic terestru, care este indicat de catre acul magnetic
al busolei. Fiind antipodul Polului Nord magnetic, ammbii poli se deplaseaza in decursul secolelor, dar tot
timpul stau opusi. Cordonatele sale actuale sunt 6509' Sud si 135 Est.
3

Polul Sud geomagnetic


Este, ca si antipodul lui nordic, un pol rezultat prin calcule, pornind de la modelul ca in centrul
pamantului ar exista un magnet in forma de bara. Acest calcul a fost necesar pentru a obtine o medie intre
polul geografic fix si cel magnetic care se deplaseaza. In momentul actual coordonatele lui sunt: 78 Sud,
110 Est.

Polul Sud al inaccesibilitati


Polul Sud al inaccesibilitatii (engleza Southern Pole of Inaccessibility) este prin definitie punctul
cel mai indepartat de toate tarmurile inconjuratoare, coordonatele lui fiind 8350' Sud, 6547' Est
(raportat la gheata), sau coordonatele 7715' Sud, 10439' Est (raportat la uscatul propriu-zis).

2. Fauna
Cele mai cunsocute specii de animale care traiesc la poli
Ursul polar (Ursus maritimus) este un urs alb care traieste in zonele nordice inghetate ale
Oceanului Arctic, fiind cel mai mare animal de prada intalnit pe uscat. Durata vietii sale este de 35-40 ani.
Ursul polar este un mamifer mare, greutatea acestuia ajungand pana la 300600 kg la masculi si
150300 kg la femele, inaltimea la 1,8 m si lungimea la 2,5 m. Are o blana de culoare alba. Ghearele mari
4

si puternice sunt capabile sa doboare adversarii naturali. Are un strat de grasime alba sub piele, care il
ajuta sa se protejeze impotriva frigului, aceasta caracteristica fiind intalnita si la alte animale din tundra.
Este un inotator excelent.
Corpul ursului polar este asemanator cu cel al unui urs brun. Capul poate ajunge la peste 40 cm
lungime, cu circumferinta de aproximativ 30 cm. Au buze extensibile, dintii sunt mai mici ca la celelalte
specii, dar mai ascutiti, gatul mai puternic. Au buze extensibile adica nu sunt atasate de gingii si pot
culege fructe mici, iar unii le pot coji. Au mirosul bine dezvoltat. Simte prada de la 30 de km departare.
Urechile sunt mici, externe, dar au auzul bine dezvoltat.
Labele din fata sunt folosite pentru inot fiind mari si membranate pentru a asigura propulsia. Cele
posterioare au rol de carma. Prezinta gheare neretractile. Picioarele sunt mai mari decat la ceilalti ursi (22
de cm latime) si au par pe talpi si ventuze pentru a le conferi stabilitate pe gheata. Pe uscat nu alearga atat
de repede ca rudele sale. In apa atinge 10 km/h vaslind doar cu labele posterioare, iar scufundat poate sa
stea pana la 5 minute. Ca si oamenii se deplaseaza atingand solul cu calcaiele, dar si cu talpa si pot adopta
o pozitie bipeda ceea ce ii avantajeaza atunci cand trebuie sa observe pericolele, sa caute hrana sau sa
lupte. Inaltimea unui urs polar este de 1,6 m.
Renul (Rangifer tarandus) este un animal rumegator mai mic decat elanul traieste in regiunea
arctica de tundra sau taiga, din nordul Europei, Asiei, Americii de Nord si Groenlandei. In prezent arealul
lui de raspandire a ajuns si in regiunile cu clima temperata, el este singurul reprezentant din familia
cerbului (Cervidae) care a fost domesticit fiind crescut in turme. In America de Nord specia de reni este
numita karibu denumire care provine din limba indienilor mikmaq.
Marimea animalului difera de regiunea geografica unde traieste, asfel el poate avea lungimea
corpului intre 120 220 cm, inaltimea la greaban 90 140 cm si o greutate intre 60 300 kg. Blana are
perii lungi, situati dens, culoarea difera de la vara cand este bruna inchis, la iarna cand are nuante mai
deschise, aproape alb. Coarnele sunt ramificate cu extremitatile latite, au lungimea intre 20 50 cm, ele
sunt folosite de masculi pentru aparare, in luptele din perioada imperecherii sau iarna in cautare de hrana,
pentru a indeparta zapada. Copita renului este despicata, ca la toate rumegatoarele, ea sub greutatea
animalului se lateste, lucru care permite renului sa poata traversa tinuturi mlastinoase.
Foca este un mamifer marin raspandit in marile nordice si temperate, ele facand parte din familia
Phocidae. In general focile (Phoca vitulina) au in medie lungimea corpului de 170 cm (la masculi) si de
140 cm (la femele), iar greutatea de 150 respectiv 100 kg. Pe cand focile (Halichoerus grypus) au
lungimea de 230 cm si ating o greutate de 300 kg. Focile au in general un cap rotunjit, o culoare foarte
variata, fiind frecvent de culoare cenusiu inchis cu pete negre.
5

Pinguinii (ordinul Sphenisciformes, familia Spheniscidae) sunt un grup de pasari acvatice, care nu
zboara, si care traiesc exclusiv in emisfera sudica. Sunt pasari acvo-terestre care traiesc pe continentul
inghetat numit Antarctida. Aceste pasari nezburatoare isi prind hrana inotand si prinzand in gura pestii pe
care apoi ii devoreaza. Exista mai multe specii de pinguini cum ar fi: Pinguinul imperial, Pinguinul Adlie
etc. Pe uscat par lenti, abia miscandu-se, dar in apa sunt foarte rapizi deoarece isi folosesc aripile pentru
inot.

3. Solurile
Desi are o intindere destul de mare, Antarctida are solul compus in majoritatea din gheat. In
partea sa estic se gseste sub stratul de gheat o mas de pmant aproximativ de mrimea Australiei, in
timp ce in zona vestic se afl mai multe insule acoperite si unite intre ele. De aceea numai circa 2,4 %
din aria Antarctidei este roc vizibil, restul aflandu-se sub gheat. Zonele expuse includ varfurile a
catorva lanturi muntoase si ale altor resturi imprstiate. Se remarc aici lantul Transantarctic care separ
partea de vest a continentului de cea de est. Se mai gsesc si niste vi glaciare, neacoperite de gheat si
pstrate

uscate

de

vanturile

ce

bat

din

interiorul

continentului.

Numai 2% din zonele de coasta sunt trmuri stancoase sau zone litorale. Restul trmului este format din
gheata ce se continua si dup captul rocilor continentale. Banchiza ce inconjoar Antarctida, format cu
milioane de ani in urm, are o grosime medie de 2.160 de metri, in timp ce recordul de grosime atinge
4.700 de metri.Formarea acestei banchize s-a produs prin suprapunerea straturilor de zpad czute si
transformarea lor in gheat. Solul ce se afl sub gheat este format din roci metamorfice, acoperite de
sedimente din perioadele geologice Cretacic si Permian.

4.Curiozitati
4.1 Polul Nord este de fapt un ocean inghetat inconjurat de pamant, in timp ce Polul Sud este
pamant inghetat inconjurat de un ocean. Antarctica este cel mai mare continent, care este acoperit in
proporie de circa 98% de ghetari.
4.2 Fusul orar este determinat de longitudine. Pentru ca la poli se intalnesc toate meridianele
longitudinale nu exista un fus orar propriu-zis. Aici Soarele rasare o singura data pe an si apune la fel.
Timpul este stabilit aleatoriu de catre cercetatori.
4.3 Aurora polara este un fenomen optic ce consta intr-o stralucire intensa observata pe cerul
nocturn in regiunile din proximitatea zonelor polare, ca rezultat al impactului particulelor de vant solar in
campul magnetic terestru. Cand apare in emisfera nordica, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora
boreala, termen folosit initial de Galileo Galilei, cu referire la zeita romana a zorilor, Aurora, si la titanul
6

care reprezenta vanturile, Boreas. Apare in mod normal in intervalele septembrie-octombrie si martieaprilie. In emisfera sudica, fenomenul poarta numele de aurora australa, dupa James Cook, o referinta
directa la faptul ca apare in sud.
4.4 Urii polari nu hiberneaza?
Urii polari dorm mai multe zile la rand insa nu hiberneaza. . Urii tineri pot fugi maxim doi kilometri
fara sa se opreasca pentru a se odihni.
4.5 Contrar credinelor populare, urii polari nu au blana alba. Doar pare aa. Blana exterioara o
acopera i o izoleaza pe cea interioara. Parul este, de fapt, transparent, iar din aceasta cauza reflecta
lumina.