VEGETATIA $I ANIMALELE

Caracteristici generale
Pe teritoriut Romaniei exista
0 mare specii, slnuri,yi.al0ciarii
resursd."yi**,:de
toate asigurand o insemnatd de prgnte si animare
naturala in rirt"mit.mediului
romdnesc este o reflectare geografic. Inveligul biotic
, ir:,r*yr"1ri ;;:r;;;;;;upbntelor
biogeografice djstincte in celelaltJ
sectoare ale continenturui
n;;;i;;;;;rr din resiun,e
ajunge la o desJdsurare ,roirra"i rc"rt.ri,
rig"*yu., (pajiqti pi toa.igr.i arpine gi esticd).Se
""lri"a conifere
gi subarpine, in
$Jlt;,'11,i,11'#',"',i':'Jl3i;:ffi?JJffil;*t#l;if,iar in c,mpie pdd'uri d";j;;;
X:;;:;;:,:::uatd
a rost qi .'* f","-i a"i,*i*ii *l*,,rde innuenla exercitati de mai
"'
- climatul temperat cu diverse
rcard regionard (continental arid
oceanic-r[coros qi ,T.g il YAfir',la
centru qi'r.rt, submediterar.-*
in est qi sud,
i1
apoi la scari mai. mici (geros
impuse de activitrli roer,niie
iarna glum"J il;;;liiii $_;;il;; ii ,_"0
cu
?n nord),
llo"rrontane); caracteristici
- relieJul ce se desftqoarr
1ia
"rriu farnat,or) il.#
altimetric a.'r" ri- iu isuy
Mrrii Negre.
vegeta{iei' evidentr de la
600-8oo ,, in sus dar gi unele'aeosebiri .?
i-pr! dispunerea etajati a
limitelor qi a forma{iunilor rocare in pozilia artimetrici
rie asemerea, ranful carpatic constituie a
in extinderea qi in tipul de ,d;;;;;etalie
"g"iu1"' gi un factor debazd
cvercinee mezofile iarin vest aflate h;il;r"*r lor ( ?n esr
qi suA_uEst silvostepd nemorall); srepd gi silvostepd cu
- activitdlile des/iisurate de oameni
industriale' Procesul -a"avut .ordu, ru *r{L..u continui a zoneror
* -u,
iniatu-.uiJ" de locuit gi
naturare pe teritorii intinse qi
inlocuirea cu diverse culturi, '""a.r ".g;u"iplanre decorative).
pluntuiii (arboricore, u.u,iriil.,
dezvoltat prante adaptate *.iiii"r Indirect s_au
rri *irurr(segetare, ruderare).
Zonele qi etajele biogeografice
Reparti{ia actuali a vegetaliei
faunei este in concordan{d cu
a region'rii intrr ?n contact 9i condiliile de mediu. in prima grupare
Romdniei constituie-provincia"i"ri ""i,ai-;;;;;;;;;;fi,*,,
cea mai mare parre a teriroriutui
d;";;:;"i"
exterioir idreia sunt
(tn sud) moldo-podilicd (tn
*ii*rr) pontici .unitdr,e panonicd (in vest), moesicd
fdrii' pe "ti si
ansambru ere se i*;;';'.-{;i"{;';';"r::; 6ri-Lrr)care cuprind spa{ii intinse in afara
temperate (stepa' pddurile
n"*orut"-ql^rilrorirpaj. E-irrit- 1il'eosrafice specifice ratitudin,or
condus Ia impunerea altor-unitdti",
aifaqurur" i"J'urio--i*i*,.i", larpa1ilor gi i dearur,or inarte a
formeazS mai multe etaie gi care sL succed artimetric.
bngeigraiice si subetaiero" Ere
r" palmle de amestec la pajiqtile
alpine).
Unitlfile zonale
cuprind cea mai mare parte a teritoriului
gi podiguri (de la nivelut Romaniei incluzand ca relief
mirii f" unitd{i de campie, dealuri
100 m).
"rr*'iOO0_t
l) Zona de stepd
In Romdnia cuprinde^ sectorul sud-estic
in:lyTld
Romdne (Bariganul' campia
Brail.i, rra-.*l campiei lgbrogea .qi unitdfile din estur c'mpiei
cca 7%o din suprafata^Frii. si.lirtrri, campia Garafi), reprezenffind
a""rr"u
pr"ezinti o iargd desfh'urare "o,s:y ":l;!;1u,r"'ri*,rud_vest
h ili';ntinenmlui. E-ste ctndilionatd de un
a stepei europ€ne care
(precipitalii sub 450 mrn crimat semiarid
iar pi".o"*r" o. qpa p.ir;;;o;rrpiralie
secete frecvente)' un subsfrat;ptJ;; depdgesc 600 mm, cu
de morisoi, r, ar,iroir*tpe
st depozite nisipo-tutoas", pr"r*1u i+essuii, dep*zire loe..oicie
i"
sie;:elai'esre ir,n:'iai:..j,,:';;r,tr;; "aa""i*;;#;C_{.n}, a pd*;;;;;"- yegeia.ria
icc'iiiia paiu;*i, pir,;! 'c.L.sigs. ,:#-;"
fiu,-,u. iei;c,ase l,i .rai..i cai-.-rra p..re,J._i.i_.:in5
giaini:.:eere
cresi.ar..
dicotiledonatelor' iar regional *ro"=="i; a.dauEi gi specii apaitinind
ptunt" olluoltate pe *iuri
(Dobrogea de Nord). urjrq ,a.a*roase nisipoar", p" borov[niguri
In care stepa s-a extins in
$i;;;i;;.y n9r,11ru*, -i!JJ'piti3, mrcee dupi cum
in spa{iire
detrimentrt paor.ii dh;;i;;;il;
sf pastreaz[ p'rcuri de pddure de

-l--.
 stejar brumdriu, stejar pufos, arlar titrrrsc, vipin turcesc etc. la care
se asociazr specii de arbugti
termofili (corn, mojdrean; ex. in Dobrogea de sud_vest).
Ele au constituit pajigti in general cu un nivel
de productivitate redus folosite dominant pentru
p[qunat' Din a doua parte a sec XIX
au tr"ntut o.ri.r.nit. fiind preluate pentru culturile
cerealiere pentru ca ulterior prin utilizarealqt
irigatiiior ra r. u3urgi la o extindere gi a altor tipuri
de culturi de cdmp, livezi' ci urmare,
ter"nuril" cu pdquni stepice tipice sunt extrem de reduse
qi cu un nivel de degradare accentuat.
Frecvent rp";ilil;;;ucteristice sunt in amestec
psamofile, halofile sau cu cele din vecinf,tatea cu cere de
l#tt6iil;;(segetale, ruderale) sau luncilor.
2) Zona de silvostepd
constituie f69ii ?n vestul, sudul gi estul Romdniei
care fac trecerea de la step6 la pddurile de
cvercinee insumdnd cca l5Yo din suprafa?
Romdni (in sud pdn5 Ia valea Mostigtei, tarii-
riir"ii"i"r" unitd{i g"ogrufi"" sunt: c6mpia
campiu ni.nr"ului, noriufCa*pi"i siretului),
Podigul covurlui, c6mpia Moklovei, vestul
carnpiei nunuto-ro*etene. Corespunde regii"u.riior
cu climat de cdmpie, dealtrri q,i podigu{;oas"
c* deilcir de un:idiraie in.!ur-4. lut; *,rrun, 1suil i50;t"* precipitalii htre ,i5s qi -{is$ n*n,
er:isra rnciisciuri dar;i aigiiu*.,isciuri rbrun
rcscate]. r'anza treatica se ai-i* ia i-2 m
edSncime. in ui*iui.*a ei ietra
in ::rix':a sru-nr siint specii +e firuEE. c.:!ii;-a. pi*l!. pf,nigca "*;=:;;;i;;';iHil.
lirll-rrogea 5i lianat se r]asffeaza eiernenre
car si peiiii. .i.ii;i .;;lJI"i;
suciiceiermoi;i" i.nu"r.i- aiunui rurcesc. ;r].i]l,r;
ii;restiere apa$in c'ercineeior. Exista o*ciuri
a" ri.;.i. .i":;;-|.it;;';;iT..;"';;;"urat. ia care se
ariauga cerui si sarnita- sui:ar'trroretui
esre leprezenmt oe1,;te fie rilace$- pc*:n:i;ar-
cainesc' caducei' i a acesxea i:l Dobrogea c+:"n- ie::rn
sr' Banat se adaug:d iilia*ui s+iiaglr. scurnpia
cirpi*!t+-
r"r.r--idiea**i-
'.'==:'::ai1*'!!-e nsrqp oi,., ,inroro*;;;;;iilfi;;;;";;;;;;;#;. ,iesteienira
:i =re!ua:a Ee*rru cui:*r: .Se *istr** rie p*jcuri ;" ilj,,;.' ;" ;;1;-J**r,*.s.! cu s=ecii
:tt-i'::c*lt- cfl s:11-t :1:-r;-1-riiil- :-lt tu:lri:sLlri :;i n-rtice
.r,ri,-.;;;;.';;;;:i",.;;;;i
_-.:.rai: i- iun.l:_ =e :eianiiriit c.li riices ir umidl:air "-
i i-itt.nea a3lir*aia ssilclaza snecii!e caracieris{ice srenei s c*nan*ai;i. harr:!+cu!. ,ldhorui-
ie carnp. Civerse oisEri_ rendiei cu ceie A* paai*" i.'ra*rL,:._*ri;r.'"_i0.."'r,.=,*.1" ie*u.,eie
r:asari nr-ecurr ciccanirariie^ scirec:ri:- .i*,;;
&#*b lonitar' muilonui in Doi:rogeai sau reniiie
ir;;;_ ,-.";.1 si snecir crlronizare trar.ar1.. cernui
="4i"".""*"1*l"rorit* {'broasca les:oasd virera cu
arri*'i.rir estr r,si sarars !* snecii
'*-*r-:r:-!-L::-11e4
in rannn .- ;;l;;;-';lrl];il;;;.;;"nu_-;
air i'czi.ioareie ipc:tdnciiu. soa::eceie cie idmn.
hariiogui. o*;.il; ;r.rr.l"r-."ie de camci.
-ii-cr:a icci-ciiiai- i:atii-nicnea- craiirii. .r..r;i* tr"*r;;;;a.
r,icera !u
cu LU::r'
ror-n. LL',t
coiuiierui.
.rtl.nn* nem.ar*ii
coresnunde ariei de desfEsurare a pddurilor
de foioase din cadrur zonei qeoerafice temperate.in
iiorrrania ea cunrinde un,tari de carnnie-
deaiuri^ p"o;r*ri. .r*r;;;;;;r.;;ruH;#.ffi;
250m si 1000m' totalizdnd oeste 2/3 din suprafah
i-ii':iruiui ;': I'lllii:. ti-. i-a'r'r:=ir!-!rr ,.:rrr(i Si ir;.;;;i;;- tarii. se inciud cea mai mare Darie a
tl.n..=iun.a coiinara a i ransii'aniei.
:-i:bcar-*a:ii si seai''iriie de vest dar si secioarete
inalie- c;rla*o;i ia contactui cu deaiuriie.
hBi'"''i,,-r, tt itit-fl3r-]i n,,rr,,, ,,"r*,1'= a oar=,-,.,.tir:at.ra::*r,r :rnrilrinr
rai:r a ce i':r ciir.a:i.:e :i de rei:e: .==; ;;'; ;;-,;* ce :recr!-i q: rr nr!fl.ru1
ulcgccgrailcc 5; a
; ln.ci,,,:=uai::ri=a niai inuiicr e:are
itgii ic ,i;icrl;ic;G.Cilma;t; sc l;ail;;a;I .; ;,:-r:;c,c g;,r;r;li.
regim termic caici 19-i0" "ncr
medii anuaie- -2", -3" i, i*ri. ,i. ir*i, n_zi;:ir;;i;;
;c ia u;
mai rece (6-80 anual -ao-,^:60 in anotirnput ,""" vara) ia unui
pi il-lA;; qi ta o cre$rere a cantit,{ilor
de precipitalii (de la 500 mm la 800 mmian) "ll "urol
.u o r"puoitie neunitbmra dar care rniarura
deficitul de apr ceea ce perrnite dezvoltarea diverselor
formaliuni foresiiere cu un re-ri:"n i-rioiic
t::r:-'-::ii:'i :-: ti:e rl' inr:-t rttiuni!t alr': t,ef;tu!- r:rn.rrLr!
si srrd-r,estui rarii cnn.rnarati.,, cr-r ctie oin
':sr si siic 3 un5'r i:iiereniie;'i ciimaticr se reiie.:ii in er:rin+erea uftci ricuri de pacluri
i:'rit,+.li:i si a
=i*=r.:=ir..: {:r-- ili:i::. :;i ii:una nii::,eniit ii:.: :::.lr:::i_ ,*rri"lr;,;,;,
-a.r.r*j.* ;,*;5lulu=-
*r*3'ai'!rr imiiimea *:inir!+r. irerirl+,.,a*=u ,* ".rr-__r,
'r::':i:::l:::-i,:, ::: :t:i:t,-:U:::i .:
i-__o-r-:*;1;;:e c;ayiate!
,i=,_-frt.;i +.:i.,i_.; ,*, 31;,;;- _=;i,_lr=."tr;*,,,- jfrii,;,, ;,,-,!p;.,.
.:ri::::rti$*i!o:' i+ie:ii=r=. *Llsi ,.:niraciie .iin z*-=ir
nemorala se ?nscriu ca a.eui" de exercitar" =!os*og-ii.---*.*.;"**f #;;;;
supraft'te intinse pentru diferite activitali -pr"rir"ii ;rulpi*, mai ales prin defrigiri pe
economice qi extinderea apezirilor. DacS Ia altitudini
 mai mici de 500 m p-este 7\Yo din spatiul acestora este folosit pentru
aqezdrigi diverse culturi de
cAmp, livezi, vii gi fhnele, la altitudini mai mari teritoriul
afectat se concentr eazd in culoarele
vdilor qi in depresiuni de ele fiind legate indeosebi de exploatdrile
forestiere, extinderea
fanetelor gi pdqunilor. in cadrul zonei, in functie de tipurile
de formaliuni forestiere care s-a'
impus pe diferite trcpte de artitudine se diferenliazd c0teva
etaje.
Etaiul pddurilor de steiar. Se desfdgoard la altitudini de 150-
-l 'fez'"":liai5 in sudul" estul q;i vestul 400m sub forma unei fhqii larg
1drii. Climatul mai umed (centru, vest) sau mai arid (est)
inilueniaazi irnDunerea speciei fbrestiere principale dar gi alcdtuirea
stratelor arbustiv gi ierbos.
A'siibl, ?n Foci;i;l |r'{'3':l'1r.;gi;i i,--cai ii: Fodi;iil Transi}.,ariei
:iini **5.,euir ce sir-ia:-ce=li*c*i;t
iavor-abiie iiniii ciiiiial mai i-iscai pe cdi':d ;n i,e:iiii si siiiiij
ti::t ci: jjiiania.iin:aii.:: ,iix-.j;"
r'.'i:'r :-;r:r:::i'-rf .'i .:i =;:
-'*,,ri,:. i;, :*;,,.-.i.i. .-.,.,,.,i1, rr:f:-:.r=-:,;;; a.,.,a';:a,-a l;:a;;a,.-'=', 'r*i]"
.,4 a.-n.:.-,-al-:;.. i:i=- C:iaS. fia,.: :: I..:f la.Ci::ti- L:::iiili:.:,:i
=:: n,*,i s, :r i,:.c::iii :r,.::=r,=i s.:ii.l:
:: ,;:'':ii:i ::i:- ;:: ur:i:'i-i;-t: ii,,=;i :.:::.-l, r:r,,i,,ii., ,r,.=i:r r,it;rr.ii. .:r:ri;ir; ar-:,i:.ii1r f :ia ::.,r;a: ili;-ir
:ij'-j:.iir -r:j] fiji!iii-:3:l vrrr::i::l.i:.:j:ii:.:r:{:s.,ja,:.r1.;.ri::,-rirts:.
i= r--,.,r,r t- r=
iii:'"t"tt t'ti.i:.i: .,-.i,1--,Lil. i:lit.,,-,,,i:,,-. -.i r-:a:.-:J: iii: .:i;,:r:::,r::, t,tr=a;. a;=;-:..a---;;r;i.
"-a",r,
.
=t1;='':-i1 ==lt F.t'rr:..i:::-:
=,'',r,
,-:,:t'_" -.r,:r-ii cart ifiitsc si ::: siiv+s:-nJou. t.., i- o.=,-.,,. ,.*,r..
=::,
:-.'.::,i:: 1j=irai-iif " l.:i si- ii=iir i- iari,,r.i.._ ,.irii::- ,_-ri;i,-,:,i- :i::iii u= i:J:.li-i i:,;,cr,:. :_,,": j,;::,,.;:_;
..,-:;'I.
lr':'':-i: i:?. a-:i::rii- .:a:ta ti .ll. i.: a,.iiiIi.,:a:.: l::al:.ii S:it :f.,:. ii
"r,,:r,.,.i :i:i+j.:= r;r.:.i: .
-1 . ..'.,.',,.: i::'r:r:jii:rr' rir: .l:..:'.;;.:i- i.r:f ,lar-c:ir.-t.tr;:;...,11,.r a;-,'u.l;r,,i:,;. i;-.,:il;-,,i ::i:r:,.;_;-i,:
j:r: :: ':r-11'.'ii: ::1 tri"I:ti:c si i: ri,i:.:.j,n:
=
: ; :;
:,cijr::
_
. : p ; i , : ;_ : : -
i.:: u:J :jriir:l:
:i' i -- : :
iI:-:r. xt:iii;
=li ,:.::.-i r._.i: :::it:iji ..-, ;*', ;;.'::"r,
'ill rri;.:l-;-;lr=
:::;;.--_- ,:,, ,.,;;
i:,-a;.:,:,a,liLr! jj:.t .-,i: ri:,r;l:-t:-: :li: aJj-a':Ll -r.:arrr-rrljj-.
=t +ii :t=:'=z:-:=nii ii:: i.:iire ! ;r:-b+i.:t,:ti ::,1!l:":Ci ii:i;.:..:- ;_..aii:n- iraSir.:. tr:" :_:ir
i:-:i:ite .i.
i:: i rrncrr"'r'i': 3i l;ay
; u;.r; "; ;-=:iLil-:ie te i,::: !i:cl::Iitr*:r:::it si:i::i: *" -..,,*..--';;i.;;;=..r-r"
Ji =aci:ref
i;";:.,.
r'iiu; :i:: :Yiu';Lii)1 ei si siiuiii tarii aoiini;a snecia natcanie
a. Liemtnlete ie;.tnorjte iegatc ,Je
i'tlli':ni:':.il ruanic cii:n:itice n':ai caide irilnai. uiienia. i,tili:i-,:rcai silni rrn:.r.lr"rr,..l;'rr.il
:;;;- r-:i:i: :,:i-; ;"- iil-:,i:Sii i-al-r-f lUl-: :l-rri:iii-e:ri:- a:1.*!f]tta.
CSi-fi- SCLilili:ie^ Shintife . S;r; ;;;;;
i':'r:::' n-:i:iit s:--'tcii :n:itinire s! rn nacLr!'lie cir srciai'iriiln. rcrnc;.i;;r;;;;
:_..'-:':::::i::i: : : : -.
;.*n raios- soc-
'' :-'ii ir: :ir :-i'--irii ar:ii :r--a;.Jtij iaira'::: ,i;:r^r:-; r:. 1::-7iaa- ;:,;i:-i: .,,1:i;;;ir ::.-:::f
:ijiri.:.-
r,-,iii: ; i:trrc;r', it-,i;,
t:r-.::r:i;.:;r::;ijie seii!i']ci,,iia abr-.::":gi in aa;ii:" bairi..3sa.:_t::i1: iii:::+r s: ni;:-,j.ii
=ai::sca-
'"t;t=:::':i i3'a:+::'iii r',ji-jli;::l-li 3r .:Liil'rr.i'i-::ii:! 3- niiaiif: c:-.,r.i;-:,.i: i:iii: i ii: ,ra:r--a==a.-,J'lar=-'.a,..a"r.
=j:r::i i:i:rii si a,it :.=iii :i:::l-'=.iii=:t-: aril::i., ar.. ,r=,,r;;.,.r;.;
olr."r'.a,.,-i=.uri
i'! i-'{i:ii! ';irir';'i"';-:'j:il'rh iri. 1i riSil3r-;ir:-: il:Ii-= -i.ii; 3t i :t;i.,:- l=l it, rii*i:,-
i" i-r=,1,;i: ili;!e lt
ni'1iiii-.: '':ii:naii':i i::-,:=ir::iji j:,,Ji i:rra i,--c i,rrsa.niii .:i;airi
u,:: a=rr,:r,j ii,i=r:+i,::iai: si *iiii:iii
i.:i:-:rir:ii::;l::::..,_i,.-.i:,1,-:-r.;:j:l.r::r:;:.].i:".:,;.j:l:f i.tf;,1F;-;;;.:C;-i:,;i;:::iiI:.":ji:-,.r,rrrr__,,,raa:,.t:;,aa
e::r i'.iiiii ,i'iiirii:1i:',+.:i;jt:ri 'iiiin:: r:.::.i +i.;u-+-ii-:*: t,:.ziiia.,_,
r,:i;::i:l:: ir ::i:5 !:..:':.: .:li i- -ai lo==a-a;,; i.r; J";,a;,i
--I1_ii-: aaj:::Caaia- il;:j- ]ltalji:::iif :I aajl-.::-1n,-.-.=-:,, Cat:ilj_il
=iit-:: I1A1 I.tii-a
i:aii,i:i:i- ,:a!'1-:5;ii;i- ::!:::ril. i,.a ii:.1-::iit,_iui3,:1;i1a1a :t i:::+:i:. _11

i_i i,:-;itie iia=:.ii .:,-.rn.,;nu.:.1;..;;r;:

'il::r.l'ii, i.::':::,1: .-.r:ri j.:i-:rj!lil.lii ,:al;-.:i;i:::::iii-:: iit .1:.:j.:i;ji:: ::;.i::::
1.-:: i-:.1 ii::-ri;i:i r:l:1ii:.: :i::-;.i
t:::,:i,:ii,iii! Li: r1):1::1i:i..-,aLsi': a;i'.iti-i ::^r rl..?;ijiiiaic:.-:iiiai,:i...
=,,.,r,-.0r,r1;;,";;a:r:o unau
s:-li-:i;qli ::'r:jr:iiilili .jl-i i:i:1illjfif, r-!;ifl'iizi. iir'3 ili ;a;-iia ai3:i.,:!,i;:
:f 1, filiij i--i::fli.i;lCi- i--;ijr-llrl:i
a- l:riiri't c' iiljfsiii:iia:-iiiit ti:n i:-ri,ii,: .i ia.,:aI cea aili,r t-a., ,.:rrril ir-i .yesi.r!i
i_:

'!3:-r:3i:in": r '+it::-;:-l:i:
-'; :-'egii;iia :iti.-c-e.;a iiii ii Gr-:.i3::i-ii--i- i-ji:; ,,-==l= ,a- ,*=,i,lr,a=I- ii iltiiiiiiij-rr
iiiil-ri::'e i:in'-: il-rsl:' :ni: si:r' !'cr'it.4tniiili Fa iiiimiltl :rtiiie. .,]nt iirci fitie-
Lrinti-t
;i-]:l;'1': ii;- 'i:-iiif llliar?i- ::,{}i:it!. e;i-i;1l-i;- Lt{li-nlii- :anrerii:- le =rn,-,a,,
lnitiiil-?l.i lilai ai:i.ii]i- iar ir ;5atia: 5; 1-1.1a1-.1
un=!t:i;tiii -sl-i':ice- vL-Etial;a rei'ntasa *:-.ic'..,aiiala ir:n.: in siiai.rsa
i*gr:r-i!-a cu c,=cie!-isiiriie
:.:r:r:'i:: lLi g;.:ifi:i ti ii-i.ii:i:il:iia G!i: :,raiiiii -:i :ii'i;-i:;i ,3'j iii-ar-e;il-.'i;a. , ,--a-,--,-a-:t-i-ri.r.iiliiiii:1. i;iii-G::-
:ti!{ii-' iili::'tr nli::ii'i- vi':ii'eiit:. in:ici-i::ii! il'niir.=iiii. nii:r-.-::. r-aij,ffiii. l,t iiiei.ui-iit,-iesna,:i:iiit
':: irl-'r 1'r,r.r rrr;::-:; ^i=iii;lfriiii a;if aii il-r icljli--*ll€-Ia ;alii:a2- i;2it_al_ :i-ii,;_,;- :l:L=i-riijll;iiii: a_-:-- ::iin;
iii!1rn::1":': r'.:-:i:lai- ! rin:er::':irn::-: f.'ic ii!ciiir:ii rii:.i cnt.,ii.,, r]n o..=,'i:; ,.;.,,-1''"u. "; -;,rru,
::-:i.-:'.r :::il 1L;ri.::lr: -:1i!: :1:t:l-irr:-:-::i:_;L- :...,i:..: ::-.i::ra i-:i:l-rl:ia:-: .r.:..r;a,.
:-f f:ir::.,a ,a;.,,;:-
i;:ll--si i' iil':!..!ritri rje Eiciire. .iisirtii. c5i-rl'isare. ,-crsi. ni-iierr,-:ase *asari irer-u,rc!- ;^..:;i-;;
i-:ll:i:..,:Ll:,:. :; ,:':ia;.:.-:r: ,:-.r=:_:i:-liL:::-:i;::{.i :L ::i. jl: ,-:; .:L:_j:.::-;i;.
4j zt:tt:: ::ttregi* euv$!;e$$r! * t**iiErvi*I' c:ire :;+ <je:zqriliii !a *est+ 5u. i:iritir,:ine r,:-"i i<-cii.iiir_-ia
 eSterepreZenta|d.!e_u1n@nspa{iLr|carpaticciruiaiirevinepeste6oh
din suprafata ldrii. Padurile Oe conitre se Oesftloara irire
rgob m. Ca atare, este
caracteristicimasivelordinCarpa!iundese@t(incarpa{iiorientali
de la granila qi pani la Valea Trotuqului aproape continuu, in Carpalii
de Curbura qi Carpalii
Meridionali cu caracter insular dar cu extindere variatd de la un g.rp *ortun ia
aitui qi in purt"u
centrali a Munfilor Apuseni). Regional lirnitele variazd fiind iniuenfate de nuanlele
clirnatice.
.'=.:.i:i li:.::l:::t.:r:,-:':,ain;:::.:ie:-!iele sudi.:e esre ia Il$,J-i4ilium- iar- in
cele din norri ia l20ii_
i'"iici:ii: iil ::itsitr .acai ':e':sebiri cic;erminate de e"\ip.iiilerea -.rersanlilsr.
Limita supericara e ste in
- -::-':':; Ji,j:ii:..:: :I :-::t:,i: tii ...It,.,.1:.:tJ .:::i::.-.i,.:.:l Ll rii_. i: ;::::.u:_.,-,_, ::::.:t::::: ! :::.,ji j_:..!i..tiiI;;.
...,.^':,'
:,r::i.::-ijj.:- :'3irr:-::i i:i i1^:rljiij :;ii:.;i::i:irf: ::r ::r:1fi: : -,:::i:-
;:i :;i^::_:-ri:.i: ::::i:.::::.!i: i:ir:..: .-,,::-. ::-:::-: ir
.ii,l.l:::: -',, ':i--i: a!.: jI j li,: -i:.,_i:i ::_: : ;rr;;-,.,1,,,,,-. ji j_.lrl:i- :-l:ai i,.\:: :I
un_j,a n,nr_.j,=., i-:r_'l,,-,ia
':- -::j-.::-:'.- ..::::: i::1.,:i:r:. i.::: ;:--i::-:. .:: :.::,i:.: ::::::.i
:i-.,,a, ,-,.,,,-,-.;,,_a: :-.:=,...,:-ri::..= ia:-i:::.j
.1, -::.i.:i, n; 1;:rj;5r.;. i.,, lna,ir,a,,-.^.r,
: i-:i" .-:i'r: :-:ir ::rri'r :. .iru.- r-ii' i1i : a:'i.l::;:i
:: :-;:;::.:-i::-::= :r-.:a,:-::i ,::--:-:::- i-,::::::- ..r:::,::i:.::- a1: :i:1
:1-iiii.r :rt' i::ii:rii- :-:::i:r:-:::r i:1t 1.,- iii,...f
*e r:i ,:..a:' .ir:ii-:iii. :-..rt:i! !r-r ,,"..'"
..i:-,r ,..,..,,,1
::.:i-__::r l!"lfitlziill SSni :rf
,
:-:-i:::-:::a i:-1::ie .:i r-;iiir-iii-i r--i ir;-,iir;il-:ii;a;-;;+;.t:i;i
t:te s:;rai i;;;;-i;i;;i l;ac::.;i= ce i:l;;;i'}ffi
i*lii-:i:+=:': :;: it;:'rri 'FT$EIaGlg!lr: i-i- t*:!:;ii :r:r. .:"=rii,-.:- :ii::rl:*=- :::i1..:. .=,:ii.:.;i. r:i
.., .,:i:,1i,.;:i-,: :-.-.i: :;:.ii.: :.::: r. i.::::i-,.1:-. ,.,: ;:: _. ::i]l::.-:: ai: ::-r.:-::
:; ...i:.ai:i- aa,a an...^,,1,.,, _,a,,,,a
ii= i:=iiti i:': t:iit !:t iit::lsfrfii::-.:ii!ilii- *ri:),:!-rii.::+=iiir!.,,,i:i:iii:ii. i.i!:.r +ailis:.;";";;;ii.=; ",
.-::1,;:'::,.', :: ,-j.'::: :::j::i::a:-j if il i-:t.lit :i::.;i:::, ii Ce ::.:.,:ii ;;::.::: rl-i::-,u;;i ::ral:;;:.i t;::j :tj:;;:
if i:'::. r"-ii'::c'-'.. ii: i,:ii:i. i,1::i1.:'i:i- :rritli. !.::f.,..:tiiri. i:tir:. i.iillil
:ir;1rf i?. .:,,.. -,.;^ ;,-,'-;a,;;':'..,
:-,-:::-.1: -::-r--:; i::'i::1:'.: i:-:- .;: .;::::j :i-.r:.::::ij ::: :1.iJi::-::.r r,a
i:j. i jiij,,la ,,,o,,r,r..r= ii!iri ;ij-i.a:lii
-!-i?ii::ir-.i*iii-ciie.
i:isi:i- :ti':'i:!- i'=i'tiit:: :;* i:i'itiiq.i :-1ii!i:er.iiai .r;;.,i*
";;rri'''.r.-.,, .l"
i:, -::.:::i:'::i- ua',,f.. t:-' :rii:iii.i. a.r,'aao, .,,. ,ru,-:,,,.-=,',. -[,-.,r,-,'r-".--,r;;=,:"--',*6'=,,,,.,,. ::il, : ,.:el.
-ii i-:1i:Dii'.,i-::':::iii.. i'r;:r,-'i: -'iii:liir:. i::.:-.-lii.j, i:.ii,:.L,1. rl.=- llrtf._.,r:j,-.i :::t,,a=..a-,a,-i=,a.--'
----$.::
...._.-:...:i,...:.:.ji,i:.:.iI:.-:: .l: !:;.:;!i!:i::1:-::l,; r_.x:::.:r:r :: ,:.:ii:.::_::l l,]:.li:l_1::
i::l:i:r !rJ::r"i .,:'iiii-:fIiil
-'i:,i:,i:i,;:.: i::.-:i ::'i::i !1:aia il:i!..r!r.: i\l n:i!r;1=.:= -.-i,ilii: il1.i1!.ilila :-ia,i:i:illil ,a oar,nra,=,a',0
:-'ruiif i!rji.:::: ii: i:':iii:i:: ij:n:'ii:i-,:i:l iaii::-i *ei_:it:ji_ri.j i_:: irj.t-ar-::3iii .,.,ieiiiiicnaii-
cei sui:a1aii-.i
ri:t''i!aia cLi -iii;-rfi,';li- L.OiiCiIl;ie Cii;naiiCe SLlni eXIi'eiTi Ce :,,iii"ege. i-einnefaii::-: ii:a:::: ,:i:::.,:
inrre r" si -+''. crrca 7-.i irinr crr raiori rermr.. n*oo,,u.. un-r.^n;;-a;
vara in care se
t:L.r..ir(;iiiii -::lii; 'v'ili-i: ei ilia:lic;cr. :]icct;lilai:: ni)rri.3 i :::t i:i .:, ::jr:-.
i..)...11i-i +1;ii:I:I L^1:iij :if :1
DarIe zailaciai reoanizate in roate tunrie an*iui. vanturi cii =",iiezal *-iare i::;r:r.3i.iiil itce. i:,iant=ir
i'::::i-:':1i:iir: :'iijii,-.i- j:s::'i::::_.i.: :i:it. ..- .: j,:ji:if:i:
iar_ii:i. in :i:;l:i si:i.:ii.:n :.j :n:nini
'.iii
::-:-li:l:-r: ri:r i'-i :r:':;-r'-:; .i: ::,:--.Ji:r-::r:i iii -:i:iL,.;'{-:..f ..,Li;;i
-i.-;fiL::;lr.r.ii! i:i r.:ir:;J ul
i-r=+ii:, i=:.",.ir:i. 3.i:r. :.;rji::r. ,n-i.it,-.r.ni:3cfil.1,jii eii:?i:ib:r ,n.,-..- i*, *",,.;
.-":-'.::- Li- *i-:ir::r-':. :.:: :1::: ,4,, -,,a,a,i, ,r:ii. r :.: i:i:ii.: j1.::,:1 ,r ::: j:!::ir::-:, - .,.*a,.,,.,,
;,;-;r;;J;
aaa,-.,,--a ;,;
:::i:ii-iiii ili':-t:iiiii-zis i:::- r::t:::t oa7:: se ce:i.,,,:iL1 lr-.:iii ::-.i:iie s-ecii. lr..jn,,n u::iii;i:it ii: naiii::c:r.
=-
s;'i:**-ri ic +aii L
".'cqtiii;ie rt Eilh*i:si.rii. l-.i-'aq-.'i"uj-niiiii- ilt iii;i:.-i i-i,..-.r,--,a:+.*':a- t*
rjr-i ti:cii i:e i:i::i'Jtiaie na ti!aeic niai,:iiir.
in !iii..riii i aii,:,i. in =au-., ".";,"
;i;r" ,r ir:.rnina iiid,\i:l
r:-r'J'i:J. .':i:: :ll'-l: iilri i:ti::i:rr :rri.l.:l:-r oa ,,.,r=,a,i:f :-::il 1i:J:ii.iillf ",1:i,, :rif.iirLr!lf
uin r:I,rti ct:
iorn'iaiiuni ierboase scLlnrie. ciominant rorrnare iin coarng-
$arusca ia trare sr asoc,eza
ciegetdrurui' oiciorili cocosuit.ti ainin. cionorei. ?n ai <ioiiea rand sunr
versanrii exnusi vi.nruriior
si c:r:',1 rli $:ln-is_ :.l-ia:-i oe cari: itt--Dilr-;ie :;iiiti ill-iiine- l<ir-:ll ll_.rr n{l slai_icri.ie
iill.irl ;irat ce ii,:i:,:i.:i -ti
lnuschi' tlei cie ai treiiea comitonent esie eviclenr ia oarrea inxbrioara
a eiaiuiiii *; * .*nr"+o-;.
:i:'j 1. i:l: :-::-:r-' J:- .:' ''-:-:::', .i.. _::..1::--: :..:,:.::: :::::.,:- r:.:i:i:iiJJ-
i.::ii:::.:ii. , ,,*"U a-,=*,r'.rLl.la
l-'ll"if::ii3-i: iI-: il3:':ii'ii: ir'::i a'i t:':li'1i :n.:eiii:iiit ir:!e.r-ii e.\:ie *oi uf,,a*"nIa lit sunainin-
ii::-:j 1:l: ij:):':ia':.::'ti:1.a,-ti:l-:-:j:ll:;::;:::::ar,=:i:r::i:::i!itr.ni:ij
l.til:itril.I: :-..i:i::_:11":1I:.ii-'._f::3Ie- _:tii_:
;::,t'tii'lt: aiili: ::f-::f:'i ; i; r-:;i.,..=.:rl i-'ar:::i;: l"=.1=:.ia!+:::=ii,:i-:,.*,,;.i.zaa :,i :?: a!ie ie *ir, r--:rit*i=l: ::i
ii-li:::-ii:i: t. il:::::;-: / J:::,,,, .;" :i-iLiiiij- [.,.,,---.,,,,_ ,... ,i6 d, . ..-'ir,-:r" :.' ,-.,:.t,l; ;;-=.:.,- :]1::.: :jll
;.

j.'-.:'::f - ::: .:::r;::i.i:'r ;-':I,'i:,i.-i :irr iif i:ii ii-r!r-i:iii iii':i1

- tiif.,, .r:,.:,-,iii i ::i ,:iii=i_=, r.iii: ,:ii:.

--- lr -
 Vegeta{ia qi fauna azonall
Diverqi factori (microclirnatul, con{inutul chimic qi excesul de
umiditate al depozitelor, apele
curgdtoare, lacurile) determinf, individualizarea in cadrul
zonelor gi etajelor biog"ogrufic" u
unor cu grupiri de specii de plante sau animale diferite de
.areale cele caracteristice acestora. Ele
au dimensiuni variabile, cele mai extinse trec6nd de la o zon[ sau etaj la
altele cu unele
diferenle ca alcdtuire impuse de modul de realizare al evoluliei, adaptdrii.
a) Vegetayia si fauna din lungul apelor curgdtoare Ocupd cele mai intinse
suprafe{e apdrAnd ca
fAqii continui de la munte qi pdnd la cdmpie dar cu modific[ri la trecerea
de la o unitate
geografic6 la alta dar qi in cadrul fiecbreia de la mediul acvatic (albie
minor6, bdllile) Ia cel al
luncilor qi spa{iilor joase limitrofe (qesul unor depresiuni) unde se inregistreazd
revrrsdri,
inundafii, exces de ap5 in sol gi la suprafald.
b) Pe terenurile inundabile sunt frecvent c6teva tipuri de forma{iuni vegetale adaptate
diferenfiat la excesul de apd. Astfbl, Ia exterior pe terenurile mai inalte se
imbind cele
caracteristice zonei etajului cu cele hidrofile (in cimpie se asociaza frasinul,
ulmul, stejarul,
teiul, cu plopi qi srlcii) pentru ca ?n vecin[tatea albiei idurilor gi pe terenurilejoase
cu exces de
apd si domine cele din a doua categorie (specii de silcii, plopi, anini).
Vegetalia ierboasl este
extrgm de variatd gi bogatd in numir de specii in luncile din cdmpie, dealuri.
Frecvente sunt
specii hidrofile (rogozul, papura, trestia, st6njenelul de balt6) cu cele mezofile (trifoi, pir,
firuld
in cdmpie sau piiuqca, ov[sciorul in luncile din regiunile deluroase).
in luncile cu extensie mare
(Siret, Dunire) combina{iile sunt mai numeroase qi variate incdt local
in afara ffigiilor paralele
cu aibia s-au individua^lizat terenuri cu vegetatie de mlagtind, cu saraftrri
sau pe grinduri.
Lumea snimald este forruat[ din specii care viefuiesc permanent aici sau cari
sunt legate de
acest mediu doar o pa:",e dln at:. it: vecini.tatea apelcr de mu:rte ?n afara
animaleior specifice
sunt specii de pisiri (codobatura de munte, fluierarul, pescdrelul), gi nevertebrate
caracteristice;
in.zdvoaiete din regiunile de dealuri $i .a",;; ffi; ;ffifi#;I ilJrli'?;:ffiffi:t:ffi;
prigoarea, listunul, codobatura, mierle, privighetori, cuci, dumbraveanca,
codalbul, gaia neagrA,
qoirntll), insecte' La acestea se adaugf, fauna din jurul biltilor gi iazurilor (mai
ales ?n luncile din
cdrnpie). Aici predornini ra{ele qi gdgtele sSlbatice, cliferite subspecii cle st6rci,
specii de pasaj
({igdnuqui, fluierarul, sitai"uii, co-rcodelu}), pdsiri de pradi (vulturi),
subspecii de broaqte, qerpi.
Cea mai cornplexd organizare floristicfl gi faunistici *" ufid ?n lunca Dundrii gi
in Delta Dundrii
a:ai ca iiumSr de specii cdt qi ca distribulie pe areale cu nivele deosebite de
'haifi exces de apd (de la
ia grinduri]. Dirrtre mamiftre impofiante mistreftil, vidra,
sunt rr!f,DrrvrLr!,
r.!!Lv oLrfrr nurca, tilr
vtLlld, ItLlIUal, iar ?n \il galngle
deltfi qi
lll uutta cflinele
enor, dinlre pEsiri pelieanutr. corn'loranui. ierrS<ia. cEiifarui. egl'eTei ra{e" ga;te.
I

ii;ite. sita.r!. i
c) Fiora si.fauna din nrcdiul acvatic este variati de ia o maie unitate giografica'la
alta tlatorit[ i
conditiilor de mediu deosebite.
In mun;i se separd distinct doud situatii. Mai intdi sunt apele de la altitudini mai mari
de 1600 m
(lacuri glaciare, pdraie,. ochiuri de ap[ ) care constituie un mediu rece (multe
luni apele sunt
inghelate), cu pu{ine substante minerale qi organice ceea ce face ca via,ta
sd fie limitat[ la pg{ine
specii dominant microorganisme. Doar ?n unele lacuri glaciare este adaptat plstrdvul.
A dogl
siiuaiie apariine r*uriit-rr tie munic L,arc p$ rnisura situirii la aiiiiuriini mai *;i
:+icctn'sze tat nrai numeroase datorit6
condiliilor de mediu extrem de favorabil;. ilffi; ";;;;; ]

ciiatameele, algele, diverse briofite la care se adaugd vegeta{ia hidrofild

de pe maluri.-F"rr;;;;;
riive'rsit'icatfi ?n aflara nticroorganisnrelan existi vierm,.-on*stacei. moiugte. I

broaqte Cor ii ;;il

Dacd ia aitittrdini rnari ( I 2tj0- I 6ti0m) pistrdvu I este specia urincipald lui i

asociinJ,,-** ,niarou,,, i
gi bcigteanui. apa rdurilcr din muntii cu inSi{imi i'riici sunt inuit mai rnuite
specii {iip;;,:;riJil, i
moiaga, scobar, lostrild, ciean).
Din regiunile de deal spre cdmpie condiliile de mediu asigurd o mas6 nutritiv6
tot mai bogat[ ?n
conditiiie in care debitul rdurilor este mai mare, viteza apei mai redusd iar substratul
devine
treptat dim pietriqtrri mici. nisipuri ;i m6luri"Vegetatia acvatici este bine dezvoltat[
formatE din specii Ce alge, diatcmee p:'ezente pe fundul elbiei rauriior; gi piante
9i este
situatc fic ia
malurile unde viteza apei este mic[ (trestie, papur6, plante cu frunze plutitoare)
fie in ap5 (in
regiunile de c6mpie unde brddigul, broscdrila sunt abundente). Fiuna este alcdtuita
din
nevenebrate, broa$te, pe$ti. in dealuri predomin4 scobarul qi cleanul alituri
de care sunt si
 moiaga, lipanul, mreana qi o6GteG. Fe rnasura inaintlrii
rAurilor in cdmpie se impun mreana,
scobarul, cleanul, porcuqorul iar in Dundre qi in cursul
inferior al afluenfilor acesteia crapul cu
babuqca, pl6tica, obletele, bibanul.
Lacurile din dealuri qi din cdmpie au o vegetalie
bogatd cu multe specii submerse, plutitoare sau
bine dezvoltate plecAnd de la maluri spre centrul lor (forme
papura)'Existd o mullime de neveftebrate dar qi
azd adevdrate centuri de trestie,
peqti t".up, caracudd, lin, qtiuc6, galru,
somn, rogioarS, babuqcd, "urur,
!ipar), broaqte.
Lacurile sdrate si cele cu ape termale mezotermale
si constiture medii azonalecu caracteristici
aparte' cele din prima grupare sunt mult mai numeroase
fiind in regiunile deluroase ( in aria
ttnor vechi saline pr[buqite la sldnic, ocnele Mari,
ocna Dejului, ocna sibiului) dar gi in
cdmpie (Amara, Lacul sirat) sarr pe liioral (Techirghior,
N*t"qil.
atit numdrul speciilor este mai redus. ir'generi sunt bacterii, cu c6t apa este mai sdrat, cu
alge, infuzori qi crustaceul
Arternia salina din a cdror acumulare rezultairmorul
sup.opelic rotosit in balneoterapie.
Lacurile cu apd termali qi mezoterrnal5 sunt pu{ine,
cunoscute fiind cele de la pelea (l6ngr
oradea)' La rnaluri sunt specii vegetale obignuite in
schimb in restul lacului sunt organisme
aclaptate ia ten'rperatura rnai ri<iicata a apei z0-3s0.
gasteropodul
il;i;i;;, iufbrul Nvmphaea iottts thermaiis,
Me I anop,r i.r p arey s,r i.
t{} Yegetulic Eifauna terenurilor sdrdturate
Fe ansamblu numdrul de specii este foarte redus
pe solurile cu salinitate accentuat[ qi sporit la
marginea arealului lor sau acolo unde gradul de iaraturare
sepana areaie reiativ concentrice plecdnd de
..,. r"arui-ilffi;itualie se por
la_ suprafep aproape lipsite de vegetalie
efi*rescente cie sare care vor fi inconiurate de dar cu
mai multl benzi succesive plante halofile
rpeeiflce ia ::';sic ceos:rill dc iiriil.:rcre gi es '*:*ezceir
e sciului. Tipice d::r cu :icieere
variath de ia caz la c3z sunt salicornia, sdrdcia, brinca
gi ghirinui. A;;;;;gtr"
f"*qii5 $i pelin" pelinili. pir.Lumea animali esie redusd in-rfecii gi indivizi qi se concen
in fh;iile de Ia marginile terenurilor sdrrturoase" Existd
"*"i"i*i=.-
treazE
mai mirlte insecte qi fara.i.
e) Veg.en$a Sifauna terenurilor nisipoase "aieru
In regiunile de cdmpie (sudul olteniei, in B[rr.gan, bazinul
inferior al Siretului, cdmpia Carei),
in Deita Dunrrii, pe unele spa{ii restranse pe litorat qi in
Depresiunea Bragov existl acumuldri
hogate cio nisip pe eare ventul a creat rtune.
Aeestor biotopuri ie sunt specifice- mobiiitatea
i;nsa unor soluri dezvoltate. ln aceste condilii numdrul
::::-,:':.':i?:::::X':1ti1_1i
i'tri-tus ele avall'J $l iitlrneroase aclaptiri. Terenurile
de specii
'srE
'fii:;!+ cu nisip clin cdrnpii sunt i* mare mdsurd
=rrr, 1..!;ani:1iir
tit ctli'ii* j:l lr*=:ie iirii+r;*riri i* -=,rnr;;l--i,lr:t ri.::ti i!!.r.!fi.ire,! irj r.r:?!
3i1irrryi1zI
j,l==,,.",i.sau mesieacrn (Reci in riepresiunea Braeov) iar aipte
:::""ni,::,T:,::"f-^::::.::i,
constituie terenuri cultivate (vii[-<ie-vie. Iegume. p"p"nii. r"
acestea existd ui5ili ;: ;;,:
psam':fiie 6i a-iteie provenite din stepi sau sil*vostepi qotrigu,
pirul, trifoiul, guga p"rr,*i.'i,i,,il.'
Pe. liioral" se disting pe plaja inalii o ffi,sie
cu ptunt" u[upiut. la un ecotop nisipos ,da-t de
t'alqiril* r'i"rari c'r.t api;i st-rp{.rs uiloi'vanlirii p*rn u,r*.,t*
i,;;;;^ de *are, r,eri}or, rogoz, iale5,
pelini la care in exterior se aciaugi elemente clin stepa
sau silvostepu'rrta*g*u;:'fi'd;i,I
Di;narii sitiiagiile cele mai sTlt pe gr;ncuili*-tuvia-maritime pe care diinele ai.i
ilin:ensiuni mari iar intre ele "**pl"^"
silnt spafii ;oase cu umiditate accentuata. Exist6 o vegetatie
ierboasd diferenliatd in functie de gradul de
gi rdchitan i, p".tirril."l"-"r.
*mede Lirii'irlfe n:ai sus <ie asccialiile cu rogoz. secarE ft*i*
umiditat-
salbaii* iar ia partea superioard cre
}:diusul cie nisip). apoi arbLrsti (salcia tdr&toa*ie. crrina *rnaiil-..n;;i
arb+ri s* ?ntir:ct l.i{d-cle-u.'ie sllbatlc5" ci;lpeniil i;;ffi;:r*,. sre.iar).pe
si c lianE subniediteranean[ perip!*ca grciec{i.
Lun:ea animalS se diferen{iazd.intre cea aferenurilor
n-isipoase cu slabe forma{iuni vegetale qi
cea pe eare acestea au o desfdsurare bogata.
in prima situa{ie numirul de speciigi indivizi srint
reduse (nevertetrraie- Sopdrie- qer,oi qi ilneie pasiril.
i, Ae-a doud se adausa animale ciin
stepi, si ivostep6, p6dr-iri ie din vecindtate. """
f) llegei*$* ;ifauiii:c terenwr.iiai. naldstiircase Si de turbii
Aceste forma{iuni se dezvolt5 la aliitudini variate
dar tiecvent sunt intalnite pan6 Ia 1300-
1400m gi au comun microdepresiunea in care existd
apa qi acumularea bogatr de material
vegetal in conditii de absentd a aeririi. s" q5tirr&lglA
tipq.i de astfel de formatiuni la care

--e-
formarea qi alcf,tuirea sunt diferite:
- Mlaqtinile eutrofe (bahnele) au aria de desllqurare cea mai larg[ qi rezultd prin transformarea
unor lacuri, bdlli in urma extinderii de la exterior spre interior a Lrnor asocialii vegetale de la
care rezulti multd materie organici. La inceputul evolufiei se disting mai multe centuri aproape
concentrice (rogoz, papurd qi stuf la exterior qi plante plutitoare pe ochiuri de apd in interior)
pentru ca in final pe m6sura umplerii cu materie organici qi a extinderii celor mirginaqe spre
interior intreg spa{iul si fie format din rogoz, trestie, papur[ dar qi ferigi, mugchi, .oidu caluiui,
drdgaica, bumbdcdrita. Intre acestea se dezvoltl qi pdlcuri de salcie, mesteacdn, plopi. Se poate
x:itri'gc ia *rtinilerea pe mareini a rregetatiei limitrofe de pldure sau de pajiqte iar ?n regiunile
riiu;itoase tnaite ila peste 1000m) ta individualizarea unor tinoave cu mugchi. Lumea animall
....i.,..^.-!..ax
i-:!i- -,^-,..:,.^..:..i-rl:,i,., i_ ,,rr,... ^ j.,_.,,-ir._r *i^,.;.*^
Lr.rlilii.i ..i.iiL. .adii; *i.i;ii;:ii :ii L;;j-C :i :: iiJ,.ii):iili i.i::Cl-iiinii.
- A.itiiqtiniie oiigotrafe (tirioaveie) se iiezvcit6 in mun{i ia 80U-14{i0m, in nricrociimat rece;i
ui:red ce pennite dezvoltarea muschiului Sphagnum in microdepresiunile lacustre putin ac*i;;;
sau pe alte terenuri cu exces de umiditate. impreun[ cu Sphagnum se dezvolta gi alte plante
precum roua cerulrti. btrmb[cdri1a. meriqorul. r6chilele iar Ia margini molidul. mesteacf,nii!.