Sunteți pe pagina 1din 254

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA-2012

1.PROFIL DE JUDEŢ 1.1.Date geografice şi climatice

Aşezarea geografică Pe harta României – judeţul Vrancea poate fi identificat în zona sud-est, la curbura Carpaţilor Orientali, reprezentînd o veritabilã verigã de legãturã între cele trei mari provincii istorice –Moldova, Ţara Româneascã şi Transilvania.

istorice –Moldova, Ţara Româneascã şi Transilvania . Judeţul Vrancea face pa rte din regiunea de dezvoltare

Judeţul Vrancea face parte din regiunea de dezvoltare Sud-Est împreună cu judeţele:

Brăila, Buzău, Constanţa,Galaţi şi Tulcea.

pa rte din regiunea de dezvoltare Sud- Est împreună cu judeţele: Brăila, Buzău, Constanţa,Galaţi şi Tulcea.

- 1

-

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA-2012

Din punct de vedere al suprafeţei, judeţul Vrancea ocupă locul 30 printre judeţele României, cu 4.857,03 kmp, din punct de vedere al suprafeţei rurale este pe locul 7, iar din punct de vedere al populaţiei este pe locul 26. Coordonatele geografice ale punctelor extreme ale limitelor administrative ale judeţului sunt prezentate mai jos:

Tabel 1.1.1.-Coordonate geografice ale punctelor extreme ale judeţului Vrancea

Punct cardinal

Punct extrem

Comuna

Latitudine N

Longitudine E

NORD

Sat Corbiţa

Com Corbiţa

46

º12’04”

218’62”

EST

Sat Măicăneşti

Com.Măicăneşti

45

º29’12”

26

º33’57”

SUD

Sat Ciorăşti

Com.Ciorăşti

45

º22’11”

220’86”

VEST

Vf.Muşat-M-tii Vrancei

Com.Tulnici

45

º50’67”

26

º22’06”

* / -după Greenwich

º 50’67” 26 º 22’06” * / - după Greenwich În raport cu unităţ ile administra

În raport cu unităţile administrative limitrofe de acelasi rang, Vrancea se învecinează cu judeţul Bacău la nord, Vaslui la nord est, Galaţi la est, Brăila la sud est, Buzău către sud şi Covasna la vest. Unităţile majore de relief care definesc poziţia judeţului Vrancea sunt: Munţii Vrancei, ce ocupă treimea vestică; sectorul subcarpatic, cuprins între şi Zăbrauţi şi Râmnicu Sărat în arealul central şi Culoarul cu Câmpia Siretului, ce acoperă treimea rasăriteană.

- 2 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA-2012

1.1.1Relieful şi geologia

ÎN J UDEŢUL VRANCEA-2012 1.1.1Relieful şi geologia Relieful Formele de relief ale judeţului Vrancea pot fi

Relieful Formele de relief ale judeţului Vrancea pot fi asemuite cu nişte trepte - înaltă, medie şi joasă, care coboarã de la vest spre est, prima treaptã este constituitã de munţii Vrancei, alcãtuiţi din culmi şi masive cu înãlţimi de la 960m la 1873m. Urmãtoarea treaptã este reprezentatã de culmile deluroase, cu altitudini ce încep la 350m şi continuã variat pînã la 1001m. În fine a treia treaptã, ca o platformã întinsã pînã la cursurile de apã Siret, Trotuş şi Râmnic – o reprezintã câmpia. Munţii Vrancei (cu depresiunile intramontane Greşu şi Lepşa), Subcarpaţii (în cadrul rora sunt cuprinse depresiunile submontane, şirul dealurilor interne, depresiunile intradeluroase, aliniamentul dealurilor subcarpatice externe) Glacisul Piemontan periferic şi Câmpia Siretului Inferior, mărginită de Podişul Moldovei (Colinele Tutovei) la nord-est şi Câmpia Râmnicului la sud–est. Munţii Vrancei sunt munţi de încreţire, alcătuiţi din culmi ce provin din fragmentarea platformelor de eroziune de 1700 m (Goru-1785m, Lăcăuţi – 1777m, Giurgiu 1720m, Pietrosu 1672m, Zboina Frumoasă – 1657m) de 1300 m (care definesc treapta înălţimilor medii) şi respectiv de 1000m. Dealurile Subcarpatice, depresiunile intracolinare şi dealurile de podiş, cuprind dealurile înalte vestice sau interne (două şiruri între Valea Putnei şi Valea Şuşiţei) depresiunile intradeluroase (transversal sau de-a lungul văilor Şuşiţei, Putnei şi Milcovului, precum şi la cumpăna apelor între bazinul Milcovului şi Râmnei), dealurile estice sau externe (intre cursul superior al pârâului Zăbrăuţi şi Valea Râmnicului, dominate de Măgura Odobeştilor – 966 m) şi glacisul piemontan periferic, care face legătura între Dealurile Subcarpatice. Câmpia Siretului Inferior şi Câmpia Râmnicului, se înclină spre est şi sud, până la altitudinea de 20 m, la confluenţa Râmnicului Sărat cu Siretul. Câmpia Siretului reprezintă treapta cea mai joasă de pe teritoriul judeţului şi se întinde între glacisul subcarpatic şi râul Siret, având suprafaţa înclinată de la vest la est şi respectiv

- 3 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA-2012

de la nord la sud şi altitudinea cuprinsă între 125 m şi 20 m. În cadrul ei se diferenţiază două trepte:

- Câmpia înaltă situată între glacis şi o linie ce trece pe la Mărăşeşti, Vânători, Milcovul, Tătăranu şi la est de Ciorăsti, are o altitudine de 70 m în nord şi 35 m în sud. Ea are aspectul unei suprafeţe netede, uşor vălurită datorită prezenţei unor conuri aluvionare între care câmpia formează micro depresiuni locale, cu exces de umiditate (bolta Voetin, Lacul Negru, aria de la est de Căiata) datorate adâncimii reduse la care se află stratul de apă. La nord de Valea Şuşiţei, aspectul câmpiei prezintă forma unei prisme în trepte ce coboară catre Lunca Siretului, iar în apropierea Adjudului, la terasele Siretului se adaugă cele ale Trotuşului. - Câmpia joasă se întinde pe linia Mărăşeşti, Vînători, Tătăranu şi de la est de Ciorăşti până la albia Siretului, altitudinea ei fiind de 35 – 50 m în partea de nord şi 20 – 30 m în cea de sud. Este caracterizată printr-o suprafaţă relativ netedă, înclinată în aceeaşi direcţie cu cea de scurgere a Siretului şi este traversată de numeroase albii, meandre şi depresiuni cu exces de umiditate, separate între ele prin grinduri teşite. Geologia Din punct de vedere geologic, zona judeţului Vrancea aparţine platformei Moesice, alcatuită din două etaje structurale : unul inferior ce corespunde fundamentului cristalin şi unul superior ce corespunde cuverturii sedimentare. Şisturile cristaline, împreună cu o parte din învelişul lor sedimentar sunt străpunse de roci eruptive în cea mai mare parte acide (porfire) şi de roci bazice. Fundamentul de şisturi cristaline este de vârstă mai veche decât Ordovicianul, probabil Precambrian. Cuvertura sedimentară din Platforma Moesica începe cu Silurianul şi se termină cu Cuaternarul. Prin lacune cu caracter regional, sedimentele s-au separat în mai multe cicluri de sedimentare după erele geologice în care s-au depus de la Ordovician - Carbonifer până la Cuaternar. Partea bazală a Cuaternarului este reprezentată de pietrişuri, nisipuri şi lentile argiloase, rezultat al depunerii materialului transportat de vastele conuri de dejecţie din zona carpatică de curbură. Peste acestea este suprapus relieful caracteristic depozitelor fostelor albii respectiv pietrişuri şi nisipuri cu grosimi cuprinse între 3 şi 7 m în zona de câmpie. Dupa migrarea albiilor, aceste sedimente au fost acoperite de depozite loessoide de natură deluvial - proluvial cu grosimi cuprinse între 2 si 8 m. Activitatea seismică Regiunea seismicã cea mai activã din România se aflã în zona Vrancea, cu epicentrul în comuna Vrâncioaia. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic douã cutremure de pãmînt, cele mai multe imperceptibile simţurilor omului. O modernã staţie seismicã funcţioneazã în localitatea Vrâncioaia. Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidenţă existenţa a două zone – una legată de curbura arcului carpatic, în trunchiul Vrâncioaia – Tulnici Soveja, unde se produc cutremure la adâncimi variind între 80 si 160 km, iar cealaltă, în regiunea de câmpie, între Râmnicul – Sărat, Mărăşeşti şi Tecuci, unde cutremurele sunt mai puţin adânci. Seismele cu epicentrul în Vrancea au origine tectonică, fiind provocate de deplasările blocurilor scoarţei sau ale părţii superioare a învelişului. La nivel European, seismicitatea României poate fi caracterizată drept medie, dar având particularitatea că, poate provoca distrugeri pe arii întinse, incluzând şi tările învecinate.

1.1.2.Clima

Caracteristicile climatice ale judeţului Vrancea sunt cele specifice situării la o latitudine nordică de 46° şi în plin domeniu continental. Aceste două elemente determină clima temperat continentală de tranziţie, cu caractere specifice determinate de etajarea

- 4 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA-2012

altitudinală (de la treapta câmpiei, până la peste 1700m) şi cu influenţe locale care impun topoclimate de tip depresionar. Dispunerea reliefului în trepte, ce coboară către est, deschide larg spaţiu, în primul rând, influenţelor est–continentale dar în acelaşi timp şi influenţelor de climat nordic şi sudic. Totodată, Carpaţii de Curbură au funcţia unui deversor natural pentru masele de aer vestice. Regimul de temperatură Influenţa reliefului este predominantă în traseul izotermelor. Câmpia are o temperatură medie anuală mai mare de 9°C, dealurile subcarpatice, inclusiv glacisul subcarpatic, între 6 si 9° C, munţii intre 2 şi 6° C, iar pe culmile cele mai înalte ale Munţilor Vrancei -1 şi 2° C. Luna cea mai caldă, iulie, are temperaturi medii de 22° C şi precipitaţii medii sub 35 mm, iar luna cea mai rece, ianuarie, sub 0° C şi 144 mm. Prima zi cu îngheţ apare în regiunea muntoasă şi a dealurilor înalte în jurul datei de 1 octombrie, în regiunea dealurilor joase în jurul datei de 11 noiembrie, iar la câmpie în jurul datei de 21 octombrie. Ultima zi de îngheţ, în zona de câmpie este în jurul datei de 11 aprilie, în zona dealurilor în jurul datei de 21 aprilie, iar în zona munţior se înregistrează în jurul datei de 1 mai. La nivelul anului 2012, conform măsurătorilor înregistrate şi furnizate de Staţia Meteorologică Focşani din cadrul Centrul Meteorolologic Regional Moldova, temperaturile extreme, înregistrate la Focşani, au fost de 41,4C, înregistrată în 07 august şi -21,6C, înregistrată la 02 februarie.

Tabel 1.1.2.1. Valorile temperaturilor extreme şi a precipitaţiilor din 2010-2012

 

2010

2011

2012

Temp.minimă

-20,2˚C/26.01.2010

-18,3˚C/31.01.2011

-21,6˚C/02.02.2012

anuală

Temp.maximă

37,8˚C/16.08.2010

36,0˚C/09.07.2011

41,4˚C/07.08.2012

anuală

Total

731,8 l/mp

488,8 l/mp

615,5 l/mp

precipitaţii

Tabel 1.1.2.2. Extreme climatice (temperatura) în Judeţul Vrancea

   

Normala climatologică (ultimii 40 ani 1961-1990)

10,6

Medie

anuală

11,7

2012

1.

Temperatura

Minima

-28,0

Minima

-21,6

(˚C)

Istorică

anuala 2012

   

Maxima

41,4

Maxima

41,4

istorică

Anuala 2012

Regimul pluviometric Căderile de precipitaţii în cantităţi mai mari de 30 mm în 24 ore sunt foarte frecvente pe întreg teritoriul judeţului. Cea mai mare cantitate de precipitaţii: 199,5 mm în 24 ore, a fost înregistrată în depresiunea intradeluroasă Mera. Foarte frecvente sunt cantităţile cuprinse între 40 şi 80 mm în 24 ore, ceea ce arată agresivitatea mare a precipitaţiilor şi, implicit, rolul important pe care îl are scurgerea superficială, fie în pânze, fie concentrată, în eroziunea solurilor de pe întinsul teritoriului judeţului. Precipitaţiile atmosferice prezintă variaţii importante de la un loc la altul, atât datorită altitudinii

- 5 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA-2012

cât şi a circulaţiei diferite a maselor de aer. Cantitatea totală de precipitaţii, în 2011 a fost de 488,8 l/mp.

Tabel 1.1.2.3. Extreme climatice (precipitaţii) în Judeţul Vrancea

   

Normala climatologică (ultimii 40 ani

521,6

Total

anual

615,5

1961-1990)

2012

1.

Precipitaţii

Minima

293.8

Minima

5,7

l/mp

Istorică

Lunară 2012

martie

   

Maxima

796.7

Maxima

155,4

istorică

Lunară 2012

mai

Vânturile Direcţia dominantă a vântului pe parcursul anului 2012 a fost N-S, viteza medie/lună variind între 1,7m/s şi 2,9 m/s. Extreme climatice şi manifestări ale schimbărilor climatice pe teritoriul judeţului Vrancea. Ianuarie 2012

- o lună apropiată de normalul termic al perioadei cu o temperatură medie lunară de -1,6 °C , faţă de -1,8 °C normala locului;

- maxima lunară a fost de 10,3 °C (12.01.2012 ), iar minima lunară de - 15,5 °C ( 28.01.2012 );

- lună cu 20 nopţi geroase( t min <10 °C );

- precipitaţiile căzute, mai ales sub forma de lapoviţă şi ninsoare, au totalizat o cantitate de 68,5 l/mp, faţă de 24, 6 l/mp normalul locului .Stratul mediu de zăpadă a atins 31 cm;

- fenomene meteo semnalate: ploaie,ninsoare, transport de zăpadă la sol, ceaţă, brumă, aer ceţos, depunere de chiciură. Februarie 2012

- o lună extrem de rece, cu o temperatură medie lunară de de – 8,1 ° C faţă de -0,1 ° C normala locului ;

- lună cu 20 nopţi geroase (t min < 10 ° ) şi 20 zile iarnă ( t max < 0 °C);

- maxima lunară a fost de 13,8 ° C ( 25.02.2012 ), iar minima lunară de – 21,6 ° C ( 02.02.2012 );

- precipitaţiile căzute, mai ales sub formă de ninsoare, au totalizat o cantitate de 64,9 l/mp, faţă de 25,4 l/mp normalul locului. Stratul de padă cumulat cu stratul din luna anterioară a atins o valoare medie de 85 cm ( cea mai mare valoare inregistrată de la infiinţarea Staţiei Meteo Focşani );

- fenomene meteo semnalate : ninsoare, vânt puternic, viscol, aer ceţos, ceaţă, depunere de chiciură.

Martie 2012

- o lună uşor mai caldă decât de normalul termic al perioadei, cu o temperatură medie lunară de 5, 0 °C faţă de 4, 6 °C normala locului;

- maxima lunară 24,0°C (25.03.2012), iar minima lunară de -11,6°C (

08.03.2012);

- precipitaţiile căzute sub formă de ploaie au totalizat o cantitate de 5,7 l/mp, faţă de 30,3 l/mp normalul locului;

- fenomene meteo semnalate: ploaie, aversă de ploaie, brumă.

Aprilie 2012

- o lună mai caldă decât normalul termic al perioadei cu o temperatură medie lunară de 13,7 ° C, faţă de 11,0 ° normala locului;

- 6 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA-2012

- maxima lunară 32,1 °C (29.04.2012), iar minima lunară de – 2,6 º C (02.04.2012 );

- precipitaţiile căzute mai ales sub forma de aversă au totalizat o cantitate de 60,8 l/mp, faţă de 46,4 l/ mp normalul locului;

- fenomene meteo semnalate: ploaie , aversă de ploaie, rouă.

Mai 2012

- o lună mai caldă decat normalul termic al perioadei cu o temperatură medie lunară de 18,3 º C faţă de 16,9 ° C normala locului;

- maxima lunară 33,1 ° C (03.05.2012 ), iar minima lunară de 8,7 °C (

14.05.2012 );

- precipitaţiile căzute au totalizat o cantitate de 155,4 l/mp, faţă de 56,9 l/mp normalul locului;

- fenomene meteo semnalate: ploaie, aversă de ploaie, oraj, fulger.

Iunie 2012

- o lună mai caldă decat normalul termic al perioadei cu o temperatură medie lunară de 23,5 ° C, faţă de 20,7 °C normala locului;

- maxima lunară a fost de 36,7 °C (22.06.2012), iar minima lunară de 11,2 °C ( 03.06.2012 );

- precipitaţiile căzute sub formă de aversă, au totalizat o cantitate de 10,0 l/mp faţă de 79,5 l/mp normalul locului;

- fenomene meteo semnalate; rouă, oraj, fulger, aversă de ploaie;

Iulie 2012

- o lună mult mai caldă decât normalul termic, cu o temperatură medie

lunară de 27,1 °C, faţă de 22,4 °C normala locului;

- maxima lunară a fost de 39,3 °C (25.07.2012), iar minima de 15,0 ° C (

20.07.2012 );

- lună cu 29 zile tropicale (t max > 30°C ) şi 18 nopţi tropicale ( t min

>20°C)

- precipitaţiile căzute sub formă de aversă de ploaie au totalizat o cantitate de 20,2 l/mp, faţă de 64,9 l/mp normalul locului;

- fenomene meteo semnalate: oraj, aversă de ploaie, fulger.

August 2012

- o lună mult mai caldă decât normalul termic al perioadei, cu o temperatură medie lunară de 24,8 °C, faţă de 21,6 ° C normala locului;

- maxima lunară a fost de 41,4 °C ( 07.08.2012- cea mai mare temperatură inregistrată la Staţia Meteo Focşani ), iar minima de 11,9 °C ( 15.08.2012);

- lună cu 30 zile de vară ( t max >25 °C ), 18 zile tropicale consecutive ( t max >30°C ) şi 9 nopţi tropicale consecutive ( t min >20°C );

- precipitaţiile căzute mai ales sub formă de aversă au totalizat o cantitate de 35.2 /mp faţă de 48,8 l/mp normalul locului;

- fenomene meteo semnalate: aversă ploaie, oraj, fulger.

Septembrie 2012

- o lună mai caldă decat normalul termic al perioadei, cu o temperatură medie lunară de 19,5 °C, faţă de 16,8 °C normala locului;

- maxima lunară a fost de 33,2°C (05.09.2012), iar minima 8,3°C (

12.09.2012);

- precipitaţiile căzute, sub formă de aversă au totalizat o cantitate de 20,0 l/mp, faţă de 33,6 l/mp normalul locului;

- fenomene meteo semnalate :aversă de ploaie, rouă, oraj.

Octombrie 2012

- o lună mai caldă decat normalul termic al acestei perioade cu o temperatură medie lunară de 13,5°C faţă de 10,9 °C normala locului;

- 7 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA-2012

- maxima lunară a fost de 30,5°C(02.10.2012), iar minima de -0,4°C

(31.10.2012);

- precipitaţiile căzute sub formă de ploaie şi aversă de ploaie au totalizat o cantitate de 39,2l/mp, faţă de 37,4 l/mp normalul locului;

- fenomene meteo: rouă, aversă de ploaie, ploaie, brumă.

Noiembrie 2012

- o lună mai caldă decat normalul termic al acestei perioade, cu o temperatură medie lunară de 7,0 °C , faţă de 4,2 °C normala locului;

- maxima lunară a fost de 22,3°C ( 17.11.2012 ) iar minima de -2,6 °C(

16.11.2012);

- precipitaţiile căzute , mai ales sub formă de ploaie, au totalizat o cantitate de 9,8 l/mp, faţă de 41,4l/mp normalul locului;

- fenomene semnalate: aer ceţos, ceaţa, ploaie, burniţă, rouă, brumă . Decembrie 2012

- o lună mai rece decăt normalul termic al acestei perioade, cu o temperatură medie lunară de -2,6°C, faţă de -0,5 °C normala locului;

- maxima lunară a fost de 12,6°C (01.12.2012), iar minima de -16,5°C (

15.12.2012)

- lună cu14 zile de iarnă (t max < 0 °C) şi 5 nopţi geroase ( t min< 10 °C);

- precipitaţiile căzute sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare au totalizat o cantitate de 125,8 l/mp, faţă de 32,5 l/mp normalul locului;

- stratul de zăpadă a atins o valoare medie de 26 cm.

- fenomene meteo semnalate; brumă, aer ceţos, ceaţă, chiciură,polei, ploaie, lapoviţă, ninsoare, transport de zăpadă la sol.

Grafic 1.1.2.1.Temperaturi medii lunare înregistrate pe teritoriul judeţului Vrancea în intervalul ianuarie-decembrie 2012, comparativ cu media climatologică multianuală perioada 1961-1990

30

25

20

15

10

5

0

-5

-10

multianuală perioada 1961-1990 30 25 20 15 10 5 0 -5 -10 IAN FEB MAR APR
multianuală perioada 1961-1990 30 25 20 15 10 5 0 -5 -10 IAN FEB MAR APR
multianuală perioada 1961-1990 30 25 20 15 10 5 0 -5 -10 IAN FEB MAR APR
multianuală perioada 1961-1990 30 25 20 15 10 5 0 -5 -10 IAN FEB MAR APR
multianuală perioada 1961-1990 30 25 20 15 10 5 0 -5 -10 IAN FEB MAR APR
multianuală perioada 1961-1990 30 25 20 15 10 5 0 -5 -10 IAN FEB MAR APR

IAN

FEB

MAR

APR

MAI

IUN

IUL

- 8 -

AUG

SEP

OCT

NOE

DEC

2012 1961-1990
2012
1961-1990

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA-2012

Grafic 1.1.2.2.Cantităţi lunare de precipitaţii înregistrate în judeţul Vrancea în intervalul ianuarie-decembrie 2012, comparativ cu media multianuală perioada 1961-1990

160 140 120 100 80 60 40 20 0 IAN FEB MAR APR MAI IUN
160
140
120
100
80
60
40
20
0
IAN
FEB
MAR
APR
MAI
IUN
IUL
AUG
SEP
OCT
NOE
DEC
Anul 2012-Caracteristici climatice:
1961-1990 2012
1961-1990
2012

Din punct de vedere termic, anul 2012 a fost un an mai cald decat normalul , la Statia Meteorologică Focşani, inregistrându-se o temperatură medie anuala de 11, 7 gr Celsius fata de 10,6 gr. Celsius temperatura medie multianuală a locului. Anul 2012 a fost anul în care s-a înregistrat cea mai mare temperatură, de când se fac observaţii la Staţia Meteorologică Focşani ( 41,4 ° C ). Valorile medii lunare ale temperaturii aerului au fost peste norma locului în lunile aprilie, mai, iunie,iulie,august,septembrie,octombrie,noiembrie;menţionăm lunile iulie şi august care au fost luni deosebit de calde raportate la MMA. Lunile februarie şi decembrie 2012 au fost mai reci decât normalul, în special luna februarie, care a fost considerată o lună extreme de rece cu o temperatură medie lunară de -8,1° C faţă de -0,1 MMA. Din punct de vedere al precipitaţiilor , s-au inregistrat un total de precipitaţii de 615,5 l/mp, faţă de 521,6 l/mp norma locului . Cu toate că această cantitate este mai mare decat norma pluviometrică a locului, anul 2012 este considerat secetos prin prisma faptului că :

- întreaga cantitate anuală a căzut în mod neuniform pe parcursul anului;

- menţionăm 2 luni cu cantităţi mari de precipitaţii; lunile mai ( 155, 4 l/mp) şi decembrie ( 125,8 l/mp ).

- precipitaţiile căzute in lunile ianuarie, februarie, aprilie, mai,cu toate că au avut valori ce au depăşit normalul pluviometric, au fost distribuite inegal şi au căzut in timp scurt, ele nereuşind să acopere deficitul de precipitaţii din lunile iunie, iulie, august, septembrie, luni in care cantităţile căzute au fost cu mult sub limita pluviometrică ;

- rezerva de umiditate din sol în lunile iunie, iulie, august , septembrie ( luni de vegetaţie) a fost foarte scăzută, dublată fiind şi de temperaturile excesiv de mari din această perioadă ).

- cantitatea mare de precipitaţii din decembrie s-a reflectat doar în suma dar nu şi în deficitul de umiditate al perioadelor secetoase; Cantităţile mici de precipitaţii din lunile de vară- toamnă, asociate cu umiditatea atmosferică scazută, precum şi temperaturile ridicate din această perioadă au favorizat seceta, atât atmosferică cât si pedologică. Din punct de vedere al fenomeneleor meteo in 2012 enumerăm:

- 9 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA-2012

- precipitaţii abundente sub formă de ninsoare in perioadele : 24- 26.01.2012, 02- 07.02.2012,12.02.- 14.02.2012.

- intensificări de vânt care au accentuat temperaturile scăzute şi care au generat fenomenele de transport de zăpadă la sol şi viscolul;

- disconfort termic accentuat;

- ceaţa persistentă, asociată şi cu depunere de chiciură, care, izolat, a redus vizibilitatea sub 50m;

- polei.

Căderile abundente de zăpadă, intensificările puternice ale vântului , temperaturile scăzute în perioada rece, temperaturile foarte ridicate din perioada caldă coroborate cu umezeala scazută (disconfort termic ) şi seceta pedologică prelungită din lunile iunie- septembrie, au făcut din anul 2012 un an capricios, cu efecte negative asupra activităţii economice şi sociale.

1.2.Demografia

Populaţia stabilă a judeţului la 31.12.2012 era de 387.535 locuitori, din care 146.011 locuitori (37,68% din total) în mediul urban şi 241.524 (62,32%) în mediul rural, iar densitatea locuitorilor era de 79,8 locuitori/kmp.

Tabel 1.2. Creşterea populaţiei

Anul

Total

(nr)

persoane

Urban

(nr)

persoane

Rural

(nr)

persoane

Loc/km

Ambele

Masculi

Feminin

Ambele

Masculin

Feminin

Ambele

Masculin

Feminin

p

sexe

n

sexe

sexe

2008

391574

192303

199271

147046

70594

76452

244528

121709

122819

80,5

2009

390596

191675

198921

146571

70300

76271

244025

121376

122650

80,4

2010

389769

191091

196678

146705

70293

76412

243064

120798

122266

80,2

2011

388943

190526

198417

146621

70047

76474

242422

120479

121943

80,0

2012

387535

189845

197690

146011

69707

76304

241524

120138

121386

79,8

Datele din tabel au caracter provizoriu şi sunt furnizate de INS-Direcţia Judeţeană de Statistică Vrancea

De remarcat este faptul că populaţia descreşte, de la an la an , atât în municipii şi oraşe cât şi în comune. Sporul natural al judeţului Vrancea este negativ şi în scădere, numărul persoanelor decedate fiind mult mai mare decât al născuţilor vii.

1.3. Organizarea administrativ teritorială Reţeaua de localităţi cuprinde municipiile Focşani şi Adjud, oraşele Mărăşeşti, Panciu, Odobeşti şi 68 de comune (331 sate). Municipiul Focşani face parte din rândul oraşelor mari, cu funcţii economico – sociale complexe şi rol de coordonare şi armonizare a dezvoltării în teritoriu, celelalte localităţi urbane încadrându-se în categoria oraşelor mici. Aşezările rurale au în general funcţii industrial – agrare, agro – silvice, agricole şi turistice sau dominant agricole (viticultura, legumicultura, zootehnice). Ele sunt şi păstrătoarele tezaurului etnofolcloric (zonele Valea Putnei, Valea Zabalei, bazinul superior al Râmnicului, localităţile Câmpuri şi Soveja, Valea Siretului).

Tabelul 1.3.1.Organizarea administrativ teritorială

Judeţ

Suprafaţa -km 2 -

Numărul oraşelor

Numărul

Numărul

Total

din care

comunelor

satelor

 

municipii

VRANCEA

4857,03

5

2

68

331

Reşedinţa administrativă este municipiul Focşani.

- 10 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA-2012

Judeţul Vrancea totalizează 1791,852 Km de drumuri publice, din care 381,474 Km drumuri naţionale, 1410,379 Km drumuri judeţene şi comunale. Din totalul drumurilor publice 805,606 Km sunt modernizate şi 501,199 Km au îmbrăcăminţi uşoare rutiere. Judeţul este traversat pe circa 80 km, de magistrala 500 (Bucureşti-Poieşti-Focşani- Bacău-Suceava-Vicşani), care se racordează la artera europeană ce leagă Orientul de nordul Europei (199 km de la Bucureşti). Lungimea totală a liniilor de cale ferată din judeţ este de 169 km, linie normală, din care 102 km linie electrificată şi 98 km cu două căi de circulaţie. Din suprafaţa totală a judeţului, terenurile agricole (arabil, păşuni, fâneţe, vii şi livezi) reprezintă 52,6%, pădurile (moldişuri, făgete şi goruneţe) – 39,4% apele curgătoare şi bălţile – 2.9% restul reprezentând suprafeţe construite, căi ferate şi drumuri. Situaţia actuală privind spaţiile verzi în judeţul Vrancea este următoarea: municipiul Focşani – 6,95 m 2 /locuitor; municipiul Adjud 13,33 m 2 /locuitor ; oraşul Panciu – 12,57 m 2 /locuitor ; oraşul Odobeşti - 5,48 m 2 /locuitor ; oraşul Mărăşeşti – 3,14 m 2 / locuitor.

1.4.Resursele naturale Apa

Rețeaua hidrografică a județului Vrancea măsoară 1756 Km cursuri de apă codificate cu următoarele subbazine hidrografice principale:

1. Subbazinul Siret, 1.230 Suprafața km²

2. Subbazinul Trotuș, 130 Suprafața km²

3. Subbazinul Putna, 2.480 Suprafața km²

4. Subbazinul Râmnicu Sărat, 673 Suprafața km²

Total: 4.513 km² Resursele de apă sunt foarte bogate şi cuprind pânze acvifere subterane şi apele de suprafaţă, râuri, lacuri, izvoare etc . Principalele cursuri de apă din judeţ sunt:

-râul Siret – cu o lungime de 110 km, suprafaţa bazinului în judeţul Vrancea - 1230km 2 delimitează judeţele Vrancea şi Galaţi, fiind principalul curs de apă în care se varsă râurile interioare ale judeţului. -râul Trotuş – afluent de dreapta al râului Siret, cu o lungime de 14 km şi suprafaţa bazinului de 130 km 2 pe judeţul Vrancea. -pârâul Şuşiţa – cu o lungime de 75 km, pârâu care are un regim nepermanent -râul Putna – izvorăşte din munţii Vrancei şi are o lungime de 153 km şi o suprafaţă de 2480 km 2 , fiind cel mai important curs de apă din judeţ. -râul Milcov -cu o lungime de 79 km, care în partea superioară a bazinului prezintă o mineralizare naturală -pârâul Râmna – cu o lungime de 66 km, pârâu care în perioadele secetoase nu are debit. -râul Rm. Sărat – traversează judeţul Vrancea, pe o lungime de 86 km; prezintă un grad de mineralizare naturală ridicat. Ape minerale In comuna Vizantea Livezi există izvoare minerale şi sulfuroase cu calităţi curative. Studii efectuate in secolul XIX asupra izvoarelor de la Vizantea Livezi au descoperit trei categorii de ape: foarte clorurate, iodurate (izvorul 1); sulfuroase, slab clorurate, calcice (izvoarele 2, 3 si 4); sulfuroase, alcaline, foarte concentrate şi foarte clorurate (izvoarele 5, 6).

- 11 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA-2012

Agregate minerale

In judeţul Vrancea sunt resurse de pietriş, nisip şi argilă, depuse de activitatea râului

Siret. Pe cursul râului Siret, există numeroase zone de exploatare a agregatelor minerale. Sare. Se remarcă o acumulare de sare în zona Paltin-Nistoreşti (zăcământul Paltin- Nistoreşti), situat pe valea Zăbala, în judeţul Vrancea, care iese la zi de-a lungul faliei Vrâncioaia-Paltin. Forajele şi observaţiile de suprafaţă efectuate în zonă sugerează existenţa unui mare corp de sare diapir (cu o lungime de aprox. 10 Km), pentru care s-a apreciat o rezervă de cca. 22 miliarde tone sare cu un conţinut de 80-90% NaCl. Alte iviri la zi ale sării sunt înregistrate pentru acumulările Rotileşti, Valea Sării, Reghiu- Andreiaşu, puse în evidenţă de prezenţa unor izvoare sărate şi prin aflorimente de sare şi au făcut în trecut obiectul unor exploatări de mică amploare. Gaze naturale. Există zăcăminte, unele în exploatare, iar altele în conservare în zona localităţilor Cîmpuri, Vizantea şi Burcioaia-Adjud. Perimetre de explorare în zona localităţilor Fiţioneşti, Greşu, Nereju şi Focşani. Cărbune brun: la Vulcăneasa (Mera), Reghiu, Valea Neagră şi Valea Râmnei. Neavând putere calorifică mare, nu se justifică o exploatare intensă a acestuia. Situri metalifere ( Pb-Zn) la : Jitia Argile la:Mera, Păuneşti, Vidra Gipsuri :Soveja Gresii:Năruja Marnocalcare: Lepşa Solul În judeţul Vrancea, ca tipuri genetice zonale, se întâlnesc soluri caracteristice stepelor şi silvostepelor, în regiunea de câmpie, şi soluri specifice domeniului pădurii, în regiunea

de dealuri şi de munte.

În regiunea dealurilor subcarpatice şi în cea muntoasă se individualizează glacisul

subcarpatic şi dealurile înalte estice, unde substratul, alcătuit din pietrişuri amestecate

cu un procent de material fin, suportă o cuvertură de sol formată din soluri brune-gălbui,

soluri brune-gălbui cu diferite grade de podzolire, soluri podzolice.

În luncile văilor principale, apar soluri aluviale nisipoase, crude, necarbonatate, iar în

păduri , soluri brune de pădure luto-nisipoase.

Pe culmile dealurilor ce formează rama înaltă a depresiunilor, precum şi pe culmile dealurilor sud-estice, cu procese de eroziune foarte active, apar soluri brune, brun- gălbui tipice şi diverse podzolite, în parte cu caracter scheletic.

În regiunea dealurilor înalte vestice, terenurile, în majoritate în pantă, sunt acoperite cu

soluri, brun-gălbui tipice, mai rar podzolite, în diferite stadii de eroziune.

Solurile din zona de munte a judeţului, sunt afectate în principal de procesesele de eroziune (atât de suprafaţă cât şi în adâncime), de alunecări şi de neuniformitatea terenurilor. Alţi factori limitativi, sunt reacţia acidă a solurilor, rezerva de humus mică şi foarte mică precum şi panta terenurilor. Vegetaţia Cu excepţia regiunilor de câmpie, ce se încadrează în domeniul silvostepei, vegetaţia judeţului Vrancea, aparţine în întregime zonei de pădure. Culmile Vrancei sunt acoperite cu molidişuri pure, înconjurate, la exterior, de un brâu de brădeţ pur şi în amestec. Din loc în loc, în porţiunile cele mai înalte, pădurea face loc unor rarişti de molid, ienupăr şi pajişti montane. Culmile muntoase mai joase, ca şi partea dealurilor înalte vestice, sunt acoperite cu făgete montane pure sau în amestec. Depresiunile submontane şi zona dealurilor înalte vestice cu altitudine mai mică de 800

m sunt acoperite de pajişti cu Festuca sulcata şi Agostis tenuis. In general, vegetaţia

este slab înţelenită, acoperirea terenului fiind de 75 – 85 %.

- 12 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA-2012

In flora spontană a judeţului Vrancea au fost identificate 1375 de specii şi 99 subspecii de plante superioare, aparţinand la 109 familii si 515 genuri, dintre care 34 sunt ferigi, 9 gimnosperme si 1332 angiosperme. Au fost determinate peste 150 de asociaţii vegetale, iar in zona montană si colinară se remarcă prezenţa a numeroase specii endemice dintre care menţionăm:

Aconitum moldavicum, Campanula carpatica, Cardamine glanduligera, Chrysanthemum rotundifolium, Dianthus kitaibelii ssp. spiculifolius, D. tenuifolius, Hepatica transsilvanica, Poa nemoralis ssp. rehmanni, Ranunculus carpaticus, Sesleria heufferiana, Symphytum cordatum, Thymus comosus. Fauna.Teritoriul Vrancei reprezintă, datorită multitudinii si complexitatii habitatelor din care este constituit, un spaţiu in care este remarcabilă atât diversitatea specifică, cât şi nivelul populaţiilor. Vrancea se suprapune unora dintre cele mai importante areale de concentrare a unor populaţii viabile din fauna României. Numeroase specii, intre care amintim Triturus cristatus, Triturus montandoni, Salamadra salamandra, Bombina variegata, Hyla arborea, Pericallia matronula, Lutra lutra, Rupicapra rupicapra, Lynx lynx. Canis lupus. Ursus arctos prezente pe teritoriul judeţului, reprezintă in sine elemente care justifică instituirea regimului de protecţie pentru habitatele in care au fost identificate populaţii cu niveluri semnificative. Fondul forestier se află în proporţie de 90% în proprietate de stat şi 10% în proprietate privată. Direcţia Silvică Focşani administrează 56449 ha fond forestier proprietate publică a statului şi 44996 ha proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice. Fondul forestier al judeţului Vrancea se încadrează predominant în zona centrală a Carpaţilor de Curbură, caracterizată printr-o mare varietate a formelor de relief (6 % câmpie, 54 % deal şi 40 % munte). Altitudinea variază de la 50 m în Lunca Siretului la 1785 în Vârful Goru. Structura pe specii se prezintă astfel :

*răşinoase 34 % (molid 18 %, brad 12 %, pini 4 %) *foioase 66 % (fag 37 %,cvercinee 12 %, diverse 17 %) Deficit de vegetaţie forestieră se înregistrează în zona de sud a judeţului. În anul 2003 s-au împădurit în aceste zone (Băleşti şi Ciorăşti) 20 ha pe terenurile aparţinând altor deţinători (s-au înfiinţat perdele de protecţie).

1.5.Economia

Industria Caracterul economiei judeţului este dat de industrie. Dominantã este ramura industriei uşoare a cãrei producţie este destinatã în proporţie de 85% exportului pe piaţa vesticã. “Aurul verde “ din pădurile vrâncene susţine industria de prelucrarea lemnului şi pe cea de mobilier, iar recoltele bogate de struguri permit obţinerea unei game variate de băuturi. Renumele vinurilor vrâncene a trecut graniţele ţării, fapt dovedit de mulţimea de medalii şi premii cucerite la diverse concursuri intenaţionale. Configuraţia reliefului şi bogăţia păşunilor favorizează creşterea animalelor, în special a ovinelor şi a bovinelor şi în consecinţă asigură suport pentru industria alimentară de prelucrarea cărnii şi laptelui. Judeţul Vrancea dispune de o industrie diversificată din aproape toate ramurile, în care ponderea o deţine industria textilă şi a confecţiilor 50%, alimentară şi a băuturilor 30%, producţia de mobilier 2%, industria celulozei, hârtiei şi cartonului 3%, industria de maşini şi echipamente 1,4%, industria de aparataj electric 2,6% etc. Activităţile industriale cu pondere se bazează pe puternica zona viticolă existentă în judeţ, iar pentru industria confecţiilor în special pe tradiţia existentă în acest domeniu. Clasificarea operatorilor economici din punct de vedere al autorizării activităţilor desfăşurate:

-operatori economici care desfăşoară activităţi cu impact redus asupra mediului, care nu se autorizează din punct de vedere al protecţiei mediului (funcţionează în baza

- 13 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA-2012

declaraţiei pe propria răspundere privind respectarea legislaţiei de mediu, dată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Vrancea) -operatori economici care desfăşoară activităţi cu impact semnificativ asupra mediului . Dintre aceştia, sunt operatori care desfăşoară activităţi care se supun prevederilor Ord.1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu cu modificările şi completările ulterioare şi operatori economici care desfăşoară activităţi industriale care intră sub incidenţa prevederilor OUG nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC), aprobată prin Legea 84/2006, cu modificările şi completările ulterioare. La 01.01.2012 erau înregistrate 5732 societăţi comerciale active cu următoarele activităţi declarate:

-agricultură, silvicultură şi pescuit:381 -industrie extractivă:17 -industrie prelucrătoare:715 -producţia furnizării energiei electrice, termice, gaze, apă caldă, aer condiţionat:6 -distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare:46

-construcţii:498

-comerţ cu ridicata şi cu amănuntul:2430 -transport şi depozitare:394 -hoteluri şi restaurante:242 -informaţii şi comunicaţii:107 -intermedieri financiare şi asigurări:53 -tranzacţii imobiliare:86 -activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice:349 -activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport:115

-învăţământ:25

-sănătate şi asistenţă socială:127 -activităţi de spectacole, culturale şi recreative:34 -alte activităţi colective,sociale şi personale:107

Agricultura

La 1.01.2012, suprafaţa agricolă a judeţului (255 279 ha) se compune din 148 211 ha teren arabil (58%), 26 819 ha vie (10,5%), 3637 ha livadă (1,4%), restul fiind fâneţe şi păşuni (32 904 ha - 12,8% respectiv 43708 ha 17,12%)

repartiţia terenului agricol pe categorii de

folosinţă

vii livezi

11%

1%

fanete

agricol pe categorii de folosinţă vii livezi 11% 1% fanete 13% pasuni 17% arabil 58% livezi

13%

pasuni

17%

arabil

58% livezi
58%
livezi
arabil pasuni fanete vii

arabil

arabil pasuni fanete vii

pasuni

arabil pasuni fanete vii

fanete

arabil pasuni fanete vii

vii

Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ocupă o suprafaţă de 193 286 ha. Cultura viţei de vie reprezintă pentru judeţul Vrancea o ocupaţie străveche şi de bază a oamenilor, influenţa ei resimţindu-se direct şi indirect în economie, în viaţa socială şi culturală . Vrancea deţine 11% din suprafaţa ţării cultivată cu viţa de vie , produce între

- 14 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA-2012

20-25% din producţia de vin a României şi peste 100.000 de persoane care trăiesc din aceasta îndeletnicire. Suprafaţa viticolă a Vrancei este împarţită în trei podgorii reprezentative: Panciu, Odobeşti şi Coteşti Zootehnia este un sector important al agriculturii, locuitorii judeţului având o bogată tradiţie în creşterea animalelor: bovine, ovine, caprine, porcine, păsări, cabaline, animale blană. Comerţ, servicii, turism, istoric Numele Vrancea este atestat printr-un document scris în latină, datat 2 iulie 1431, în transcrierea VARANCHA. Referindu-se la la VARANCHA, B.P. Haşdeu a emis opinia că termenul apartine fondului lexical de origine traco-dacică(Vran ar însemna pădure, munte). Vrancea a fost un ţinut al transhumanţei, fapt de necontestat care explică şi caracterul său păstoresc şi traditiile etnofolclorice. În Vrancea, la Soveja a fost culeasă balada “Mioriţa”. Pe aceste locuri se află cele mai reprezentative monumente ale războiului de reîntregire naţionalã şi teritorialã(1916-1918), mausoleele eroilor români de la Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani. Ţinutul Vrancei, o străveche vatră a etnografiei şi folclorului românesc şi a unor valori culturale remarcabile, este completat de un peisaj natural de un pitoresc aparte, în care sunt ocrotite monumente ale naturii de o frumuseţe mirifică : Cascada Putnei, Rezervaţia Cheile Tişiţei, Păstrăvăria Lepşa, Schitul Lepşa, Mausoleul de la Soveja, Focul viu de la Andreiaşu, unic în ţară. „Focul Viu” – fost vulcan al Vrancei se înscrie a fiind un punct turistic de mare atracţie. Noaptea „Focul Viu” se poate asemui cu un sfeşnic ce veghează asupra vrâncenilor, deoarece emană gaze ce în permanenţă menţin focul aprins. Turismul de sejur, în zonele montane, de podgorie sau şes este favorizat de existenţa a numeroşi factori naturali, care pot determina mai multe forme de petrecere a vacanţelor, de odihnă şi recreere. Aşa este turismul de sejur în staţiuni balneoclimaterice, cu peisaj pitoresc, nepoluat şi particularităţile microclimatice deosebite (Soveja – unul din locurile cu cel mai ozonat aer din ţară sau Vizantea, cu apele sale minerale), vititurismul - toamna în timpul culesului pentru must, permanent, pentru degustări de vinuri (Panciu, Odobeşti, Coteşti şi împrejurimile lor), turismul rural, ecologic şi cultural în cele peste 60 de pensiuni săteşti omologate, cuprinse în circuitul Eurogites, organizaţie care acoperă întreaga Europă geografică.

- 15 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI îN JUDEŢUL VRANCEA -2012

2. CALITATEA AERULUI

Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizează transportul poluanţilor în mediu.

Poluarea aerului are multe şi semnificative efecte adverse asupra sănătăţii umane şi

poate

Din aceste motive acordăm o atenţie deosebită activităţii de supraveghere, menţinere şi

de

Calitatea aerului este determinată de emisiile în aer provenite de la sursele staţionare şi sursele mobile (traficul rutier), cu preponderenţă în marile oraşe, precum şi de transportul pe distanţe lungi a poluanţilor atmosferici.

În România, domeniul „calitatea aerului” este reglementat prin Legea nr.104/15.06.2011

aerului.

general.

provoca

daune

florei

a

şi

faunei

calităţii

în

îmbunătăţire

2.1. Emisii de poluanţi atmosferici Echilibrul natural al gazelor atmosferice, care s-a menţinut timp de milioane de ani ,este ameninţat acum de activitatea omului (industrie, transporturi, agricultură, casnice) şi de fenomene naturale (erupţiile vulcanice; cutremurele; incendiile naturale;furtunile de praf, etc. Aceste pericole ar fi efectul de seră, incălzirea globală, poluarea aerului, subţierea stratului de ozon, ploile acide, etc. In ultimii ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea cărbunelui şi a gazului metan a dus la formarea unor cantităţi enorme de dioxid de carbon şi alte gaze. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantităţi mari de metan şi oxizi de azot în atmosferă. Atmosfera este în pericol, ca urmare este în pericol intregul mediu de viaţă.Este nevoie de un control riguros şi de măsuri radicale pentru ca viitorul atmosferei să fie sigur.

Legea 104/2011 prevede obiectivele de urmărit în vederea îmbunătăţirii protecţiei atmosferei şi a calităţii aerului ambiental şi anume :

-menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care se încadrează

în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;

-îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; -adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv în context transfrontalier; -îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care România este parte şi participarea la cooperarea internaţională în domeniu.

Cele mai importante elemente care caracterizează poluarea aerului sunt:

-emisii de substanţe acidifiante (SO2, NOx, NH3); -emisii de precursori ai ozonului; -emisii de precursori ai pulberilor în suspensie (PM10 si PM2.5); -depăşiri ale valorilor limită ale indicatorilor de calitate ai aerului în arealele urbane; -producţia şi consumul de substanţe care depreciază stratul de ozon.

Indicatorii privind calitatea aerului sunt determinaţi pe baza datelor din sistemul de monitorizare al calităţii aerului şi din inventarele de emisii şi au ca scop evaluarea

- 16 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI îN JUDEŢUL VRANCEA -2012

situaţiilor concrete, comparativ cu ţintele de calitate stabilite de reglementările în vigoare.

Inventarierea emisiilor de poluanţi în aer, ca urmare a aportului antropic, are drept scop:

identificarea activităţilor poluatoare

evaluarea calităţii aerului

ierarhizarea priorităţilor de acţiune în domeniul protecţiei mediului

informarea publicului asupra evoluţiei calităţii aerului

utilizarea datelor în evaluarea eficienţei politicilor şi strategiilor de mediu şi a costurilor necesare

respectarea angajamentelor asumate de România la Convenţiile şi Protocoalele internaţionale încheiate

Principalele activităţi generatoare de poluanţi în atmosferă sunt:

a) procese de producţie : producere energie electrică şi termică, fabricarea materialelor

de construcţii , prelucrarea metalelor, producţia de hârtie şi carton

b) utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii

c) distribuţie şi depozitare combustibil

d) tratarea şi depozitarea deşeurilor

e) extracţia şi distribuţia combustibililor fosili

f) agricultura

Monitorizarea calităţii aerului în anul 2012 s-a realizat de către APM Vrancea şi operatori economici (automonitorizare). Monitorizarea calităţii aerului în anul 2012 realizată de APM Vrancea s-a realizat prin următoarele metode: automat (1 staţie automată de monitorizare); reţea manuală de supraveghere (puncte de control); calcul (inventarul emisiilor). Descriere:

-staţia automată de fond regional VN1 face parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului şi este amplasată într-o zonă suburbană, cu caracter industrial - incinta Uzinei de apă CUP RA, pe drumul judeţean Focşani-Suraia. Staţia automată monitorizează zilnic: SO2, NO 2 , NO x , PM 10 , C 6 H 6 , CO, O 3 , NH 3 -reţea manuală de monitorizare cuprinde:

-4 puncte de control pentru urmărirea zilnică a indicatorilor: H 2 S, NH 3 . Acestea sunt:

*3 puncte de control amplasate în oraşul Focşani (zona Sud, Comat SA, sediul

APM)

*1 punct de control amplasat în oraşul Odobeşti -7 puncte de control pentru urmărirea lunară a pulberilor sedimentabile.Acestea sunt:

* în municipiul Focşani (APM, Staţia Meteo, SC Vincon SA) – 3 puncte ; *în municipiul Adjud (Staţia Meteo)– 1 punct ; *în oraşul Mărăşeşti (punct de lucru SC ILGO SA) 1 punct ; *în comuna Măicăneşti – 1 punct *în oraşul Odobeşti – 1 punct -1 punct de control pentru urmărirea zilnică a fracţiunii PM 10 în municipiul Focşani (sediul APM Vrancea)

Calitatea aerului este urmărită lunar, prin automonitorizare, de către cei mai mari operatori economici din judeţul Vrancea, prin măsurători de poluanţi gazoşi şi pulberi sedimentabile realizate de către SC ENET SA Focşani, SC VRANCART SA Adjud.

La nivelul judeţului Vrancea, pentru anul 2012, Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea urmează să finalizeze Inventarul emisiilor de poluanţi în atmosferă conform

- 17 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI îN JUDEŢUL VRANCEA -2012

Ord. 3299/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare şi raportare a inventarelor de emisii de poluanţi în atmosferă. În Inventar sunt urmărite emisiile provenite de la:

-sursele fixe ( generare caldură, abur, apă caldă, procese de producţie) -surse mobile (din incintă) -surse de suprafaţă (haldele/depozitele de deşeuri, exploatări de agregate minerale, şantiere în lucru)

Anual, APM Vrancea realizează Registrul Poluanţilor Emişi şi Transferaţi care vizează instalaţiile IPPC (instalaţiile care intră sub incidenţa OUG nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr.84/2006, cu modificările şi completările ulterioare) din judeţul Vrancea din a căror activitate se emit poluanţi în atmosferă care depăşesc valorile de prag prevăzute în Anexa A1 la Ord.MAPM nr.1144/2002. APM Vrancea a elaborat Programul de gestionare a calităţii aerului în judeţul Vrancea, localităţile Focşani, Odobeşti şi com.Suraia. APM Vrancea împreună cu GNM-CJ Vrancea monitorizează stadiul realizării măsurilor cuprinse în program.Nu sunt măsuri nerealizate.

In perioada 2000-2011, inventarul emisiilor poluante s-a realizat conform Ordinului MAPM 524/2000 cu ajutorul metodologiilor CORINAIR şi AP42. In anul 2012, inventarul emisiilor poluante (pentru anul 2011) s-a realizat utilizând metodologia prevăzută de Ghidul EMEP/EEA – 2009, pe baza chestionarelor completate de către agenţii economici. Incepând cu anul 2012 se aplica Ord. 3299/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare şi raportare a inventarelor de emisii de poluanţi în atmosferă. În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele grupe/activităţi (după codurile NFR) care au fost luate în calculul la realizarea inventarului emisiilor poluante.

Tabel 2.1.1. Principalele grupe/activităţi generatoare de emisii de poluanţi în atmosferă inventariate în judeţul Vrancea

Cod NFR

Denumire activităţi generatoare de emisii de poluanţi atmosferici (clasificare NFR)

1.A.1

Arderi în industrii energetice

1.A.2

Arderi în industrii de fabricare şi construcţii

1.A.3

Transport

1.A.4

Arderi în surse staţionare de mică putere sau în surse mobile nerutiere şi echipamente

1.B.1

Emisii fugitive generate de combustibili solizi

1.B.2

Petrol şi gaze naturale

2.A.1

Fabricarea cimentului

2.A.6

Asfaltarea drumurilor

2.A.7

Altele (extracţia mineralelor şi construcţiile)

2.A.7.b

Construcţii şi demolări

2.B

Industria chimi

2.C

Industria metalelor

2.D.1

Fabricarea celulozei şi hârtiei

2.D.2

Fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor

2.D.3

Prelucrarea lemnului

2.E

Producerea de poluanţi organici persistenţi (POP) şi de metale grele

2.F

Consumul de poluanţi organici persistenţi (POP) şi

- 18 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI îN JUDEŢUL VRANCEA -2012

 

de metale grele

3.A

Aplicarea vopselelor

3.B

Degresarea şi curăţarea chimică (uscată)

3.C

Produse chimice

3.D.1

Tipărire

4.B

Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere

4.D.1

Aplicarea de îngrăşăminte chimice pe bază de azot

6.A

Depozitarea deşeurilor solide pe teren

6.B

Colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate

7.A.1

Procesarea nisipului şi pietrişului

11

Surse naturale

Diferenţele cantităţilor de emisii poluante între anul 2011 şi perioada anterioară se datorează pe de o parte, paletei lărgite de activităţi pentru care s-au calculat emisiile, iar pe de altă parte, factorilor de emisie utilizaţi în calculul şi estimarea cantităţilor de emisii, care vor fi actualizaţi conform Ord. 3299/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare şi raportare a inventarelor de emisii de poluanţi în atmosferă .

2.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component de mediu, ca urmare a prezenţei unor compuşi chimici, ce determină reacţii chimice în atmosferă, în cantităţi depăşind anumite concentraţii critice, care conduc la modificarea pH-ului precipitaţiilor, solului, apelor, cu potenţial de afectare a ecosistemelor terestre şi/sau acvatice. Emisii de substanţe ce pot provoca acidifierea în atmosferă, ca de exemplu, dioxidul de sulf (SO 2 ) sau oxizii de azot (NO x ), în special rezultaţi de la arderea combustibililor fosili, pot persista în aer câteva zile şi astfel pot fi transportaţi la sute de kilometri, unde devin prin conversie chimică, acizi (sulfuric sau nitric). Acest proces interferează cu ecosistemele, conducând la cunoscuta problematică a “acidifierii”. Pe lângă aceasta, oxizii de azot, dioxidul de sulf şi amoniacul au o contribuţie majoră în desfăşurarea fenomenelor de eutrofizare sau a formării ozonului troposferic.

“Ploaia acidă” indică o precipitaţie cu o variaţie de pH comparativă cu o ploaie nepoluantă (pH = 5,6) datorită prezenţei acidului carbonic apărut din dioxidul de carbon din atmosferă. Aciditatea ploilor se datorează în mod esenţial prezenţei acizilor tari, cum ar fi acidul sulfuric (H 2 SO 4 ) şi acidul azotic (HNO 3 ), ce se formează din oxizii de azot şi sulf şi alţi acizi mai slabi, cum ar fi acidul sulfuros (H 2 SO 3 ) şi acidul carbonic (H 2 CO 3 ).

Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, adoptat la Gothenburg la 1.12. 1999 şi ratificat de ţara noastră prin Legea nr.271/23.06.2003, impune reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic prin limitarea plafoanelor naţionale de emisii ale unora dintre poluanţi. Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici a fost transpusă prin HG nr.1879/2006 de aprobare a Programul naţional de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac.

- 19 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI îN JUDEŢUL VRANCEA -2012

Emisiile de substanţe acidifiante pe teritoriul judeţului Vrancea provin în principal din următoarele surse staţionare inventariate în 2011 :

- arderea combustibililor fosili în scopul producerii energiei electrice şi termice, în principal instalaţiile mari de ardere (instalaţii de ardere care au o putere termică mai mare de 50 MW termici); -arderea deşeurilor de lemn şi rumeguşului în centrale termice -sursele mobile, în principal autovehiculele rutiere -surse de mică importanţă individuală, cum sunt sistemele rezidenţiale, comerciale, instituţionale de încălzire pe combustibili solizi sau lichizi.

Evoluţia celor mai importante emisii la nivelul judeţului Vrancea evidenţiază, pentru perioada considerată, o scădere a emisiilor totale de poluanţi inventariaţi, aspect datorat pe de o parte, scăderii nivelului de producţie comparativ cu anii anteriori, pe de altă parte datorită preocupărilor operatorilor economici de a utiliza metode ce reduc, colectează, captează sau reţin poluanţi înainte ca ei să intre în atmosferă.

Menţionăm că valorile emisiilor pe anul 2012, se vor calcula conform Ord. 3299/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare şi raportare a inventarelor de emisii de poluanţi în atmosferă şi vor fi afişate pe site-ul agenţiei după finalizarea inventarului.

Inventarul de emisii pentru anul 2011 este estimat ţinând cont de modificările aduse la vechea metodologie. La nivelul judeţului Vrancea, s-au inventariat 199 de operatori (deţinători de surse de emisie) din care: 125 operatori economici, care isi desfăşoară activitatea in 177 de locaţii ( faţă de 133 de operatori şi locatii inventariate in anul 2010) şi 74 administraţii publice locale şi judeţene. S-au inventariat 351 instalaţii, 672 procese tehnologice, cu 438 surse de emisie, din care: 174 punctuale (coşuri), 233 surse de suprafaţă şi 31 surse liniare.

2.1.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO 2 ). Dioxidul de sulf se datorează arderii combustibililor cu sulf, industriei neferoase şi alimentare. Este deosebit de toxic, determinând efecte directe asupra florei şi faunei (produce acidifierea solului şi degradarea construcţiilor). Prezintă un sinergism ridicat cu praful, negrul de fum etc., este foarte solubil în apǎ şi contribuie în mare măsură la producerea ploilor acide. În anul 2011, cantitatea de SO2 emis în atmosferă (cantitate rezultată din calcul conform metodologiei amintite mai sus), a fost 403,262 tone din care:

- 237,067 tone provin din arderi neindustriale (arderea combustibililor pentru incălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie) - 139,762 tone provin din arderea combustibililor din sectorul energetic; Emisiile din 2011 faţă de 121,833 tone/2010, provin utilizarea păcurii în proces. ENET SA Focşani care desfaşoară această activitate şi-a mărit consumul în anul 2011, de păcură, cu aproximativ 40%.

- 26,433 tone provin din arderile din industriile de fabricare şi arderile in surse staţionare de mică putere

- 0 t - transport rutier (date furnizate de ANPM în urma prelucrării datelor transmise de Registrul Auto Român cu aplicaţia COPERT 4 pentru anul 2010)

Cantităţile de SO 2 emis în atmosferă intre anii 2005 -2011 în judeţul Vrancea, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

- 20 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI îN JUDEŢUL VRANCEA -2012

Tabel 2.1.1.1.1Emisii anuale de SO 2 în judeţul Vrancea

Emisii anuale

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

t/an

 

452

686.1

414.96

533

354.43

290.49

403,262

Fig.2.1.1.1.1 Emisii de SO 2 (tone)

700 600 500 400 300 200 100 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
700
600
500
400
300
200
100
0
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
tone/an

anii

Comparativ cu anul 2010, se remarcă o creştere a cantităţii emisiilor de SO 2 , creşterea provenind din arderi neindustriale.

Tabel 2.1.1.1.2 Emisii de SO 2 pe cap de locuitor (raport între cantitatea totală de emisii de SO 2 şi numărul de locuitori din judeţ)

AN

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

UL

Cantitate

452

686,1

414,96

533

354,43

290,49

403,262

a de

SO 2

(tone/an)

Numărul

393766

393023

392619

391574

390596

389 769

389 769

de

locuitori

Emisii de SO 2 pe cap de locuitor

0,00114

0,00174

0,00105

0,00136

0,00091

0,00074

0,00103

In anul 2011, principala sursă de emisii pentru SO 2 au fost activitǎţile inventariate la grupa Arderi neindustriale”, în proporţie de 58,78 %. Restul emisiilor provin din activităţile inventariate la grupa „Arderi în sectorul energetic şi industriile de prelucrare”. Principala sursă de emisii de SO 2 , din sectorul energetic este SC ENET SA Focşani, (în lunile ianuarie, februarie, martie, mai, iunie, iulie s-a utilizat şi păcură în procesele de ardere) valorile emise situându-se sub plafonul de emisii stabilit prin Programul Naţional de Reducere Progresivă a Emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi pentru perioada 2005 2011.

- 21 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI îN JUDEŢUL VRANCEA -2012

Creşterea emisiilor de SO 2 din instalaţiile de ardere neindustriale poate fi pusă pe seama utilizării de combustibili cu conţinut crescut de sulf, dar şi prin creşterea consumului de energie şi combustibil solid(lemn).

2.1.1.2. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot Oxizii de azot provin în special din arderea combustibililor şi din traficul auto. Sunt toxici, în special NO 2, care provoacă asfixiere prin distrugerea alveolelor pulmonare, căderea frunzelor la copaci, reducerea vizibilităţii pe şosele ca urmare a formǎrii smogului, formarea ploilor acide etc. Pentru anul 2011, emisiile de NOx (1357,69 tone, din care 1135,84 tone NOx şi 221,84 tone NO) provin din următoarele sectoare de activitate :

-926,582 tone provin din arderi neindustriale (arderea combustibililor pentru incălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie) -101,425 tone provin din arderea combustibililor din industriile energetice -109,836 tone provin din arderile din industriile de fabricare si arderile in surse stationare de mica putere. -221,85 tone (NO) provin doar din sectorul de cresterea animalelor si managementul dejectiilor animaliere -2038,92 t NOx provin din transport rutier (date furnizate de ANPM adresa nr.2/201/MP/05.04.2012, în urma prelucrării datelor transmise de Registrul Auto Român cu aplicaţia COPERT 4 pentru anul 2010) -1834,36 t NO provin din transport rutier (date furnizate de ANPM în urma prelucrării datelor transmise de Registrul Auto Român cu aplicaţia COPERT 4 pentru anul 2010) -204,56 t NO2 provin din transport rutier (date furnizate de ANPM în urma prelucrării datelor transmise de Registrul Auto Român cu aplicaţia COPERT 4 pentru anul 2010) Principala sursă de emisii de oxizi de azot este reprezentată de sectorul arderi neindustriale, pentru care valorile calculate descriu un trend crescător.

Tabel 2.1.1.2.1 Emisii anuale de NOx

Emisii

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

anuale

t/an

NO x

885

957,21

900,29

1576,04

1438,75

1078,76

1357,69+

2038,92+

1834,36+

204,56

Total5435,53

- 22 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI îN JUDEŢUL VRANCEA -2012

Fig.2.1.1.2.1 Emisii brute de NOx ( tone)

1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
tone/an

anii

Valorile emisiilor pentru NO x calculate pentru anul 2011 au înregistrat o creştere faţă de anul 2010.

Tabelul 2.1.1.2.1. Emisii de NO x pe cap de locuitor

ANUL

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Cantitatea

885

957,21

900,29

1576,04

1438,75

1078,76

1357,69

de

NO x

(tone/an)

Emisii de NO x pe cap de locuitor

0,00224

0,00243

0,00229

0,0040

0,0036

0,0027

0,0034

2.1.1.3. Emisii anuale de amoniac (NH 3 )

Sursele de amoniac atmosferic sunt naturale şi artificiale. Aportul surselor naturale în poluarea cu amoniac este relativ mic, de aproximativ 15-20%. Dintre sursele artificiale, cea mai importantǎ este agricultura, iar din cadrul acesteia, zootehnia de tip intensiv. Din cantitatea totală de 2611,65 t NH3 emis în atmosferă în cursul anului 2011(cantitate obţinută din calcul conform metodologiei amintite mai sus):

- 1807,45 t provin din sectorul „creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere;

- 615,34 t provin din „colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate”

- 158,44 t provin din „cultivarea plantelor şi terenurilor agricole”

- 27,985 t provin din „arderea combustibililor pentru incălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie

- 2,428 t provin de la „crematorii” (incineratoare de fermă)

- 0,0049 t provin din arderile in surse staţionare de mică putere

-13,32 t provin din transport rutier (date furnizate de ANPM în urma prelucrării datelor transmise de Registrul Auto Român cu aplicaţia COPERT 4 pentru anul 2010) Tabel 2.1.1.3.1 Emisii brute de NH 3

Emisii anuale

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

t/an

NH 3

3000

4109,3

3748,6

3846,28

3909,35

3667,48

2611,65 +

13,32

Total

2624,97

- 23 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI îN JUDEŢUL VRANCEA -2012

Fig.2.1.1.3.1.Evoluţia emisiilor de amoniac

4500 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005 2006 2007 2008 2009
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
tone/an

anii

Principala sursă o reprezintă emisiile difuze de la operatorii economici care desfăşoară activităţi de creştere a animalelor: SC PREMIUM PORC SA, SC CONSINTERFIN SRL, SC AVICOLA SA, SC AVIPUTNA, SC AGROIND SA, etc. Valorile emisiilor calculate pentru NH3 din anul 2011 au înregistrat o scădere cu 28,791,06% faţă de anul 2010.

Tabelul 2.1.1.3.1. Emisii de NH 3 pe cap de locuitor

ANUL

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Cantitatea de NH 3 (tone/an)

3000

4109,3

3748,6

3846,21

3909,65

3667,48

2611,65

Emisii de NH 3 pe cap de locuitor

0,00761

0,0104

0,00954

0,00982

0,010

0.0094

0,0067

Valorile emisiilor de amoniac/cap de locuitor marchează un palier oarecum constant pentru surse se observă clar un trend descrescător.

2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici Compuşii organici volatili nemetanici sunt precursori ai poluanţilor oxidanţi din atmosferă, în principal ai ozonului troposferic, cei mai reprezentativi fiind: benzenul, toluenul, xilenii, butanul, izopentanul, hexanul, acetona, cloroformul, esterii, fenolii, sulfura de carbon etc. Principalele activităţi în urma cărora rezultă cantităţi însemnate de emisii de compuşi organici nemetanici (NMCOV) sunt: traficul rutier, prelucrarea lemnului, utilizarea

solvenţilor, distribuţia carburanţilor, procese industriale şi neindustriale (arderi), extracţia gazelor naturale şi distribuţia combustibililor. Surse staţionare de emisie a compuşilor organici volatili nemetanici inventariate în anul 2011 în judeţul Vrancea sunt:

Instalaţiile care intră sub incidenţa directivei 1999/13/CE (COV instalaţii), transpusă prin H.G. nr. 699/2003, completată şi modificată prin HG 1902/2004 şi prin HG

1339/2006:

- instalaţii de lăcuire a mobilei la fabricile de mobilă

- instalaţii de curăţare chimică uscată

- instalaţii de service-auto (reparaţii şi vopsitorii auto)

• Instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei 94/63/CE (COV benzină) transpusă prin

- 24 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI îN JUDEŢUL VRANCEA -2012

H.G. 568/2001, republicată în 2007, şi anume:

- containere mobile;

- terminalele şi depozitele de benzină şi instalaţiile aferente de încărcare/descărcare -staţiile de distribuţie a carburanţilor. Alte surse industriale:

-instalaţii pentru fabricarea de băuturi alcoolice distilate

- instalaţii de ardere a combustibililor fosili şi a deşeurilor lemnoase pentru producerea energiei electrice şi termice

- instalaţii pentru fabricarea celulozei şi hârtiei

- instalaţii pentru fabricarea vinului

- instalaţii pentru fabricarea pâinii Cea mai însemnată contribuţie în anul 2011 la

nemetanici,

fabricarea hârtiei) arderile neindustriale şi traficul rutier. Cantitatea totală de compuşi organici volatili nemetanici emisă în atmosferă în cursul

anului 2011 (cantitate obţinută din calcul conform metodologiei amintite mai sus) a fost de 5996,311, din care:

- 2954,75 t provin din arderi neindustriale (arderea combustibililor pentru incălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie)

- 1121,68 t provin din domeniul produse chimice aplicarea vopselelor, producerea asfaltului

- 1051,27 t provin din sectorul „creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor

animaliere”

- 482,54 t provin din sectorul „extracţie ţiţei şi gaze naturale”

- 167,91 t provin din „fabricarea produselor alimentare şi băuturilor”

- 86,78 t provin din „colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate”

- 43.31 t provin din „utilizarea produselor pe baza de solvenţi”

- 29,31 t provin din „depozitarea deşeurilor solide pe teren”

- 27,42 t provin din „distribuţia produselor petroliere la staţiile de benzină, iar restul din procesele de ardere, altele decat cele amintite aici, incinerarea cadavrelor de animale, agricultură.

emisiile de compuşi organici volatili

energiei electrice şi termice,

o

au

arderile

industriale

(producerea

Tabel 2.1.2 Emisii de compuşi organici volatili nemetanici

Emisii

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

anuale

t/an

COV

2900

4670,4

3057,11

3591,9

4203,13

4120,48

5996,311

Fig. 2.1.2.Evoluţia emisiilor de compuşi organici volatili nemetanici

6000 5000 2005 4000 2006 2007 3000 2008 2000 2009 2010 1000 2011 0 tone/an
6000
5000
2005
4000
2006
2007
3000
2008
2000
2009
2010
1000
2011
0
tone/an

anii

Emisii brute de COV ( tone) - 25 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI îN JUDEŢUL VRANCEA -2012

kg

Valorile emisiilor calculate pentru compii organici volatili nemetanici din anul 2011 au

înregistrat o creştere faţă de anul 2010, datorită activităţilor de ardere neindustrială şi a creşterii numărului de agenţi economici în a căror activitate se regăseşte utilizarea solvenţilor şi a altor produse cu conţinut de compus organic volatil.

2.1.3. Emisii de metale grele Metalele grele reprezintă acele metale sau, în unele cazuri, metaloizi şi compuşii lor, care sunt stabili şi au o densitate mai mare de 4,5 g/mc. Printre acestea, plumbul, cadmiul şi mercurul sunt cele mai toxice. Metalele grele - cupru, crom, mercur, cadmiu, nichel, zinc, plumb - sunt compuşi care nu pot fi degradaţi pe cale naturală, având timp îndelungat de remanenţă în mediu, iar pe termen lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lanţurile trofice.

Mercurul, cadmiu şi plumbul, chiar în concentraţii foarte mici, odată pătrunşi în organism determină leziuni la nivelul organelor şi sistemelor anatomice.

In judeţul Vrancea, principalele surse de emisii de metale grele provin din procesele de combustie care utilizează păcura, CLU sau deşeurile de lemn, producţia de mixturi asfaltice), traficul rutier pe bază de motorină şi agricultura (zootehnie). Emisiile totale de metale grele din judeţul Vrancea provenite din sursele de emisie inventariate, estimate prin metodologia EMEP/EEA - 2009, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 2.1.3.1. Emisii anuale de mercur şi cadmiu

Emisii

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

anuale

kg/an

Hg

(Kg)

14,64

13,69

12,88

12,69

3,04

2,92

5,46

Cd

(Kg)

2,76

2,67

2,52

2,806

8,06

7,9

16,89

Cantitatea totală de mercur emis în atmosferă în cursul anului 2011 a fost 5,46 kg, din care: 4,55 kg provin din arderea combustibililor pentru incălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie, iar restul provine din alte procese de ardere

Fig.2.1.3.1Evoluţia emisiilor anuale de Hg

20

15

10

5

0

Emisii de Hg( kg)

Emisii

de Hg( kg)

Emisii de Hg( kg)
Emisii de Hg( kg)

2005

2006

2007

- 26 -

2008

2009

2010

2011

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI îN JUDEŢUL VRANCEA -2012

kg

kg

În anul 2011, la nivelul judeţului Vrancea, din calcul, cantitatea de Hg emis în atmosferă, este mai mare, comparativ cu anul 2010.

Cantitatea totală de cadmiu emis în atmosferă în cursul anului 2011 a fost 16,89 kg, din care 15,27 kg provin din arderi neindustriale (arderea combustibililor pentru incălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie) iar restul provine din alte procese de ardere.

Fig.2.1.3.2 Evoluţia emisiilor anuale de Cd

20

15

10

5

0

Fig.2.1.3.2 Evoluţia emisiilor anuale de Cd 20 15 10 5 0 2005 2006 2007 2008 2009

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Emisii de Cd (kg)

Comparativ cu anii 2009-2010, în anul 2011 se constată o creştere semnificativă a cantităţii emise de cadmiu şi mercur, datorată includerii în inventar a proceselor de ardere a combustibililor (gaz natural, lemn, GPL) pentru fiecare comună, oraş.

2.1.4. Emisii de plumb Cantitatea totală de plumb emis în atmosferă în cursul anului 2011 (cantitate obţinută din calcul conform metodologiei amintite mai sus) a fost 303,98 kg, din care 297,86 kg provin din arderea combustibililor pentru incălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie, iar restul se datorează proceselor de ardere, in special surse mobile nerutiere

Tabel 2.1.4.1 Emisiile de Pb în atmosferă în judeţul Vrancea

Emisii anuale de Pb kg/an

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Pb (Kg)

76,59

87,216

151,82

101,88

172,52

171,76

303,98

Fig.2.1.4.1 Evoluţia emisiilor de Pb în atmosferă în judeţul Vrancea

2000

1750

1500

1250

1000

750

500

250

0

Emisii de Plumb(Kg)

- 27 -

- 27 -

- 27 -
- 27 -
- 27 -
- 27 -
- 27 -

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI îN JUDEŢUL VRANCEA -2012

Comparativ cu anul precedent, în judeţul Vrancea s-a înregistrat o creştere a cantităţii de plumb emisă în atmosferă, sectorul de activitate răspunzător fiind arderile neindustriale.

2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs) Legea nr. 261/2004 ratifică Convenţia de la Stockholm privind calitatea mediului şi a sănătăţii umane în contextul existenţei poluanţilor organici persistenţi. Poluanţii Organici Persistenţi (POPs) sunt substanţe chimice care persistă în mediul înconjurător (au timp de înjumătăţire de la câteva zile în aer, la mai multe luni în sol), se bioacumulează în organismele vii şi prezintă riscul de a genera efecte adverse asupra sănătăţii umane şi a mediului, datorită:

-persistenţei (sunt rezistente la degradarea fotolitică, chimică şi biologică) -bioacumulării (se depun în ţesuturile grase ale organismelor vii, prin intermediul apei, hranei şi aerului inspirat), -toxicităţii (sunt toxici pentru oameni si animale producând dezechilibre ale sistemului imunitar, endocrin, de reproducere şi au efecte cancerigene şi genotoxice). Aceşti compuşi sunt: hidrocarburile policlice aromatice (HAP), hidrocarburile policlorurate bifenilice (PCB) şi dioxina. In judeţul Vrancea sunt identificate ca surse de emisie ale POPs -urilor :

-activităţi neindustriale (producţia de asfalt în mixere tip cuptor/tambur rotativ) utilizarea solvenţilor în activităţi gospodăreşti -activităţi agricole (utilizare produse fitosanitare), arderea miriştilor -transport în incinta unităţilor economice şi pe terenuri agricole -depozitare De asemenea, o contribuţie la emisiile de POPs o are depozitarea lor cât şi deşeurile POPs. În scopul reducerii impactului asupra mediului înconjurãtor, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu a adoptat, în cadrul Convenţiei de la Stockholm din 2001, ratificată de România prin Legea 261/2004, un program vizând controlul şi eliminarea a 12 substanţe considerate POPs, şi anume:

-pesticide (Aldrin, Clordan, Dieldrin, Endrin, Heptaclor, Mirex, Toxafen, DDT). În prezent, nu se mai utilizeaza DDT, aldrin, dieldrin, clordan, endrin şi celelalte pesticide incluse în POPs. -industriale: bifenili policloruraţi (PCB), hexaclorbenzen (HCB), PCDD/PCDF -subproduse: derivaţi policloruraţi ai dibenzo p-dioxinelor şi dibenzofuranilor Tabel 2.1.5.1 Emisiile anuale de POPs în atmosferă în judeţul Vrancea

Poluant

2007

2008

2009

2010

2011

PCDD/PCDF (kg)

3.93*

3,87*

-

-

0,0165

10

-7

10

-7

PCB (kg)

4.768*

4,69*

9,64*

8,59*

0,448

10

-9

10

-9

10

-6

10

-6

HCB

-

-

-

-

0,0489

PAH (kg)

0.3777

-

2,31

2,30

3788,25

-

-

1.Benzo (a) pyrene 2.Benzo (b) fluoranthene 3.Benzo (k) fluoranthene 4.Indeno (1,2,3-cd) piren (kg)

966,92

1485,27

741,56

594,5

Cantitate totală (kg)

0.377

4,69*

2,31

2,30

3788,7634

10

-9

- 28 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI îN JUDEŢUL VRANCEA -2012

kg

In anul 2011 s-au calculat emisiile de HCB şi PCB luând în calcul conform noii metodologii şi arderile neindustriale a căror pondere este semnificativă, comparativ cu sectorul industrial. Din cantitatea totală de HCB, de 0,0489kg, 0,0442 kg provin din arderea combustibililor pentru incălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie, iar restul provine din ardere în industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere. Din cantitatea totală de PCB, de 0,448kg, 0,441 kg provin din arderea combustibililor pentru încălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie, iar restul provine din ardere în industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere.

Cantitatea totală de hidrocarburi aromatice policiclice rezultată din calcul pentru anul 2011 este 3788,2991 kg

1 961,31 kg provin din arderi neindustriale (arderea combustibililor pentru incălzire,

prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie); 4,28 kg provin din arderi in industria de fabricare şi 1,33 kg provin din ardere in surse mobile nerutiere

2 - 1477,48 kg provin din arderi neindustriale (arderea combustibililor pentru incălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie), iar restul de 7,79 kg provin din ardere in industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere

3 740,56 kg provin din arderi neindustriale (arderea combustibililor pentru incălzire,

prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie), iar restul de 1 kg provin din ardere in industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere. 4 591,8 kg provin din arderi neindustriale (arderea combustibililor pentru incălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie), iar restul de 2,7 kg provin din ardere in industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere.

Faţă de anul 2010, prin noua metodologie de calcul, se evidenţiază o creştere a cantităţii de POPs emisă în atmosferă. Includerea în inventarele anuale, a surselor de emisie reprezentate de toate instalaţiile de ardere neindustriale (centrale termice rezidenţiale, comerciale, instituţionale, etc.) folosite în judeţ pentru căldură, apă caldă şi gătit, a determinat o creştere semnificativă a cantităţilor inventariate de POPs emişi .

2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice Tabel 2.1.6.1 Emisiile de PAH în atmosferă în judeţul Vrancea

Poluant

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

PAH (kg)

0.29

0.839

0.3777

-

-

-

3788,7634

Fig.2.1.6.1 Evoluţia emisiilor de PAH

4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

anii

- 29 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI îN JUDEŢUL VRANCEA -2012

Deşi este recunoscut potenţialul mare de producere a emisiilor de PAH din arderile în instalaţii mici, rezidenţiale, comerciale, instituţionale sau utilitare din sectorul public sau industrial, factorii de emisie PAH pentru aceste tipuri de surse au fost estimaţi, potrivit Ghidului EMEP/EEA-2009.

Hidrocarburile aromatice policiclice (benzo[b]fluoranthene; benzo[k]fluoranthene; benzo[a]piren; indenol[123-cd]piren) sunt compuşi organici care conţin două sau mai multe inele aromatice şi datorită proprietăţilor lor volatile au mobilitate ridicată în mediu, putând fi transportate pe distanţe mari. Hidrocarburile poliaromatice provin din depozitare deşeuri, din arderea combustibililor fosili, în instalaţiile de ardere.

2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi

Această clasă de compuşi (PCB) derivă din bifenil şi conţine orice substanţă chimică care conţine molecula de bifenil cu diferite grade de substituţie cu clor(posibil până la 10 atomi de clor). În funcţie de numărul atomilor de clor din moleculă, diferă stabilitatea şi starea de agregare. Clasa este constituită din peste 200 de compuşi. Au proprietăţi speciale în ceea ce priveşte conductivitatea, care este redusă, reacţionează greu cu solvenţii organici, acizii şi bazele. PCB sunt utilizaţi la fabricarea transformatorilor electrici cu rol de lichid izolant şi de răcire a diferitelor tipuri de condensatori. Sunt folosiţi ca fluide de transfer de căldură, lubrifianţi, etc. Utilizările deschise ale uleiurilor cu PCB nu mai sunt acceptate în statele membre ale UE începând din 1973.

Emisiile de PCB în atmosferă în judeţul Vrancea, sunt din arderea combustibililor pentru

încălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie, din ardere în industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere In judeţul Vrancea în 2011 s-a înregistrat o creştere a emisiilor de PCB faţă de anul precedent.

2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen

Hexaclorbenzenul (HCB) este un compus obţinut din benzen, prin substituirea atomilor de hidrogen cu clor. Este foarte stabil din punct de vedere chimic, rezistent la biodegradare, în consecinţă persistă îndelungat în factorii de mediu. În aer, remanenţa lui este până la 6 ani, în apă se adiţionează la sedimente şi suspensii, iar în sol, în apa freatică poate exista până la 10 ani. De asemenea, se acumulează în organismele vii. Este utilizat ca fungicid în agricultură, aceasta este una dintre sursele principale de emisie. Alte emisii de hexaclorbenzen provin din arderea materialelor organice cu

conţinut de clor (incinerarea deşeurilor, topitorii de metale neferoase, producerea cimentului, arderea combustibililor, etc.) In judeţul Vrancea pentru anul 2011 s-au estimat emisii de HCB prin noua metodologie de calcul conform Ghidului EMEP/EEA-2009 şi provin din din arderea combustibililor pentru incălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie, iar restul provine din ardere în industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere.

2.2. Calitatea aerului

Poluanţii atmosferici au fost monitorizaţi în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană privind calitatea aerului. Poluanţii SO 2 , NO 2 , CO, C 6 H 6 , PM10, Pb şi O 3 sunt reglementaţi prin Legea 104/2011; PM2,5 este un indicator reglementat de Directiva 2008/50/CE, în curs de transpunere în legislaţia română, iar arsenul, cadmiul şi nichelul se raportează la cerinţele Legii 104/2011. Monitorizarea calităţii aerului în jud.Vrancea se realizează utilizând:

- 30 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI îN JUDEŢUL VRANCEA -2012

-reţea formată de staţii manuale -staţia automată Datele obţinute permit luarea măsurilor pe termen scurt, mediu şi lung, de combatere a poluării şi de prevenire a acesteia.

Reţeaua automată In judeţul Vrancea funcţionează o staţie automată de monitorizare, de fond regional, amplasată în zona cu densitate a populaţiei mică, departe de aria urbană şi de sursele locale de emisie, în incinta Uzinei de apă CUP, pe drumul judeţean Focşani-Suraia. Poluanţii monitorizaţi în cadrul staţiei automate sunt: SO 2 , NO, NO 2 , NOx, CO, O 3 , NH 3 C 6 H 6 , PM10. In cadrul staţiei automate de monitorizare calitate aer, este asigurată şi înregistrarea de date meteorologice,(ex: direcţie şi viteză vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă) în vederea corelării cu valorile poluanţilor monitorizaţi, pentru validarea datelor înregistrate la staţie.

Codul staţiei din cadrul APM Vrancea este VN 1 şi face parte din regiunea 2 Sud - Est.

Datele înregistrate în cadrul staţiei, sunt validate zilnic şi sunt transmise automat la panourile de informare a publicului (panoul exterior amplasat între magazinul Milcov şi Zimbru pe B-dul Republicii şi panoul interior amplasat la intrarea în sediul Agenţiei pentru Protectia Mediului Vrancea.

Toate datele privind calitatea aerului şi datele meteorologice sunt transmise către Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Calitatea Aerului.

Pentru informarea publicului, interpretarea facilă a datelor privind calitatea aerului furnizate de staţia automată, se realizează prin:

- calculul indicelui specific de calitate a aerului - un sistem de codificare a concentraţiilor

înregistrate pentru fiecare dintre următorii poluanţi monitorizaţi: dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), ozon (O3), monoxid de carbon (CO) şi pulberi în suspensie (PM10).

- calculul indicelui general, care se stabileşte pentru staţia automată din cadrul reţelei

naţionale de monitorizare a calităţii aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici

corespunzători poluanţilor monitorizaţi.

Informarea publicului privind calitatea aerului se mai realizează cu ajutorul unui buletin informativ care este postat zilnic pe site-ul Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului şi prin intermediul site-ului www.calitateaer.ro.

Rezultatele monitorizării calităţii aerului în judeţul Vrancea în anul 2012, în raport cu valorile limită, valorile ţintă, praguri de informare sau de alertă stabilite prin legislaţia specifică, precum şi evoluţia calităţii aerului în perioada 2008-2012 se prezintă astfel:

Tabel 2.2.1 Centralizatorul poluanţilor monitorizaţi de staţia automată VN-1

   

Concentraţia medie anuală

 

POLUANT

Tip staţie

         

2008

2009

2010

2011

2012

SO 2 (µg/mc)

FR

4,095

6,752

8,43

9,08

8,37

PM10 (µg/mc)

           

FR

21.13

15.15

15.3

20,59

12,56

nefelometric

- 31 -

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI îN JUDEŢUL VRANCEA -2012

PM10 (µg/mc)

           

FR

17.4

20,25

16,69

gravimetric

-

-

       

O 3 (µg/mc)

FR

56,72

51,83

52,73

43,88

45,49

NO 2 (µg/mc)

FR

12,32

13,75

14,99

6,48

6,33

NO x (µg/mc)

FR

19,84

23,083

21,86

10,66

10,57

CO (mg/mc)

FR

0,0841

0,144

0,18

0,20

0,19

Benzen (µg/mc)

FR

4,61

2,54

2,67

1,07

0,53

Tabel 2.2.2 Date sintetice privind poluanţii monitorizaţi in anul 2012 de staţia automată

VN-1

     

Frecvenţa

   

depăşirii

Număr

Număr

Concentraţia

valorii

depăşiri

POLUANT

măsurări

limită/valorii