PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA

PARTEA I
PREZENTAREA TERITORIULUI- ANALIZA DIAGNOSTIC

Prezentarea sintetica a teritoriului prin sintetizarea acestuia in contextul in care se

afla si intr-un ansamblu mai larg, cu o descriere generala a caracteristicilor
geografice, fizice si de relief, elemente ce permit demonstrarea coerentei si
omogenitatii teritoriale, economice si sociale. Teritoriul este situate pe raza
administrativa a doua judete: Vrancea si Galati, suprafata preponderenta fiind
situata in judetul Vrancea.
Prezentarea geografica si fizica

1) JUDETUL VRANCEA- PREZENTARE GENERALA

Strvechi pmnt romnesc, Vrancea constituie o punte ntre cele trei provincii istorice
romneti: Moldova, ara Romneasc i Transilvania.
Numele Vrancea este ntlnit pentru prima dat ntr-un document n limba latin (2 iulie
1431) sub forma de Varancha arat renumitul istoric C.C. Giurescu. Savantul i istoricul
B.P. Hadeu crede c este de origine traco-dacic venit de la vran-pdure, munte sau
chiar topicul <vran> care nseamn munte.
Domnul nvat al Moldovei, Dimitrie Cantemir n Descrierea Moldovei considera c "a doua
republic, dar mai mic din Moldova, este Vrancea din inutul Putnei. Ea are dousprezece
sate i numr dou mii de case. Nicolae Iorga n lucrarea "Un sat de vieri - Odobeti
considera Vrancea una din acele uniti de organizare a satelor nainte de domnie i fr
domnie. Judeul Vrancea, inclus n teritoriul inutului Putna de altdat, a aparinut nainte
de anul 1475 Munteniei, care-i ntindea hotarul pn n apropiere de Bacu. Mai trziu i se
adaug ara Vrancei, care s-a bucurat totui de privilegii i liberti speciale, iar dup
anul 1482, n urma luptelor dintre tefan cel Mare i domnii Munteniei, inutul Putna se
extinde pn la apa Milcovului unde, dup mai bine de 20 ani de nenelegeri dintre
domnitorii munteni i domnul Moldovei, tefan cel Mare, se statornicete hotarul dintre
cele dou ri surori. inutul Putna i apoi judeul cu acelai nume a inclus parial teritoriul
actualului jude Vrancea. Aceast situaie s-a meninut pn la prima mprire
administrativ-teritorial din anul 1950, cnd teritoriul actual al judeului se ncadra n

raioanele Vrancea i Focani. ncepnd cu ultima mprire administrativ-teritorial din

anul 1968, judeul Vrancea, suprapus raioanelor Vrancea i Focani, cuprinde aproape n
ntregime judeul Putna i aproximativ 1/3 din judeul Rmnicu-Srat, considerate n
limitele anului 1938.
Asezarea
Judetul Vrancea este situat in sud-estul Romaniei, la exteriorul Curburii Carpatilor, pozitia
sa fiind definite de intersectia paralelei de 45: latitudine Nordica cu meridianul de 26:
longitudine estica. Judetul Vrancea are o suprafata totala de 4857 km (reprezentand 2,04
% din suprafata tarii), fiind invecinat cu urmatoarele judete: la nord judetul Bacau, la nordeste judetul Vaslui, la est judetul Galati, la sud-est judetul Braila, la sud si sud-vest judetul
Buzau si la vest judetul Covasna.
Aflata la o rascruce geografica, Vrancea constituie o legatura intre marile zone centrale ale
Carpatilor oriental si meridionali, Campia Siretului si Campia Dunarii. Este , de asemenea, o
rascruce intre proviinciile istorice Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca, toate locuite
de-a lungul veacurilor de romani.
Relieful
Dispus in trepte ce scad in altitudine de la vest spre est, relieful judetului cuprinde: Muntii
Vrancei, cu depresiunile Gresu si Lepsa, Dealurile subcarpatice si Cimpia Siretului Inferior,
marginit de Modisul Moldovei-Colinele Tutovei- la nord-est si Campia Ramnicului la sudest.
Muntii Vrancei sunt munti de incretire, alcatuiti din culmi ce provin din fragmentarea
platformei de eroziune de 1700 m. Cele mai inalte virfuri sunt: Goru-1785 m, Lacauti1777m, Giurgiu- 1720 m, Pietrosu- 1672 m, Zboina Frumoasa-1657m.
Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare de podis, cuprind dealurile inalte vestice sau
interne (doua siruri: intre Valea Putnei si Valea Susitei), depresiunile intradeluroase
(transversal sau de-a lungul vailor Susitei, Putnei si Milcovului, precum si la cumpana
apelor intre bazinul Milcovului si Ramnei), dealurile estice sau externe (intre cursul
superior al paraului Zabrauti si Valea Ramnicului, dominate de Magura Odobestilor- 966
m) si glacisul piemontan periferic, care face legatura intre Dealurile Subcarpatice.
Campia Siretului Inferior si Campia Ramnicului se inclina spre este, pina la altitudinea de
20 m, la confluent Ramnicului Sarat cu Siretul. Campia Siretului reprezinta treapta cea mai
joasa de pe teritoriul judetului si se intinde intre glacisul subcarpatic si raul Siret, avand
suprafata inclinata de la vest la est si altitudinea cuprinsa intre 125 m si 20 m.

Campia inalta situata intre glacis si o linie ce trece pe la Marasesti, Vinatori, Milcovul,
Tataranu si la est de Ciorasti, are o altitudine de 70 m la nord si 35 m la sud. Ea are aspectul
unei suprafete netede, usor valurita datorita prezentei unor conuri aluvionare intre care
campia formeaza micro depresiuni locale, cu exces de umiditate (balta Voetin, Lacul Negru,
aria de la est de Caiata) datorate adincimii reduse la care se afla stratul de apa. La nord de
valea Susitei, aspectul campiei prezinta forma unei prisme in trepte ce coboara catre lunca
Siretului, iar in apropierea Adjudului, la terasele Siretului se adauga cele ale Trotusului.
Campia joasa se intinde pe linia Marasesti, Vanatori, Tataranu si la est de Ciorasti pina la
albia Siretului, altitudinea ei fiind de 35-50m in partea de nord si 20-30 m in cea de sud.
Este caracterizata printr-o suprafata relativ neteda, inclinata in aceeasi directie cu cea de
scurgere a Siretului si este traversata de numeroase albii, meandre si depresiuni cu exces
de umiditate, separate intre ele prin grinduri tesite.
Clima
Dispunerea reliefului in trepte, ce coboara catre est, deschide larg spatiu, in primul rand,
influentelor est-continentale dar in acelasi timp si influentelor de climat nordic si sudic.
Totodata, Carpatii de curbura au functia unui deversor natural pentru masele de aer
vestice. Influenta reliefului este predominanta in traseul izotermelor. Campia are o
temperature medie anuala mai mare de 9:C, dealurile subcarpatice, inclusiv glacisului
subcarpatic, intre 6 si 9: C , iar muntii intre 2 si 6: C, in timp ce, pe cele mai inalte culmi ale
Muntilor Vrancea -1 si 2: C.
Luna cea mai calda , iulie, are temperaturi medii de 22:C si precipitatii medii sub 35 mm,
iar luna cea mai rece, ianuarie, sub 0:C si 144 mm. Prima zi de inghet apare in regiunea
muntoasa si a dealurilor inalte in jurul datei de 1 octombrie, iar in regiunea dealurilor joase
in jurul datei de 11 noiembrie, iar la cimpie in jurul datei de 21 octombrie. Ultima zi de
inghet in zona de cimpie este in jurul datei de 11 aprilie, in zona dealurilor, in jurul datei de
21 aprilie, iar in zona muntilor se inregistreaza in jurul datei de 1 mai . Durata anuala de
stralucire a soarelui este, in medie, de 2081 ore, mai mare in lunile mai septembrie, cind
media lunara depaseste 200 ore si mai redusa in lunile noiembrie ianuarie, cind durata
scade sub 100 ore.
Precipitatiile atmosferice prezinta variatii importante de la un loc la altul, atit datorita
altitudinii cit si a circulatiei diferite a maselor de aer. Circulatia diferita a maselor de aer de
la o perioada la alta determina schimbari nepericuloase ale starii vremii, tocmai datorita
faptului ca teritoriul judetului este deschis maselor de aer de provenienta si cu proprietati
diferite formate in zone situate la mii de kilometri (zona arctica, oceanic, tropical). Volumul
precipitatiilor depaseste 400 mm anual. Relieful determina insa o repartitie inegala a
precipitatiilor. Astfel, in Cimpia Siretului, treapta de relief cea mai joasa, cantitatea medie de
precipitatii este mai mica de 600 mm/an, in regiunea dealurilor subcarpatice precipitatiile

nu depasesc decit local 800 mm/an, iar in regiunea muntoasa pina la 1200 mm/an.
Intervalul cel mai ploios este mai iunie, iar cel mai uscat decembrie februarie, uneori cu
prelungiri pina in martie.
Cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 de ore, a fost de 199,5 mm si a fost
inregistrata in depresiunea intradeluroasa Mera, cunoscuta prin agresivitatea mare a
precipitatiilor (s-au mai inregistrat 130 mm la Nereju, 88 mm la Lacauti si 86 mm la Naruja).
Valorile medii ale precipitatiilor inregistrate la Soveja, Tulnici, Nereju si virful Lacauti
confirma faptul ca ele sunt mai abundente in zona de sudvest a judetului: Soveja 700
mm/an, Tulnici 700 mm/an, Naruja 782 mm/an, Nereju - 852 mm/an si Virful Lacauti
1068 mm/an. Cantitatea de precipitatii inregistrata la Focsani in 2006 a fost de 501,6 mm.
Numarul zilelor cu ninsoare este in regiunea muntoasa cuprins intre 40 80 zile, in regiunea
deluroasa 20 40 zile si sub 20 zile in regiunea de cimpie. Stratul de zapada se pastreaza
intre 80 120 zile la munte, 60 80 zile in zona deluroasa si 40 60 zile in zona de cimpie.
Grosimea stratului de zapada variaza la statiile meteorologice, in medie fiind de 120 cm la
Tulnici, 150 cm la Nereju, 235 cm la Lacauti si circa 50 cm la Soveja.
Vinturile dominante sunt cele de NV-SE, sunt canalizate pe culoarul Siretului si sunt vinturi
uscate generatoare de temperaturi ridicate. La inceputul verii, mase de aer cald se
deplaseaza dinspre Africa spre nord, determinind o vreme calda si cu precipitatii reduse.
Dinspre nordvest si nord vinturile aduc o vreme rece si umeda. Efectul de fohn este prezent
in toate anotimpurile, dar cu frecventa mai mare iarna. Vitezele medii anuale variaza intre
2,0 si 4,0 m/s la Focsani si intre 5,6 si 10,1 m/s pe culmile muntoase. Analiza potentialului
eolian pentru producerea energiei realizata de catre EHN in cadrul Wind Energy Potential
Project a aratat ca judetul Vrancea are un potential mediu scazut, cu exceptia coridorului
aflat intre valea riului Siret si confluenta acestuia cu riul Trotus, zona care ar putea sa fie
foarte adecvata pentru instalarea de parcuri eoliene, daca sunt selectate zone de amplasare
in care sa se garanteze o afectare foarte redusa asupra migratiei pasarilor.
Seismicitate
Teritoriul judetului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din tara noastra.
Hazardul seismic din Romania, este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si mai
multor surse seismice de suprafata (Banat, Fagaras, Dobrogea, etc.). Sursa Vrancea este
determinanta pentru hazardul seismic din circa doua treimi din teritoriul Romaniei, in timp
ce sursele de suprafata contribuie mai mult la hazardul seismic local.
La nivel European, seismicitatea Romaniei poate fi caracterizata drept medie, dar avind
particularitatea ca seismele cu focarul in sursa subcrustala Vrancea pot provoca distrugeri
pe arii intinse incluzind si tarile invecinate. Cutremurele Vrincene au fost sezisabile in
Europa pe suprafete care au atins 2 milioane km patrati.

La Vrincioaia, linga satul Plosnita este instalat unul din cele 5 observatoare seismice din
Romania. Ministerul Educatiei si Cercetarii impreuna cu Ambasada Germaniei la Bucuresti,
au lansat in cursul anului 2005 la sediul Observatorului Seismologic Vrincioaia prototipul
pentru Sistemul de Avertizare Seismica in Timp Real (Early Warning System EWS),
destinat, in preima faza, obiectivelor industriale si instalatiilor de interes national cu risc
major la retelele seismice ale Romaniei cuprind peste 100 accelerometre pentru
inregistrarea cutremurelor puternice.
Capitalul natural si ecosisteme
Suprafata totala a judetului Vrancea este de 485.703 ha, din care suprafata agricola este de
255.647 ha, iar cea neagricole este de 230.056 ha. Pe categorii de folosinta , dinamica
suprafetelor se prezinta astfel:
-

148.084 ha arabil;

43.741 ha pasuni;

32.777 fanete;

27.209 ha vii;

3.836 ha livezi;

193.291 ha padure;

13.930 ha ape;

8.647 ha drumuri;

9.945 ha terenuri curti constructii;

4.243 ha neproductiv

Ariile protejate si siturile Natura 2000

Partea de vest a judetului Vrancea prezinta, mai ales prin faptul ca este o zona montana
bine impadurita, un mare interes stiintific si educational. In scopul de a proteja
caracteristicile deosebite ale acestei zone si a le conserva pentru generatiile viitoare, au
fost infiintate, pe baza unor studii de fundamentare, o serie de rezervatii naturale de
diferite tipuri.
Prin conjugarea eforturilor tuturor factorilor implicati in directia conservarii diversitatii
biologice, in momentul actual s-a produs o reechilibrarea a fenomenelor de reducere a

suprafetelor ce sunt protejate, mai ales a acelora in care obiectul protectiei era reprezentat
si de protejarea carnivorelor mari, astfel incit, in prezent suprafata ariilor protejate din
judet, incadrate in categoria rezervatii naturale, exceptie facind Parcul Natural PutnaVrancea, totalizeaza cca 40.000 ha.Pentru judetul Vrancea, Compartimentul Protectia
Naturii arii Protejate, din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului a propus un total de 15
situri, din care au fost validate 12.
Existenta in judetul Vrancea a unor organizatii neguvernamentale puternice si active
dedicate protectiei mediului, dar si posibilitatea obtinerii unor fonduri necesare sprijinirii
acestei activitati au contribuit semnificativ la dezvoltarea retelei de arii naturale protejate.
Mentionam ca prin declararea rezervatiilor natural incluse in Parcul Natural Putna Vrancea
ca zone speciale de conservare, conventiile de custodie si-au incheiat aplicabilitatea, aceste
zone fiind administrate in mod unitar de catre Administratia Parcului Natural Putna
Vrancea.
Judetul Vrancea se caracterizeaza prin existent tuturor formelor majore si medii de relief,
dispuse in ordinea descrescatoare a altitudinii si prin situarea la intersectia unor domenii
climatic, pedologice si implicit biologice, diferite. Consecinta directa a acestui fapt este
existenta pe teritoriul judetului a trei bioregiuni si a unei biodiversitati remarcabile.
Flora spontana a judetului Vrancea cuprinde 1375 de specii si 99 subspecii de plante
superioare, apartinind la 109 familii si 515 genuri, dintre care 34 sunt ferigi, 9
gimnosperme si 1332 angiosperme. Pentru raritatea, frumusetea si insemnatatea
stiintifica, in Vrancea se gasesc specii declarate monumente ale naturii cum ar fi: tisa,
floarea de colt, angelia, bulbucii de munte, papucul doamnei, zada, jneapanul.
Fauna este tot atit de bogata ait sub aspectul numarului cit si a varietatii speciilor. Ursul,
lupul, cerbul, rasul, iepurele, popandaul, mistretul, veverita alaturi de salamandra, sopirla
de munte, vipera, reprezinta o mica parte din fauna judetului. Fauna piscicola este
reprezentata de pastrav, lipan, clean, etc. Prezentam mai jos harta fizica a judetului
Vrancea, a coordonatelor geografice (latitudine / longitudine), cu prezentarea formelor de

relief,

cursurilor

de

apa,

principalelor

cai

de

acces

a vecinilor judetului, precum si a municipiilor si oraselor.

Localitati
Reteaua de localitati cuprinde municipiile Focsani, Adjud si orasele Marasesti, Panciu,
Odobesti si 59 de comune (331 de sate). Planurile de dezvoltare pe termen mediu si lung
prevad ridicarea la rang de orase, intr-o prima etapa, a localitatilor Vidra si Gugesti, ca
centre intercomunale, dupa care vor urma Soveja, Naruja, Dumitresti si Maicanesti, judetul
organizandu-se astfel in opt sisteme zonale. Municipiul Focsani face parte din categoria
oraselor mari, cu functii economico-sociale complexe si rol de coordonare si armonizare a
dezvoltarii in teritoriu. Municipiul Adjud si orasul Marasesti se incadreaza in randul
oraselor mijlocii, cu functii dominant industriale si de servire a localitatilor din nord-estul
judetului, in timp ce Panciu si Odobesti sunt orase mici, cu functii industrial agrare, centre
viticole la nivel national, cu functii de importanta locala.
Hidrografia
Reteaua hidrografica a judetului Vrancea apartine in totalitate raului Siret (706 km, din
care 596 pe pamant romanesc) si afluentilor sai. El strabate teritoriul judetului pe o
lungime de aproximativ 110 km, desfasurandu-se pe sectorul-aval Trotus confluenta cu
Ramnicul, de-a lungul judetului Galati, la iesirea din judet totalizand o suprafata de bazin de
37.061 kmp. Cursul sau este meandrat si insotit de o lunca larga. Afluentii mai importanti
pe care il primeste pe dreapta sunt Trotusul, Zabrauti, Susita, Putna, Ramnicul Sarat, iar pe
stanga Barladul, care apartine in totalitate altor judete. Dintre apele judetului, cea mai
importanta este Putna, care izvoraste din zona centrala a Muntilor Vrancei si curge in
directia nord-vest-sud-est pe 144 km, strabatand toate formele de relief. Bazinul ei
hidrografic este de 2720 kmp.
Resursele si alimentarea cu apa
Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile sunt resursele de apa de suprafata potential840 mil. m , din care tehnic utilizabil- 210 mil m; resursele de apa subterane potentiale345 mil. m, din care tehnic utilizabile -156 mil m. aceasta inseamna o resursa specifica
teoretica utilizabila de 926 m pe locuitor din jud Vrancea/an fata de 1760 m/locuitor din
Romania/an si 4000 m/locuitor din Europa/an.
Prelevari de apa pe surse in anul 2006: apa de suprafata: 1.574 mil. m , din care pentru
populatie 26 mil. m ; pentru activitati industriale- 1.246 mil. m; pentru irigatii- 2 mii m;
pentru piscicultura 300 mii m; apa din subteran :15.107 mii m, din care pentru
populatie 10.361 mii mpentru activitati industriale 4.457 mii m; pentru irigatii- 54 mii
m; pentru zootehnie- 235 mii m. Nivelul folosintei resursei de apa de suprafata este de

doar 0,74 % si cel al folosintei de apa subterana de 9,67 %, ceea ce se traduce ca o

subutilizare a resurselor tehnic disponibile.
Ponderea sursei de apa subterane este de 99,5%. Nivelul piezometric al panzei freatice in
bazinul hidrografic este urmarit prin foraje de aliniament si interfluviu, fiind inregistrate
urmatoarele valori medii: Maicanesti: F6=444cm, Calieni F1=380 cm, F2=368 cm. La nivelul
localitatilor , alimentarea cu apa sau in instalatii locale-fantini si captari de izvoare. In
judetul Vrancea alimentarea cu apa a populatiei in sistem centralizat se face din subteran,
utilizatorii de apa de suprafata fiind CL Soveja si CL Dumitresti.
Irigatiile
Suprafata irigata efectiv a scazut drastic de la 14210 ha in 2002 la 565 ha in 2005, ca de
altfel si volumul de apa utilizat. Motivul il constituie contaorizarea apei si lipsa asociatiilor
utilizatorilor de apa, inclusiv deteriorarea sistemelor anterior amenajate.
In general, in Romania doar a 6-a parte din totalul de teren amenajat pentru irigatii
beneficiaza efectiv de udari. La acestea se mai adauga si pierderile pe retea pina la
utilizatorii finali de pina la 30%. Judetul Vrancea se situeaza intre judetele cu cele mai mici
pierderi (locul7) fata de alte judete, unde pierderile merg pina la 95% (Mehedinti), 91%
(Teleorman), 87% (Tulcea).
Astfel, s-au preluat pentru irigatii 5.112.600 m , s-au pierdut pe canale 1.147.500 m
(22%), volumul utilizat pentru umplerea canalelor a fost de 380.900 m (8%), volumul
facturat 358.400 m (70%) si pierderi totale 1.528.400 m (30%).
Suprafata amenajata pentru irigatii masura in anul 2000, 37.967 ha, dar pina in anul 2004
nu s-au putut pune in functiune sisteme decit pentru o suprafata de cca. 6600 ha.
In zona Ciorasti Maicanesti, culturile agricole, constind din 10.360 ha, din care 1.000
afectate 100% de seceta si alte 7.211 ha cu grade de deteriorare variind intre 50 si 80%, au
inceput sa fie irigate doar la sfirsitul lunii iunie a.c. odata cu punerea in functiune a 19 statii
de irigatie.

Inundatiile si lucrarile de aparare

Ploile torentiale de vara reprezinta un fenomen comun si binecunoscut al zonelor
Carpatilor de Curbura, insa acest lucru nu justifica totdeauna amploarea dezastrelor.
Si fondul cinegetic a fost afectat grav mai ales in zona luncilor inundateale Siretului,
Trotusului si Putnei.

Inundatiile din judetul Vrancea, devenite aproape periodice, au impus realizarea de lucrari
specific de regularizari de cursuri de apa, indiguiri si consolidari de maluri.
Sunt in functiune cca. 100 km de indiguiri, cca. 130 km regularizari si consolidari de mal.
Aceste lucrari apara impotriva inundatiilor 20 localitati, obiective industriale, sociale,
agricole, cai ferate si drumuri nationale si judetene.
Dintre lucrarile importante de aparare impotriva inundatiilor existente in judetul Vrancea
se mentioneaza:
-Indiguire mal drept riul Siret la Suraia Vulturu L = 12,5 km;
-Indiguire mal drept riul Siret la Vulturu Nanesti L = 6,1 km;
- Indiguire mal drept riul Siret laNanesti Maicanesti L = 6,7 km;
-indiguire pe ambele maluri a riului Rimnicul Sarat pe zona Tataranu Maicanesti L = 12,9
km.
Calitatea biologica a cursurilor de apa (categoria de calitate)
Reteaua hidrografica are o densitate medie cuprinsa intre 0,1 si 0,9 km/km si apartine in
totalitate riului Siret care curge pe marginea de E a judetului pe o distanta de 110 km,
formind in mare parte limita cu judetul Galati. In afara cursurilor inferioare ale riurilor
Trotus si Ramnic care izvorasc din afara limitelor judetului, dar se varsa in Siret, pe
teritoriul vrincean, toate celelalte riuri afluente ale Siretului in spatiul vrincean isi au
obirsia in spatiul judetului.
Principalele cursuri de apa din judet sunt:
Riul Siret (III-IV: calitate moderata/slaba) cu o lungime de 116 km, delimiteaza judetele
Vrancea si Galati, fiind principalul curs de apa in care se varsa riurile interioare ale
judetului.
Riul Trotus (III calitate moderata) afluent de dreapta al riului Siret, cu o lungime de 14
km si suprafata bazinului de 130 km patrati pe judetul Vrancea.
Piriul Susita cu o lungime de 75 km, piriu care are un regim nepermanent si pe care, in
perioadele secetoase, intilnim fenomenul de sec pe anume sectoare.
Riul Putna (I-II calitate foarte buna/buna, dar III pe cursul inferior la P.Zamfirei si Botirlau)
izvoraste din muntii Vrancei si are o lungime de 153 km si o suprafata de 2480 km, fiind
cel mai important curs de apa din judet.

Raul Milcov (II la punctul Reghiu si III la Golesti punct care mai poarta amprenta poluarii
organice din anii anteriori, respectiv IV, clasa cu alterari ale valorilor elementelor biologice
de calitate pentru apele de suprafata, la ultimul punct de control, Rastoaca datorita poluarii
organice persistente) cu o lungime de 79 km, care in partea superioara a bazinului
prezinta o mineralizare naturala.
Piriul Ramna (II-III) cu o lungime de 66 km, piriu care in perioadele secetoase nu are
debit.
Riul Rm.Sarat (IV pe toate sectiunile) traverseaza atit judetul Vrancea, pe o lungime de 86
km, cit si judetul Buzau, pe o lungime de 51 km, acesta prezinta un grad de mineralizare
naturala ridicat, fiind degradat de la izvoare pina la varsare.
Managementul terenurilor- Fondul funciar
53% din suprafata judetului reprezinta teren agricol, din care 58% teren arabil si 39%
terenuri cu vegetatie forestiera.
Presiuni asupra starii de calitate a solurilor; Ingrasaminte si produse fitosanitare
Ingrasamintele minerale 5193 tone substanta activa pe 59.200 ha teren agricol (53.835 ha
teren arabil) in 2006; Ingrasaminte naturale 215.000 tone pentru 14.300 ha in 2006;
Produse pentru protectia plantelor 304,48 tone substanta activa din care: insecticide 26,11
tone, fungicide 254,60 tone si 23,77 tine ierbicide.
Zone critice sub aspectul degradarii solurilor
Suprafata agricola cartata (studiata de OCAOTA) este de 255.647 ha din care suprafata
afectata de eroziune: 22.700 ha; puternic si excesiv degradata:18.336 ha.
Managementul hazardurilor naturale
Din punct de vedere al vulnerabilitatii numarul de localitati afectate de fenomenele de
hazard natural, identificate recent de catre Iptana, se prezinta astfel:
-Pentru cutremure (au fost analizate numai orasele), se constata ca cele 5orase situate pe
teritoriul judetului Vrancea (Focsani, Adjud, Marasesti, Odobesti, Panciu) sunt afectate de
cutremure cu intensitati caracteristice de gradul VIII si IX pe scara MSK.
-Pentru alunecari de teren se constata ca 8 comune situate pe teritoriul judetului Vrancea
sunt afectate de fenomenele de alunecari de teren cu un potential mediu de producere.

-Pentru inundatii se constata ca 22 de comune de pe teritoriul judetului Vrancea sunt

afectate de fenomele de inundatii pe cursuri de apa si torenti.
In judetul Vrancea factorul principal care contribuie la formarea inundatiilor sunt ploile
torentiale abundente care au loc, de obicei, in perioada mai-august, modul defectuos de
utilizare a terenurilor, despaduririle masive din ultimii ani si schimbarile climatice.
Precipitatiile torentiale , deosebit de abundente si puternice, in luna iulie (aproximativ
40%, in iunie 36,5% si in august 15,7%) ce produc viituri puternice cu urmari destul de
grave.
Managementul deseurilor si al substantelor si preparatelor chimice periculoase
Eliminarea deseurilor; Depozite deseuri rurale
In judetul Vrancea exista aproximativ 170 depozite neconforme din mediul rural, iar in
anul 2006 nu au fost solicitari pentru avize de inchidere sau inchideri pe procedura
simplificata.
Depozite conforme de deseuri municipale
In judetul Vrancea nu exista depozite de deseuri municipale conforme. In anul 2005 au
demarat activitatile legate de declansarea proiectelor privind constructia Rampei ecologice
de depozitare a gunoaielor din municipiul Focsani si o serie de comune din sudul judetului.

Poluarea

Poluarea atmosferei, apelor, solului si generarea deseurilor se datoreaza in cea mai mare
parte industriei judetului. In sectoarele industriale , de comert si servicii activeaza un
numar de 5790 societati comerciale, din care: 46 intreprinderi mari, 436 intreprinderi mici
si mijlocii, restul de 5308 fiind microsocietati, acestor agenti economici adaugindu-li-se
CUP RA Focsani, ADP RA Focsani, filialele judetene ale regiilor si companiilor nationale si
cooperativele mestesugaresti , de consum si credit. Industria judetului Vrancea acopera
aproape toate ramurile, in care ponderea majoritara o detine industria textila si a
confectiilor 50%, celelalte industrii avind ponderile: alimentara si a bauturilor 30%,
productia de mobilier 2%, industria celulozei, hirtiei si cartonului 3%, industria de masini
si echipamente 1,4%, industria de aparataj electric 2,6%.

Infrastructura de transport
Dupa cum se prevede in Planul National de Dezvoltare: O infrastructura de transport
eficienta, conectata la reteaua europeana de transport contribuie la cresterea
competitivitatii economice, faciliteaza integrarea in economia europeana si permite
dezvoltarea de noi activitati pe piata interna.
Situatia actuala a sistemului national de transport este caracterizata prin existenta unui
numar redus de autostrazi si conexiuni la nivel de autostrada sau drum rapid cu statele
vecine si membre ale Uniunii Europene, de variante ocolitoare, de linii feroviare
electrificate, de existenta unei degradari avansate a infrastructurii navale si a unei uzuri a
materialului rulant.
Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezinta o conditie necesara pentru
implementarea cu succes si a celorlalte prioritati de dezvoltareale Romaniei pentru
perioada 2007-2013, contribuind la cresterea mobilitatii persoanelor si a marfurilor, la
integrarea polilor regionali de crestere cu reteaua trans-europeana de transport, la
combaterea izolarii zonelor subdezvoltate si, nu in ultimul rind, la dezvoltarea
infrastructurii de transport regionale si locale.
In ceea ce priveste accesibilitatea la coridoarele de transport interne ale UE si anume
reteaua TEN-T, judetul Vrancea beneficiaza de acelasi tip de avantaj major dat de situarea
pe un traseu subsidiar traseului axei 22 care intra pe teritoriul national la Nadlac, trece
prin Sibiu, Brasov si Bucuresti si se termina la Constanta. Un traseu natuinal de conectare la
axa 22 incepe la Ploiesti, trece prin Buzau, Focsani, Bacau si se opreste la Siret-Suceava,
acest traseu strabatind judetul Vrancea de la sud la nord, pe traseul actualului DN2,
acoperind practic axa de strabatere N-S.
Astfel:
-350,600 de locuitori ai judetului, anume 89,9% din total locuitori au acces la un drum paneuropean in cel mult 30 de minute;
-numai 42,400 de locuitori ai judetului, anume10,2% din total locuitori au acces la un drum
pan-european in peste 30 de minute.
Nici un alt judet al Moldovei nu se poate lauda cu asemenea indicatori!

Consiliul Judetean a trecut recent la reabilitarea a aproximativ 80% din drumurile

judetene. Lucrarile realizate sau in curs de realizare constau in balastare si turnarea de
covoare asfaltice pe anumite portiuni din urmatoarele drumuri judetene: DJ 119 C, DJ 252,

DJ 204 N, DJ 119 J. DJ 203 H, DJ 205 H si DJ 205 (sectoarele Homocea-Ploscuteni,

Anghelesti-Ruginesti, Adjud-Siscani, limita judet Buzau-Bicesti-Dumitresti, Nanesti-limita
judet Galati, Panciu-Movilita-Paunesti si Naruja-Nistoresti).

De asemenea, se executa lucrari de aducere a drumurilor la starea de dinaintea inundatiilor

din anul 2005. Valoarea lucrarilor realizate in 2007 este de aproximativ 38 de milioane lei.
In ceea ce priveste accesibilitatea populatiei la drumurile nationale, situatia se prezinta
astfel:
-DN2 : deserveste direct localitati insumind o populatie de 165.300 locuitori;
-DN2N+DN2R: Martinesti-Dumbraveni-Vintileasca deserveste direct comune insumind o
populatie de 17.900 locuitori;
-DN2M: Focsani-Andreiasu-Nereju deserveste direct comune insumind o populatie de
22.100 locuitori;
-DN2D: Focsani-Lepsa deserveste direct comune insumind o populatie de 20.000 locuitori;
DN2L: Focsani-Soveja deserveste direct comune insumind o populatie de 22.800 locuitori;
DN11A: Adjud-Corbita deserveste comune insumind o populatie de 9.000 locuitori;
-DN23: Focsani-Maicanesti deserveste direct comune insumind o populatie de 13.600
locuitori;
-DN23A: Focsani-Ciorasti deserveste direct comune insumind o populatie de 15.600
lucuitori.
In total reteaua de drumuri nationale din judet deserveste direct un numar de 286.300
locuitori, insumind 72,7% din populatia judetului.
Acest fapt permite un transport intra si interjudetean foarte activ si diversificat: din
Focsani exista 534 de legaturi auto zilnice catre 63 destinatii si 8 interjudetene din care:
-26 catre Bucuresti;
-23 catre Adjud;
-74 catre comuna Jilistea.

Infrastructura de transport feroviar

Situatia generala actuala a retelei de cai ferate publice in exploatare din judetul Vrancea pe
tipuri de lucrari pentru traficul feroviar in functie de caracteristicile tehnice se prezinta
astfel:

-Total cai ferate publice

lungime retea

171.000 km, din care:

-linii electrificate

lungime retea

102.000 km;

-linii cu ecartament normal

lungime retea

171.000 km, din care:

-linii cu o cale

lungime retea

73.000 km;

-linii cu doua cai

lungime retea

98.000 km.

In judetul Vrancea densitatea liniilor de CF pe 100 km este de 35,2km.

Prin statia de cale ferata Focsani trec zilnic 60 de trenuri pentru transport de persoane, din
care trenuri:
-8 intercity;
-10 rapide;
-13 accelerate.
Zilnic, legatura Focsani-Bucuresti este facuta de urmatoarele trenuri de persoane:
-4 intercity;
-5 rapide;
-4 accelerate.
Exista un singur tren de persoane care face legatura intre localitatile judetului, un tren pe zi
pe relatia Panciu-Marasesti.
Judetul Vrancea va fi beneficiar direct in contextul modernizarii infrastructurii feroviare,
care va viza in principal sporirea atractivitatii pentru transportul feroviar prin crestrea
vitezei maxime de circulatie, pe sectiuni din cadrul retelei interoperabile (TEN-T,

Coridoarele IV si IX), la 160 km/ora pentru trenurile de pasageri si la 120 km/ora pentru
trenurile de marfuri.
Infrastructura de transport intermodal
La nivel european se urmareste promovarea intermodalitatii si asigurarea acesteia prin
punerea in aplicare a actiunilor de imbunatatire a infrastructurii feroviare si rutiere si prin
crearea centrelor logistice pentru transportul intermodal feroviar-rutier, feroviar-fluvial,
feroviar-maritim, rutier-fluvial, rutier-maritim, rutier-aerian.
Fiind un judet inferior fara cai de apa navigabile, Vrancea nu beneficiaza in mod direct de
facilitati de transport naval, cerintele pentru acest tip de transport fiind acoperite de
porturile si terminalele cele mai apropiate si anume:
-pentru transportul fluvial:
-Braila aflat la o distanta de 90 km insemnind un parcurs cu camionul de 2h03min;
-Galati aflat la o distanta rutiera de 93 km si insemnind un parcurs cu camionul de
4h15min.
Pentru transportul aerian de pasageri cel mai apropiat aeroport 101 km = 1h23min este
cel de la Bacau de unde opereaza trei companii aeriene catre 44 de destinatii din Europa si
alte continente. Pentru transportul aerian de pasageri si marfa se pot folosi si terminalele
aeroporturilor Otopeni si Baneasa, care, desi aflate la o distanta mai mare 189km =
2h35min decit Bacaul, deservesc mai multe destinatii si rute.
Este de remarcat avantajul competitiv al judetului Vrancea de a se afla fata de toate aceste
terminale la o distanta dus-intors mai mica de 8 ore de condus cu camionul mediu, ceea ce
inseamna ca aceste distante pot fi parcurse de catre un singur sofer pe cursa, in contextul
noilor reglementari care impun intervale de odihna obligatorie pentru soferi.

2)JUDETUL GALATI- PREZENTARE GENERALA

Judetul Galati, cu o suprafata de 4.466,3 km2, reprezentand 1,9% din suprafata Romaniei,
se inscrie in aria judetelor pericarpatice, dunarene, fiind situat relativ aproape de Marea
Neagra, la confluenta a trei mari ape curgatoare - Dunarea, Siret, Prut si la incrucisarea

unor mari drumuri comerciale.

Judetul Galati este asezat in sud-estul tarii intre 45:25' si 46:10' latitudine nordica, 27:20'
si 28:10' longitudine estica, se margineste in partea de nord cu judetul Vaslui si judetul
Vrancea, spre sud cu judetul Braila si judetul Tulcea la est cu Republica Moldova si
Ucraina iar la vest cu judetul Vrancea.
Conditiile naturale ale teritoriului judetului Galati poarta in peisaj amprenta unor
influente datorate acelor entitati geografice europene care se interfereaza pe pamantul
Romaniei.
Judetul Galati apartine in totalitate sectorului de clima continentala. Pe fundalul climatic
general, luncile Siretului, Prutului si Dunarii introduc in valorile si regimul principalelor
elemente meteorologice, modificari care conduc la crearea unui topoclimat specific de
lunca, mai umed si mai racoros vara si mai umed si mai putin rece iarna.
Judetul Galati ocupa zona de intrepatrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice
est-europeana, sud-europeana si in parte, central-europeana, ceea ce se reflecta fidel atat in
conditiile climaterice in invelisul vegetal si de soluri, cat si in structura geologica a
reliefului. Acestea din urma ofera o priveliste cu inaltimi domolite, cuprinse intre 310 m in
nord si 5 -10 m la sud.

Dovezi ale existentei zonei Galati de-a lungul timpului stau descoperirile arheologice care
dateaza din paleolitic. Situat de-a lungul drumurilor comerciale europene, asezarea Mila 80
de pe Dunare, este multimilenara.
Fortificatiile geto-dacice de la varsarea Siretului in Dunare, au fost transformate intr-un
castrum militar si asezare civila. A fost nodul care a transmis civilizatia romana in Moldova
si in tarile din nordul Marii Negre.
Timp de secole, zona a fost traversata de drumurile comerciale romane si grecesti.
Consolidarea autoritatii statale in Moldova in secolul al XV-lea, a transformat Galatiul intrun oras-port, centru important economic si comercial - singurul port liber al Romaniei
timp de multe secole.
Principala rezervatie naturala din judetul Galati este localizata pe nisipurile din campia
Tecuciului si anume la sud de localitatea Liesti, in jurul satului Hanu Conachi, pe o fasie de
circa 4 km lungime si 0,5 - 1 km latime avand o suprafata de circa 84 ha si care se continua
pana in lunca Siretului.

La cativa kilometri de Municipiul Galati se afla rezervatia paleontologica de la Barbosi cu

o suprafata de circa 1 ha, cuprinzand fosile de moluste din faza Euxinului vechi. De
asemenea, nu departe de Galati, si anume la nord de oras, dar pe valea Prutului, pe
teritoriul comunei Tulucesti, in locul numit Rapa Balaia, se afla cea de-a doua rezervatie
paleontologica.
A treia rezervatie paleontologica se afla langa orasul Tecuci, pe soseaua Tecuci-Valea
Marului-Pechea-Galati, cu o suprafata de 1,5 ha. Rezervatia se afla pe terasa inferioara a
Barladului, la punctul numit La Rates, adica acolo unde a fost candva un han.

In partea de rasarit a judetului Galati, pe teritoriul comunei Baneasa, intre localitatile

Baneasa si Roscani, se afla Padurea Baneasa, in care, pe langa padurea in sine este ocrotit si
bujorul salbatic, pe seama caruia s-au creat legende si o mare serbare populara care are loc
in fiecare an. Se spune ca bujorii ar fi aparut din sangele moldovenilor cazuti in lupta de la
Roscani, de la 1574, cand armata lui Ioan Voda cel Viteaz a fost invinsa de turci datorita
lipsei de apa.

Reteaua bibliotecilor in judetul Galati cuprinde un numar de 329 unitati din care 2
universitare , 18 specializate, 249 scolare si 60 publice, cu un fond de carte de 3801,9 mii
volume din toate domeniile.

Aceste biblioteci au fost frecventate de peste 154 mii cititori eliberandu-se 1843,4 volume .
Biblioteca V.A.Urechea infiintata in anul 1889 este institutia de profil public stiintific si
documentar cu cea mai larga accesibilitate , notorietatea institutiei fiind data de valoarea
colectiilor de carte romanesca veche, a manuscriselor si a colectiilor iconografic.

Activitatea teatrelor si a institutiilor asimilate s-a desfasurat in trei unitati care au

prezentat un numar de 431 spectacole la care au asistat peste 60 mii de spectatori .

Reteaua muzeelor in judetul Galati cuprinde un numar de 9 institutii care au fost vizitate
de peste 67 mii persoane . Muzeul de Arta Contemporana prin expozitiile sale de arta

plastica are un caracter de unicitate in ilustrarea fenomenului plastic contemporan

romanesc.
Bogatele si valoroasele obiecte de istorie veche etnografie si arta populara sunt reunite in
expozitii permanente adapostite in salile Muzeului Judetean de Istorie.

Harta administrativa a judetului Galati

TERITORIUL LEADER G.A.L. VRANCEA SUD-EST

Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala Vrancea Sud-Est apartine din punct de
vedere administrativ de doua judete: Vrancea si Galati. Este o zona rurala in totalitate,
continua, uniforma din punct de vedere al datelor geografice si economice, curpinzind 11
comune din partea de sud-est a judetului Vrancea si o comuna din vestul judetului Galati.
Ceea ce da nota de unitate a teritoriului este amplasarea localitatilor in bazinul raului Siret,
fiind o zona de campie, istoric vorbind apartinind a doua provincii : Muntenia si Moldova,
despartite vremelnic de apa raului Milcov. Raul Milcov, ce odata a separat doua tari, acum
uneste in jurul sau un teritoriu un grup de actiune locala- ce doreste a se dezvolta
impreuna, beneficiind de oportunitatile create prin aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana, ce gindeste dezvoltarea la maniera regionala, dincolo de frontiere vremelnice ale
granitelor de judet.
Si din punct de vedere istoric cele doua judete au elemente comune: linia de fortificatie
Focsani-Namoloasa-Galati - necesara pentru a apara zona dintre marele cot al Dunarii si
Carpatii de Curbura- construita in perioada 1888-1893 de catre Regimentul 2 Geniu, ca
urmare a invatamintelor Razboiului de Independenta (1877-1878), lucrare ce a costa mai
mult de jumatate din bugetul anual Ministerului de Razboi.
Ambele judete fac parte din Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est Muntenia. Cele 12 comune ce
alcatuiesc teritoriul Grupului de Actiune Locala Vrancea Sud-Est au in compunere 38 de sate.
Limitele geografice ale teritoriului sunt: 45: 20' si 45: 40' latitudine nordica si 27:07' si
27:30' longitudine estica.
Este delimitat la vest de Teritoriul G.A.L. Tinutul Viei si Vinului, la Est de judetul Galati, la
sud-est de judetul Braila, la sud de judetul Buzau, la nor de teritoriul G.A.L. Siretul Verde.
Partea de vest a teritoriul este strabatuta de Drumul European E 85, ce asigura legatura intre
capitala si nordul tarii, precum si de Linia C.F.R. 500 care face legatura intre Bucuresti si
Moldova, iar in sud si est este deservit de D.N. 23 si D.N.23, artere de comunicatie

importante, ce asigura coerenta teritoriului din punct de vedere al cailor de comunicatie,

acesta facand legatura cu celelalte drumuri nationale si judetene.
Suprafata totala a teritoriului este de 78.100 ha (781 kmp) , cu o populatie in numar de
43.578 locuitori, la 1 iulie 2009, conform datelor furnizate de INSSE-Directia Judeteana de
Statistica Vrancea, densitatea medie fiind de 56 locuitori/km (mai precis 55,78
locuitori/km).
Conform datelor statistice ale Institutului National de Statististica, prezentate in anexa 6 la
Ghidul Solicitantului, comunele ce intra in alcatuirea grupului de actiune locala Vrancea SudEst prezinta o rata ridicata de saracie, in medie aceasta fiind de 39,96 %, cu extremele:
-

Comuna Sihlea cu rata saraciei in valoare de 51,1 %, profunzimea saraciei 16,3% si

indicele de severitate a saraciei de 7,5%

Comuna Balesti cu rata saraciei in valoare de 32,4%, profunzimea saraciei 9,6% si

indicele de severitate a saraciei de 4,4%

Profunzimea medie a saraciei, in teritoriul analizat, este de 12,13 %, iar indicele mediu de
severitate a saraciei este de 5,51 %.
In concluzie, teritoriul GAL Vrancea Sud-Est cuprinde zone sarace, cifrele statistice indicind
o situatie dificila din acest punct de vedere.

Relieful teritoriului alcatuit in proportie de 100 % din zone de campie , ce fac parte din
Campia Siretului Inferior si Campia Ramnicului.
Teritoriul GAL Vrancea Sud-Est cuprinde o zona defavorizata de conditii de mediu specifice,
compusa din comunele Maicanesti (cod SIRUTA 176613) si Nanesti (cod SIRUTA 176855)
din judetul Vrancea si comuna Namoloasa (cod SIRUTA 76763) din judetul Galati, conform
anexei 4 din Ghidul Solicitantului.
Apele ce traverseaza teritoriul Leader G.A.L. Vrancea Sud-Est fac parte din bazinul
hidrografic al Raului Siret. Reprezentative sunt : Raul Siret, Raul Putna, Raul Milcov, Raul
Ramna, Raul Ramnicu Sarat, paraurile Oreavu, Hirtop, Slimnic, Catatcu, Argint. Lacurile si
baltile sunt de marime medie si constituie puncte de atractie turistica, fiind populate cu
pesti : Lacu Negru si baltile Balesti, Calieni, Nanesti, Jiliste.
Clima este temperat continentala, cu ierni moderate si veri calduroase, temperatura medie
anuala fiind de 9: C. Dintre vanturile specifice teritoriului nostru se remarca Crivatul in
timpul iernii si Austrul, vant ce vesteste primavara, topind zapezile.

Fauna si flora sunt destul de bogate tinand cont de relief si clima specifice. Fondul cinegetic
este reprezentat de: iepuri, caprioare, vulpi, dropii, prepelite, fazani, porci mistreti. Iar dintre
rozatoare: viezure, harciog, popandau, veverite.
Pasarile sunt numeroase, datorita arealului dominat de lunca Siretului: pescarus albastru,
lebeda, egreta alba, egreta roz, barza, pelicanul buhai, lopatar, fazanul, ciocanitoarea,
sticletele, rata salbatica, gasca salbatica, vrabia, potarnichea, corbul, graurul. Apele sunt
populate cu pesti de apa dulce: pastrav,crap,tipar,lipan.
Pe cuprinsul Teritoriului Leader G.AL. Vrancea Sud-Est exista o arie de protectie speciala
avifaunistica ca urmare a identificarii unui numar de 21 de specii de pasari cuprinse in anexa
1 a Directivei Consiliului European 79/409/CE, Directiva Pasari. Aceasta arie protejata se
inscrie pe una dintre cele mai importante rute de migratie a pasarilor si adaposteste
numeroase specii de pasari ocrotite pe plan national si international.
Aceasta zona este un sit Natura 2000, are numele Lunca Siretului Inferior, cod ROSPA
0071 si acopera 40 % din comuna Namoloasa judetul Galati si 10 % din comuna Nanesti, jud.
Vrancea, lucru atestat de adresa nr. 3729/26.10.2010 emisa de Agentia Regionala pentru
Protectia Mediului Galati si adresa nr. 8338 /08.11.2010 emisa de Agentia pentru Protectia
Mediului Vrancea.
Aria protejat Lunca Siretului are o suprafa total de 38.496 ha i este constituit pentru
ocrotirea psrilor migratoare sau sedentare. Cuprinde trupurile de pdure Dumbravia i
Pdurea Neagr, situate n apropierea localitilor Rstoaca i Rduleti, locuri n care,
datorit faptului c Valea Siretului se nscrie pe una dintre cele mai importante rute de
migraie a psrilor, adpostesc numeroase specii de psri ocrotite pe plan naional i
internaional.
Din punct de vedere administrativ Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Lunca Siretului
Inferior se afla in Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, fiind suprapusa urmatoarelor unitati
teritoriale administrative:
Judetul Vrancea: Homocea, Adjud, Ruginesti, Pufesti, Movilita, Marasesti, Garoafa, Vinatori,
Suraia, Vulturu, Nanesti.
Judetul Galati: Namoloasa, Sendreni, Branistea, Tudor Vladimirescu, Fundeni, Ivesti,
Umbraresti, Movileni, Cosmesti, Nicoresti, Buciumeni, Piscu, Liesti.
Judetul Braila: Maxineni, Vadeni, Silistea.
ACDB a devenit custodele sitului Natura 2000 Lunca Siretului Inferior in conformitate
cu prevederile Ordinului Ministrului Mediului nr. 1533/2008 privind aprobarea
Metodologiei de atribuire a administrarii ariilor naturale protejate, Asociatia pentru

Conservarea Diversitatii Biologice a solicitat atribuirea custodiei pentru situl Natura 2000
Lunca Siretului Inferior (ROSPA 0071). In urma analizei dosarului de candidatura Ministerul
Mediului si Padurilor a decis incredintarea dreptului de administrare a acestei arii protejate
Asociatiei
pentru
Conservarea
Diversitatii
Biologice.
In data de 23.02.2010 prin semnarea Conventiei de Custodie nr. 0046/23.02.2010 Asociatia
pentru Conservarea Diversitatii Biologice a devenit custodele Sitului Natura 2000 Lunca
Siretului
Inferior.
Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Lunca Siretului Inferior a fost declarata prin H.G.
1284 din 24.10.2007, privind declararea Ariilor de Protectie Speciala Avifaunistica ca parte
integranta a Retelei Ecologice Europene Natura 2000 in Romania, publicata in Monitorul
Oficial nr.739/31.10.2007. Aceasta este situata in doua regini biogeografice: continentala si
stepica.
In zona, accesul este posibil in apropiere de valea Siretului pe E85, intre Bacau Focsani,
intrand spre localitatile Lespezi, Burcioaia, Domnesti, Pufesti, Ciorani, Padureni, Doaga,
Ciuslea, Suraia, Vulturu (unde sunt drumuri judetene, altele sunt ulite locale, greu
practicabile). Spre zona inferioara a cursului Siretului se poate ajunge de pe DN 25 Tecuci
Galati.

Biotopurile principale
Terenuri arabile neirigate (34,2%)
Pasuni (7,6%)
Paduri de foioase (21,3%)
Zone cu vegetatie ierboasa naturala (3,9%)
Zone de tranzitie paduri tufarisuri (7,7%)
Mlastini (4,7%)
Cursuri de apa (12,1%)
Ape statatoare (3,5%)
Speciile de pasari pentru care a fost desemnat situl sunt:
Alcedo atthis, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Chlidonias
hybridus,Ciconia ciconia, Circus aeruginosus,Cygnus cygnus, Egretta alba, Egretta
garzetta,Gelochelidon nilotica, Glareola pratincola, Ixobrychus minutus, Lanius collurio,
Lanius minor, Larus minutus, Nycticorax nycticorax, Pelecanus onocrotalus, Platalea
leucorodia, Recurvirostra avosetta si Sterna hirundo.

Situl Natura 2000 Lunca Siretului Inferior- cod ROSPA0071 a beneficiat de un proiect
international intitulat Masuri de conservare si management a ariei protejate lunca
Siretului SIT de interes comunitar din judetul Vrancea finantare Ambasada Olandei
la Bucuresti- Program MATRA KNIP Coordonarea proiectului: Asociatia pentru
Conservarea Diversitatii Biologice in parteneriat cu APM Vrancea si Directia Silvica Focsani.

Din punct de vedere etnic si confesional, in proportie de 98% populatia este de origine
romana si de religie crestin-ortodoxa, restul de 2% il constituie populatia de etnie rroma si
alte nationalitati.
Speranta medie de viata, calculata de Institutul National de Statistica, pentru anii 2007-2209
este de 78,36 ani pentru femei si 69,77 ani pentru barbati, in crestere fata de anii1998-2000
cind la femei speranta de viata era de 75,44 ani, iar la barbati de 67,88 ani.

Toate localitatile dispun de retele de electricitate, o parte de retea apa potabila, dar nu au
dezvoltata retea proprie de canalizare, cu mici exceptii.
Industria este slab reprezentata in teritoriu : activitatile agricole fiind regasite ca ocupatii
obisnuite ale locuitorilor, respectiv cultura cerealelor si a plantelor tehnice, a legumelor,
pomicultura si cresterea animalelor .
Teritoriul este coerent din punct de vedere economic, activitatea principala a locuitorilor
comunelor apartinatoare Grupului de Actiune Locala Vrancea Sud-Est fiind agricultura,
respectiv cultura cerealelor, a rapitei, floarea soarelui, plante aromatice(coriandru), si
cresterea animalelor, cu preponderenta porcine, ovine si caprine, bovine.
Ponderea populatiei ocupate in agricultura din totalul populatiei active este in prezent de
43,2%, fata de 58,48 % in anul 2000, inca foarte mare fata de tarile Uniunii Europene.
De asemenea, dotarea cu utilaje agricole este deficitara, numarul acestora fiind in crestere
fata de anul 2000. In anul 2000 reveneau unui tractor 88 ha, iar in 2008 suprafata ce revin
unui tractor este de 77 ha.
Potentialul turistic al teritoriului este modest, doar turismul ecumenic intrand in zona de
interes a cetatenilor. Exista totusi un potential de dezvoltare a agroturismului datorita
schimbarilor in gustul citadinilor, care doresc tot mai mult sa manance sanatos, de la tara,
sa petreaca timpul liber in aer curat, in cadrul fermelor de familie, educativ mai ales pentru
copii.
II.2.1.2 Hri planul localizrii teritoriului
Pentru o mai buna evidentiere a teritoriului G.A.L. Vrancea Sud-Est, anexam dou hri i
anume:
* o hart a teritoriului care cuprinde delimitarea comunelor, reeaua principalelor ci
de comunicare, ruri, localitile principale, punctele de concentrare economic ;
* o hart a localizrii teritoriului i n raport cu marile orae din apropiere i cu ali
vecini importani din punct de vedere geografic, economic, social etc.;
Hrile sunt nsoite de comentarii care s explice relaiile dintre teritoriu cu exteriorul,
ntre comunele/satele care compun teritoriul, s furnizeze informaii cu privire la starea
infrastructurii (reeaua rutier, ferat, aerian, naval) etc.

II.2.1.2.1. Harta fizica si geografica a teritoriului G.A.L. Vrancea Sud-Est

Harta fizica si geografica a teritoriului comentariu asupra hartii:

Teritoriul Leader G. A. L. Vrancea Sud-Est este situat in zona sud-estica a judetului Vrancea,
cuprinzind si comuna Namoloasa din vestul judetului Galati, avand ca vecini judetele
Braila, Buzau, Galati , GAL Tinutul Viei si Vinului si GAL Siretul Verde.
Este strabatut de la S-E la N de DN 23 si DN23A, ca artere de comunicatie importante, ce fac
legatura cu drumurile judetene ce strabat teritoriul. Teritoriul este strabatut de Drumul
European E 85, ce face legatura intre sudul si nordul tarii.
Infrastructura de transport feroviar este bine reprezentata in teritoriu, acesta fiind
traversat de marile artere feroviare ce ajung in nordul tarii, cum este Linia CFR 500
Bucuresti -Suceava.
Relieful teritoriului alcatuit in proportie de 100% din zone de campie , ce fac parte din
Campia Siretului Inferior si Campia Ramnicului.
Acesta este structurat pe vaile apelor : Valea Siretului, ca rau principal, ce colecteaza de la
dreapta la stanga apele Milcovului, Ramnicului, Putnei, Ramnei. Localitatile componente
se afla si ele situate si structurate dupa reteaua hidrografica a teritoriului.

II.2.1.2.2. Harta administrativa a teritoriului:

Harta administrativa a teritoriului comentariu asupra hartii :

Teritoriul reprezentat de Grupul de Actiune Locala Vrancea Sud-Est este situat in zona
sud-estica a judetului Vrancea si cuprinde si comuna Namoloasa din judetul Galati,
regiunea de dezvoltare 2 Sud-Est Muntenia.
Este un parteneriat public privat, ce reprezinta o zona rurala in totalitate, fiind alcatuit
din 12 comune ce au in compunere 38 de sate.
Este delimitat la sud de limita administrativa a judetului Buzau, la est de limita
administrativa a judetului Braila, la vest de cea a judetului Galati, la nord de teritoriul GALul Siretul Verde, la vest de GAL-ul Tinutul Viei si Vinului.
In componenta acestuia se regasesc urmatoarele unitati administrativ-teritoriale:
Comuna Baleti
Se afla in sudul judetului Vrancea, la limita cu judetul Buzau.
Vecinii sunt comuna Sihlea la N-V, comuna Tataru la N-E, comuna Ciorasti la S-E si comuna
Puiesti jud. Buzau la S.
Comuna Balesti este alcatuita din satul Balesti.
Comuna Balesti este strabatuta de DJ 202 C si DC 191 catre orasul Focsani, situat la o
distanta de 60km.
Cea mai apropiata cale ferata se afla la 10 km , in com. Ciorasti.
Comuna Balesti este situata in partea sudica a teritoriului administrativ, in zona de es si
face parte din cmpia Rmnicului.
Este strabatuta de prul Catatcu si Slimnic iar in marginea estica a comunei se afla balta
naturala Balesti cu suprafata de 76 ha din care 7 ha sunt concesionate iar 69 ha sunt in
mare parte acoperite cu stuf, aflndu-se in administrarea primariei.
Apa freatica este la o adncime de 10-12 m sau 2-4 in apropierea balii.
Precipitaiile medii anuale sunt de 450-500mm.
Numarul total de locuine este de 870 de case cu 785 gospodarii, un numar de aproximativ
85 de case vechi, fiind nelocuite, cu motenitori strinai.
Este comuna cu rata cea mai mica a saraciei: 32,4 %, indicele de profunzime a saraciei
9,6% si de severitate a saraciei de 4,4%. Aceasta situatie se explica prin inteligenta si

harnicia satenilor , dar si prin bogatia resurselor naturale, in primul rand terenul agricol
fertil, baltile din zona, etc.
Construciile reprezint aprox. 50% din suprafaa intravilanului .
Numarul locuitorilor fluctueaz, fiind plecati la munca in afara arii, aproximativ 110 tineri;
o parte dintre acetia revin anual in ara i ii construiesc locuine pe raza localitaii.
Pe raza comunei Baleti funcioneaza o scoala construita in anul 1874, cu etaj, in care
invaa un numar de 235 elevi.
Comuna este alimentata cu energie electrica printr-o linie de distribuie aeriana, pe stlpi
de beton armat, intrega comuna fiind iluminata public.
Peste 400 locuine sunt racordate la telefonia fix.
Este realizata reeaua de alimentare cu apa potabila, urmnd ca aceasta sa fie pusa in
funciune; nu exista realizata canalizarea pentru deversarea si captarea apei reziduale
Cea mai mare parte a populaiei se ocupa cu agricultura.
Structura culturilor este reprezentata preponderent de cereale si plante furajere. Pamntul
se lucreaza in exploatatii de tip familial iar aproximativ 70% din suprafata este arendata
deoarece populatia fiind destul de imbatrnita, avnd si o situatie materiala insuficienta
pentru a-si lucra individual pamntul.
In momentul de fata piaa de desfacere pentru valorificarea eficienta a produselor obinute
este insufficient dezvoltata, preurile la unele produse ca fasolea, ceapa, arpagic, fiind
facute de intermediari, care le preiau direct de la producator.
Pe raza comunei funcioneaza un atelier de confecii unde lucreaza un numar de 40 tineri.
Un numar de 7 magazine mixte aprovizioneaza populaia cu cele necesare.
O presa de ulei rece, valorifica o parte din cantitatea de floarea soarelui obinuta de
producatori.
In comuna Balesti exista un sit arheologic, Cod LMI VN-I-s-B-06348 si doua asezari din
epoca bronzului si Hallstatt, avind Cod LMI VN-I-m-B-06348.01 si VN-I-m-B-06348.02.
n centrul comunei Balesti se afla monumentul istoric cod LMI VN-IV-m-B-06612, pe
frontispiciul caruia se afla inscriptia Eroilor din comuna Balesti 1917-1919. Eterna
recunostinta.
Monumentul, naltat din initiativa locuitorilor comunei se prezinta sub forma unui
obelisc amplasat pe trei trepte din beton, avnd n vrf un vultur cu aripile deschise si un
glob ntre ghiare.
Pe placa de marmura de pe fatada sunt nscrise numele eroilor din razboiul de
independenta precum si a celor 20 de ostasi cazuti n primul razboi mondial.

Comuna Ciorasti
Este amplasata in partea de sud-est a judeului Vrancea, pe DN 23 Focani-Ciorti, la 40
km fa de municipiul Focani i 22 km fa de municipiul Rmnicu Srat.
Are in component urmatoarele sate: Ciorasti, Spatareasa, Codresti, Mihalceni, Satu-Nou si
Salcia Veche si Salcia Noua
Ca activitati specifice zonei mentionam agricultur - cultura mare, creterea animalelor, iar
ca activitati economice principale: Asociaii familiale, S.R.L., P.F. autorizate.
Evenimente locale: trg de mrfuri generale alimentare i industriale sptmnal, vinerea.
Ziua comunei a fost stabilita in data de 15 august.
Facilitati oferite investitorilor: for de munc, transport CFR Fureni-Tecuci, transport
rutier - dou drumuri naionale (DN23A i DN 23B), reea telefonic digital, Internet.
Proiecte de investitii: Extindere reea ap potabil n satele Codreti i Salcia-Nou.
Reabilitare i modernizare cmin cultural Ciorti.
Asfaltare drum comunal Ciorti-Satu-Nou.

Comuna Gologanu
Comuna este cuprins ntre coordonatele geografice de 45 grade i 36 minute i 36 secunde
latitudine nordic, i 27 grade i 17 minute latitudine estic.
Cuprinde in componenta sa satul Gologanu.
Agricultura reprezinta activitatea specifica zonei.
Activitati economice principale: Agricultura, mici ntreprinztori cu activiti de comer,
morrit, abator, prelucrarea laptelui, creterea animalelor.
Evenimente locale: 9 aprilie este ziua comunei Gologanu.
Facilitati oferite investitorilor: For de munc calificat i necalificat, telefonie fix i
mobil, CATV. Comuna este racordat la reeaua de alimentare cu ap.
Proiecte de investitii: Canalizare reele colectoare, staie epurare, modernizare drumuri
comunale, anuri, tortuare i podee, reabilitare grdini cu program normal,
modernizare cmin cultural.
Comuna Gugesti
Atestata documentar la 1 ianuarie 1926, in urma legii de unificare administrative,
promulgata prin Decretul Regal nr. 1972,localitatea Gugesti s-a constituit cu mult inaintea
acestei date, nc din 1464, conform documentului existent la Muzeul Vii Rmnei Prof.
Nicolae Ciorscu din Gugeti.
Cat priveste denumirea comunei ,s-au emis trei ipoteze. Prima dintre ele admite ca
denumirea localitatii ar proveni de la numele unui boier-Gagu. Cea de-a doua se refera la
indeletnicirea de odinioara a satenilor, aceea de a gogi nuci. A treia ipoteza vizeaza
ocupatia de capetenie a locuitorilor, pastoritul. Sateniii purtau gugiuri (gluga), iar pe cap
gugiumane (caciuli).
Din punct de vedere geografic, comuna Gugesti este cuprinsa intre coordonatele 45 , 34,
39 latitudine nordic i 27 , 13, 33 longitudine estic, situndu-se astfel n partea de
sud-est a judeului. In componenta comunei Gugesti intra satele Gugesti si Oreavu.
Conform studiilor hidrogeologice executate, rezulta ca perimetrul celor doua localitati face
parte dintr-o hidrostructura foarte intinsa apartinand bazinelor reunite ale Siretului,
Putnei, Milcovului si Ramnicului.
Localitatea este caracterizata printr-un climat continental de campie cu ierni reci si veri
calduroase si uscate. Relieful comunei Gugesti este predominant sub forma de campie,

altitudinile variind intre 57m in zona de lunca, spre Slobozia- Ciorasti si 100 m in zona de
terase, spre Sihlea-Dumbraveni. Localitatea este strabatuta de cursul mijlociu al raului
Ramna si de afluentii sai, Oreavu si Hirtop.
Localitatea poart denumirea de Gugeti, nume cruia nu-i poate fi stabilit cu exactitate
originea, dup nscrisurile prof. Nicolae Ciorascu (18.09.1918-19.11.1994) existnd doua
variante de la care poate proveni numele localitii.
Din surse bibliografice aflm c n anul 1499 satul Gugesti exist pe actuala vatr.
Informaia se gasete n Arhivele Naionale Bucureti.
Satul Gugeti, cunoate o dezvoltare masiv a populaiei dup infptuirea agrar a
mproprietririi din anul 1864, pn atunci fiind moia lui Alexandru Plagino.Dintre
bisericile aflate pe raza localitatii, Biserica Sfinii Voievozi, figureaz pe lista obiectivelor
de patrimoniu naional, fiind declarat Monument Istoric.

Un punct de atracie l constituie colecia muzeal steasc, sub denumirea de Muzeul

Rmnei, care cuprinde obiecte datnd din epoca neolitic i pn n prezent, facnd
trimitere
la
evenimentele
i
ndeletnicirile
naintailor
notri.

Printre personalitatile care si-au pus amprenta pe dezvoltarea culturala a urbei, i putem
aminti pe prof. Nicolae Ciorascu, fondatorul Colectiei Muzeale a Vaii Rmnei si a
Monografiei comunei Gugesti si pe prof. Eliza si Vasile Lefter, finalizatorii Monografiei
comunei
Gugesti,
intitulata
Arc
peste
vremuri
si
timp.
Dintre mesterii populari, i putem aminti pe Lera Zaharia (sculptor) si Bezea Stana
(incondeiat oua).
Consiliul Local al comunei Gugesti prin Hotararea nr.19/9 septembrie 2004, a stabilit ca
ziua de 15 august sa fie ziua protectoare a comunei Gugesti si in data de 13 mai este
sarbatorita Ziua Eroilor.
Daca ne referim la portul popular si la piesele vestimentare expuse n colectia muzeala,
putem trage concluzia ca naintasii nostri purtau pe cap caciula numita gugiuman, camasa
de in, suman, pantalon de cnepa, n picioare opinci, iar n anotimpul rece purtau cojoace
din blana de oaie, port care s-a pierdut n negura timpului.
Ca si monumente istorice, in comuna Gugesti gasim Biserica de lemn Sf. Voievozi , Cod
LMI (Lista Monumentelor Istorice): Vn-II-m-B-06511, situl arheologic, Cod LMI VN-I-s-B06377, si trei asezari din epoca bronzului, epoca romana si epoca medieval timpurie, avind
Cod LMI VN-I-m-B-06377.01, VN-I-m-B-06377.02 si VN-I-m-B-063377.03. In satul Gugesti
exista Biserica de lemn Sf. Voievozi ce dateaza din anul 1879, avind Cod LMI VN-II-m-B06511.
Datele existente ne-au fost furnizate de batrani (~80 ani) , deoarece vechea arhiva s-a
pierdut in urma celor doua razboaie mondiale.
Biserica si Clopotnita cu Hramul Sf. Voievozi au fost construite in anul 1879, in satul vechi
Gugesti. Biserica cu hramul Sf.Voievozi monument istoric a fost construita n anul 1879 la
initiativa ctitorilor Nita Cosma, Stoica Chirita, Constantin Stavarache, etc.Biserica si
clopotnita sunt construite din brne si scnduri; pe dinauntru, biserica are lipita pe pereti o
pnza de in pe care este realizata pictura. nauntru deasupra usii, la intrare se afla
inscriptia ctitorilor bisericii amintiti mai sus.
Biserica este construita din lemn (barne si scanduri) , este acoperita cu tabla, este vopsita
simplu cu o nuanta brun-roscata, iar peretii interiori sunt acoperiti cu panza de in pe care
este realizata pictura. Are forma unei corabii, lungimea acesteia fiind de 15 metri, iar
latimea de 5 metri. Clopotnita are lungimea, respectiv latimea de 3 metri.La intrarea in
biserica se pot observa doua icoane: Sf.Petru in stinga si Sf.Pavel in dreapta, iar deasupra
usii: Sf. Voievozi. In interior, deasupra usii, exista inscriptia ctitorilor (mentionati mai
sus) alaturi de cuvintele: Aceasta Biserica s-a facut prin staruinta dumnealor-Moise
Marin 1879. In anul 1966 cele doua constructii au fost declarate Monumente Istorice.
In acelasi an, Biserica si Clopotnita au fost revopsite in exterior, iar acoperisurile au fost
reparate. In decursul anilor, cele doua constructii au fost reparate, pictura spalata.

Comuna Maicanesti
Localitatea se afl situat n S-E judeului Vrancea, la o limit cu judeul Brila i judeul
Galai i Buzu, la o distan de 40 km de reedina de jude, municipiul Focsani.
Comuna are in component sa urmatoarele sate: Belciugele, Maicanesti, Ramniceni. Slobozia
Botesti, Stupina si Tataru.
Activitati specifice zonei: Agricultur, creterea animalelor (bovine, ovine, porcine).
Activitati economice principale: Comer, agricultur, industrie uoar.
Evenimente locale: Trgul duminical Micneti.
Facilitati oferite investitorilor: For de munc ieftin, distan mic fa de oraul Focani
45 km .
Proiecte de investitii: Staie de epurare, reele colectare, canalizare n comuna Micneti
satul Micneti, reabilitare coal n Rmniceni i extindere coal Micneti, reabilitare
grdini Micneti, studiu de fezabilitate la alimentarea cu ap sat Slobozia-Boteti,
reabilitarea a 2 coli i a 2 grdinie, alimentare ap sat Slobozia-Boteti.
In comuna Maicanesti gasim Monumentul Eroilor (1877-1878) , monument istoric, Cod
LMI (Lista Monumentelor Istorice): VN-IV-m-B-06629.

Acest monumentul a fost ridicat in amintirea eroilor din Plasa Maicanesti cazuti in razboiul
pentru independenta Romaniei de la 1877. A fost inaugurat la 21 mai 1912 prin grija si
contributia tuturor comunelor aferente Plasii Maicanesti. Monumentul de astazi a fost
reconstituit dupa cel vechi (daramat dupa instaurarea regimului communist in anul 1950)
in forma sa initiala de catre Comitetul Judetean de Cultura si Arta in anul 1987.
Monumentul are patru fete cu scari de granit de jur imprejur, inchis cu lanturi legate de
patru stalpi. Deasupra soclului de marmura se inalta trunchiul monumentului respectiv cu
o inaltime de 2,5m. Pe fiecare fata se afla o ramura de stejar inmanuncheata cu varful in jos.
In partea de deasupra este asezat un vultur cu crucea pe un glob metalic.
Se poate ajunge la acest monumet pe DN Focsani-Braila.

Comuna Milcovul
Este asezata in partea de sud-est a judetul Vrancea si se invecineaza la NV cu municipiul
Focsani, la circa 8 km, resedinta judetul Vrancea, la nord-est cu comuna Rastoaca si comuna
Suraia, la sud-est cu comuna Vulturu, la sud cu comuna Gologanu, iar la sud-vest cu comuna
Slobozia-Ciorasti. Comuna Milcovul a luat fiinta in anul 1968, prin unificarea fostelor
comune: Risipiti, Gologanu si Rastoaca in urma reorganizarii administrativ teritoriale a
tarii. In prezent comuna Milcovul are in componenta sa urmatoarele sate: Lamotesti,
Milcovul.
Ca atestare documentara comuna dateaza ca localitate de sine statatoare numita Risipiti
din a doua jumatate a secolului XV.
In prezent, comuna Milcovul nu mai include satele Gologanu si Rastoaca, acestea devenind
comune separate din luna mai a anului 2004.
Comuna Milcovul se afla asezata in zona de campie si este strabatuta de raul Milcovul, raul
Rimna si paraul Argint, acestea varsandu-se apoi in raul Putna.
Obiectivele social cultural economice sunt: 2 gradinite si 2 scoli, 4 biserici, un camin
cultural, 21 obiective economice, 19 km retea alimentare cu apa cu finatare SAPARD.
Activitatile principale specifice zonei sunt: agricultura, viticultura, cresterea animalelor,
legumicultura.
Activitatile economice principale: morarit si panificatie , tamplarie, mobilier , agricultura ,
cresterea animalelor , activitati de comert , mici intreprinzatori .

Ca monument istoric, in comuna Milcovul se afla Biserica Sf. Ecaterina , Cod LMI (Lista
Monumentelor Istorice): Vn-II-m-B-06520.Biserica cu hramul Sf.Ecaterina a fost
construita n seculul al XIX-lea si sfintita n anul 1893. Biserica, monument istoric prezinta
o arhitectura de tip neoclasic .

Comuna Nmoloasa, jud. Galati

Este situat la 50 km S-V de Galai, pe DJ 204N, la 35 km de Focani i 45 km de Brila.

Are in componenta sa urmatoarele sate: Namoloasa, Namoloasa Sat si Crangeni.
Activitati specifice zonei: Agricultur, cultura plantelor, Creterea animalelor.
Activitati economice principale: Agricultur, cultura plantelor, creterea animalelor,
pescuit, vntoare.
Obiective turistice: Se pot organiza excursii cu specific pescuit i vntoare.
Vizitarea satului Crngeni, oaz de linite i puritate.
Satul Crngeni este format din 10 familii care au ca activitate de baz oieritul i prepararea
Caului de Crngeni.

Monumentul eroilor din comuna Namoloasa. Dedicate celor 24 de eroi ai comunei, care au
cazut la datorie in Primul razboi Mondial. Pe un postament de beton inalt de 1.30 m, a fost
construit un piedestal paralelipipedic , pe care s-au insris numele eroilor si a fost asezata o
statuie inalta de peste 2 metri, ce reprezinta un soldat cu arma in mina dreapta. Pe fatada
principal a poedestalului este montata o placa de marmura alba, dreptunghiulara pe care
sta scris:EROII COMUNEI NAMOLOASA, MORTI IN RAZBOIUL DIN ANII 1916-1918, iar pe
fatada principal a postamentului a fost fixate o placa de marmura alba cu urmatoarea
inscriptie:SLAVA EROILOR NEAMULUI

Evenimente locale: Trgul din Nmoloasa - organizat n fiecare zi de joi.

Ziua localitii este stabilita in data de 15 august.
Facilitati oferite investitorilor: Oferirea spre vnzare a unor suprafee de teren n vederea
nfiinrii de ntreprinderi mici i mijlocii, for de munc suficient pentru a lucra n aceste
intreprinderi, preul terenului este foarte mic .Proiecte de investitii: Reabilitare de drumuri
principale prin asfaltare, reabilitare cmin cultural, infiinare de spaii verzi.

Comuna Nanesti

Este asezata in sudul Moldovei in sudul judetului Vrancea, pe malul drept al rului Siret.
Are in componenta satele: Calienii-Vechi, Calienii-Noi, Nanesti.

Activitatile specifice ale zonei sunt: agricultura, comerul, prelucrarea lemnului .

Activitati economice principale: agricultur, comer, prelucrarea lemnului, prestri servicii.
Obiective turistice: Pasaj psri migratoare pe malul rului Putna, n sola Lalu, pescuit
sportiv n blile din satul Clenii-Noi.
Proiecte de investitii : pod peste rul Putna, modernizare drum comunal, 7 km, reabilitare
sal sport, coala Nneti.
In comuna Nanesti se afla Biserica de lemn Intrarea in Biserica, monument istoric,
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): Vn-II-m-B-06522. Tot in comuna Nanesti mai
exista si situl arheologic, Cod LMI VN-I-s-B-06384 si patru asezari din epoca medieval,
hallstatt si eneolitic, avind urmatoarele Coduri LMI: VN-I-m-B-063840.01, VN-I-m-B06384.02, VN-I-m-B-06384.03 si VN-I-m-B-06384.04.
Frumosul locas de cult de la Nanesti a fost construit de obstea sateasca prin anul 1776. Pe
un soclu de piatra de ru mesterii au naltat cununile din lemn de stejar, ce alcatuiesc
peretii bisericii de lemn Intrarea in Biserica monument istoric. Planul bisericii este sub
forma de nava, dreptunghiulara, cuprinznd pronaosul, naosul si altarul. Portalul
dreptunghiular a fost decorat de mesteri cu un rnd de zig-zaguri sau dinti de
ferastrau.n realizarea decorului boltii s-au folosit elemente decorative bogate, facndu-se
si un sistem inedit de sustinere a cupolei, cu ajutorul a doi stlpi din lemn.
Exteriorul este lipsit de decoratii, interiorul fiind reprezentat de icoanele, mparatesti care
redau portretele Mariei si cel al lui Isus, tronnd pe jilturi baroce. De remarcat sunt si usile
mparatesti, care au fost pictate n ntregime cu scena Bunei Vestiri.Ca si cale de acces
exista DN Focsani-Braila, in centrul satului.

Comuna Rastoaca

Este amplasata in zona de cmpie din sudul judeului Vrancea, la 12 km sud-est de capitala
de Jude, municipiul Focani (DN 23, km 7-12).
In satul Rastoaca in curtea Caminului Cultural este amplasat monumentul istoric Cod LMI
VN-IV-m-B-06649 ridicat in memoria Eroilor din Comuna Rastoaca1916-1919.
Monumentul, cu o inaltime de 3.10 m, a fost inaltat prin contributia publica a
locuitorilor comunei ca simbol al eroismului ostasilor cazuti in luptele pentru apararea
patriei, la care au participat si cei 48 ostasi plecati din comuna, inscrisi pe placa de
marmura de pe frontispiciul monumentului.

A doua inscriptie aminteste de Radu Raileanu sergent mort, in razboiul pentru

Independenta 1877-1878.
Un stalp din beton, porneste in sus din doua trepte, avand in varf o cruce in relief. La
baza stalpului, un basorelief reda insemnele ostasesti: casca, sabia, pusca si ramuri de
stejar.
Comuna Rastoaca are in componenta sa satul Rastoaca.

Activitati specifice zonei: zootehnie, cultivarea viei de vie i cerealelor, mori, magazine
mixte, lucrri agricole, ateliere tmplrie, confecii metalice, tipografie, prelucrare armur,
staii carburani, depozite materiale de construcii, transport auto.
Ca activitati economice principale mentionam: agricultura si mica industrie.
Obiective turistice: Popas Dumbrvia.
Evenimente locale: Ziua Comunei care este stabilita in data de 14 septembrie si Ziua
Recoltei .
Facilitati oferite investitorilor: terenuri agricole, for de munc accesibil, potenial ridicat
de resurse umane (tineri cu studii medii i superioare), posibiliti de concesionare i
nchiriere teren, posibiliti ridicate de irigare a culturilor datorit prezenei a trei ruri pe
teritoriul comunei (Putna, Milcov, Rmna), disponibilitatea autoritilor locale de a ncheia
relaii de parteneriat cu investitorii locali i strini, cadru social favorabil, reea de drumuri

pietruite, poluare sczut, situarea comunei la 12 km de municipiul reedin de jude,

Focani, existena iluminatului public stradal, telefonie fix, acoperire Vodafone, Orange,
Cosmote, TV cablu, acces internet.
Proiecte de investitii: Reea de ap curent, staie de epurare i reea de canalizare, cmin
cultural, pia agroalimentar, baz sportiv, extindere reea electric, montarea de
panouri solare pe cldirea primriei i a coliilor .

Comuna Sihlea
Este situata in judetul Vrancea si este localizata pe harta la 45 30' Nord, 27 7' Est.
Comuna are in component sa urmatoarele sate: Sihlea, Caiata, Bogza si Voetin.
Ca activitati specific zonei mentionam agricultura. Vitregiti, ca si comunitate, munca
tuturor satenilor s-a realizat prin proiecte care s-au putut desfasura cu sprijinul acordat de
reprezentantii primariei Sihlea.
Unul dintre proiectele care au fost evidentiate la nivel judetean este si aparitia revistei
URMASII LUI SIHLEANU (revista lunara), care este deja la a opta editie, in care se pot citi
lucruri ce tin de frumos si normal in comunitatea sihleeana.Tot in comuna Sihlea putem
vedea Ansamblul memorial Sihleanu-Gradisteanu-Ghica, cod LMI VN-IV-a-B-20944, clasat
in LMI prin Ordinul ministrului culturii si cultelor nr.2699/11.12.2008, care cuprinde
urmatoarele componente:

1.Castelul Sihleanu-Gradisteanu-Ghica monument istoric Cod LMI VN-IV-m-B-20944.01

a fost realizat incepand cu anul 1880 si terminat in 1886 la initiativa Elenei si a lui
Constantin Gradisteanu, avand ca proiectant si consultant pe arhitectul austriac Holtzer. La
inceputul sec.XX castelul reflecta etape de constructie ce s-au succedat in timp. Se remarca
in special existenta unui turn tip donjon cu creneluri (astazi disparut) cu patru nivele si o
platforma in registrul superior avand montat blazonul familiei Ghica, element care face ca
obiectivul sa fie asimilat curentelor arhitecturii romantice din Europa.

Fotografiile castelului de la inceputul sec.XX infatiseaza o constructie eclectica asupra

careia, din 1880 s-au produs modificari continue: extinderi pe lateralele constructiei
initiale, amenajari tehnice, terase, sere. Studiile de specialitate au adus noi informatii
asupra etapelor diferite de constructie, asupra interventiilor si modificarilor care s-au
produs mai ales dupa perioada de dupa nationalizare cand destinatia constructiei a fost
complet schimbata, devenind scoala generala, destinatie pe care o pastreaza si astazi.
Resedinta de la Sihlea devenita la sf.sec.XIX prin descendenta si casatorie proprietate a
familiei Ghica era caracteristica starii sociale a familiei intr-o etapa istorica si se constituie
intr-o valoare memoriala si arhitecturala. Proprietatea familiei Gradisteanu-Ghica era
inconjurata de un parc impresionant, cu plante exotice pastrate iarna in sere special
amenajate. A existat aici si s-a pus in practica la Sihlea la inc.sec.XX problema amenajarii
peisagistice, ceea ce reflecta inaltul grad de rafinament al gustului pentru frumos si
armonie.

2. BisericaSf.Imparati Constantin si Elena, monument istoric Cod LMI VN-IV-m-B20944.02 se incadreaza in ansamblul memorial si de arhitectura initiat de Elena Sihleanu
Gradisteanu, mostenitoare unica a tatalui sau dupa decesul acestuia si a fratelui sau poetul
Alexandru Sihleanu. In anul 1857 Elena a hotarat construirea unui asezamant de cult, initial
o capela a familiei. Cu ajutorul sotului ei, Constantin Gradisteanu a inceput in anul 1860
construirea bisericii Sf.Imparati si Elena, o biserica a carui proiect va fi influientat de ideile

unui arhitect italian. Biserica a fost sfintita in anul 1866, iar in anul 1877 Elena a adus si a
depus in cripta din subsolul bisericii osemintele tatalui sau si ale fratelui sau Alexandru. De
retinut este monumentalitatea si frumusetea arhitecturii bisericii care desi include mai
multe etape de construire, amenajare si de stiluri (stilul gotic al ferestrelor cu vitralii) este
impresionanta si impunatoare.
3.Bustul poetului Alexandru Sihleanu, monument istoric Cod LMI VN-IV-m-B-20944.03 a
fost ridicat in anul 1914 la initiativa Elenei Gradisteanu, sora poetului. Evenimentele care
au avut loc in perioada anilor 1916-1918 au dus la disparitia bustului, pastrandu-se in
schimb postamentul si imprejmuirea.

In anul 1994 cu sprijinul DJCCPCN Vrancea, a administratiei locale, a familiei Ghica si a

Fundatiei Alexandru Sihleanu a fost comandat un bust din piatra executat de sculptorul
Gabriel Taicutu.Pentru a ajunge la aceste obiective putem folosi traseul direct : E85
intersectie DJ Dumbraveni Sihlea.
Tot in comuna Sihlea se afla si Biserica Adormirea Maicii Domnului, monument istoric,
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): Vn-II-m-B-06570, ce a fost construita n anul 1808
de catre familia Serban Asanache Robescu.

Din cauza intemperiilor vremii si a cutremurelor, biserica a suferit grave avarii ajungnd n
stare de ruina. n anul 1985-1987 din initiativa preotului Cristian Stoica si cu sprijinul
enoriasilor s-au facut reparatiile capitale ale bisericii, care au constat n consolidarea si
pregatirea peretilor pentru pictura.
n anul 1991 s-au nceput lucrarile de pictura n tehnica fresco de catre pictorul Petre
Achitene, care s-au terminat n anul 1994 de catre pictorita Lichi Pavel.
In satul Caiata, comuna Sihlea exista un sit arheologic avind Cod LMI VN-I-m-B-06362 si
trei asezari din eneolitic, epoca medieval si hallstatt, avind Cod LMI VN-I-s-B-06361, VN-I-sB-06362.01 si VN-I-s-B-06362.02.
Putem ajunge la aceste monumente folosind DJ Focsani-Ramnicu Sarat.

Comuna Slobozia Ciorasti

Comuna Slobozia Ciorasti are o vechime de 490 de ani asa cum reiese din documentele
aflate in arhiva comunei.
Are in componenta sa urmatoarele sate: Slobozia Ciorasti, Jiliste si Armeni.
Intre anii 1874 -1876 comuna se unifica cu Golesti cu resedinta la Sl. Ciorasti; pana in anul
1926 satul Oreavu a apatinut acestei comune dupa care a intrat in componenta comunei
Gugesti nou infiintate.
Gh. Moldoveanu considera in "Nume de locuri din Valea Milcovului , ca regiunea
Milcovului a fost pana in anul 1859 regiune de frontiera cu populatie policroma putin
stabila. Aici isi gaseau locul adeseori cei ce fugeau de dari din interiorul tarii pentru ca in
caz de pericol sa-si poata gasi scapare in Muntenia. Probabil asa se explica numarul mare
de "slobozii" din regiune. Se afla la sud de municipiul Focani .
Activitati specifice zonei: agricultur, comer .
Obiective turistice: Monument istoric "Ioan Vod cel Viteaz", Balt de Pete.

Satul Jiliste face parte din comuna Slobozia Ciorasti si prezinta o importanta cu totul
deosebita; in limba romna veche "jiliste " insemna loc de sedere, locuinta (Dictionarul Lb.
Romane vechi - sfarsitul secolului al X-lea inceputul sec al XVI-lea, G. Mihaila Bucuresti ,
1974).
La 24 aprilie 1574 Ioan Voda cel Viteaz obtine o importanta victorie impotriva turcilor la
Jiliste. Exista un bust al voievodului si un punct muzeistic iar la 24 aprilie in fiecare an
comunitatea locala , elevii Scolii "Ioan Voda cel Viteaz " impreuna cu Asociatia Veteranilor
de Razboi Focsani cinstesc memoria voievodului moldovean.
Satul Armeni , component al comunei Slobozia Ciorasti este infiintat dupa anul 1870 de

oamenii adusi de boierul Simionovici pentru a-si lucra pamantul. Denumirea de Armeni
deriva de la numele proprietarului care era de origine armeana .
Facilitati oferite investitorilor: distan mic fa de ora (13 km), telefonie, electrificare
total, alimentar cu ap .
Proiecte de investitii: Modernizare drumuri de interes local, modernizare cmin cultural,
modernizare biseric, staie de epurare reele colectoare canalizare, modernizarea colii.
Comuna Tataranu
Se afl situat n partea de S-E a judeului Vrancea, pe DJ Focani-Brila, la 25 km fa de
reedina de jude, municipiul Focsani. In component comunei intra satele: Tataranu,
Bordeasca Noua, Bordeasca Veche, Martinesti si Vajaitoarea.
Activitatea specifica zonei este agricultura.
Activitati economice principale: activiti cu probleme de administraie public local,
exploatri agricole i zootehnice, mic industrie, prestri servicii, activiti de comer,
activiti cultural-sportive.
Obiective turistice: Zona Proca I i II i Crngul Mieilor - pdure, es.
In satul Martinesti gasim un sit arheologic cu Cod LMI VN-I-s-B-06381 si trei asezari din
epoca medieval timpurie si epoca migratiilor, avind Cod LMI VN-I-m-B-06381.01, VN-I-mB-06381.02 si VN-I-m-B-06381.03.
In comuna Tataranu exista societati cu profil agricol i exploatri agricole, cu profil
zootehnic (creterea bovinelor, a puilor i a ovinelor) .
Proiecte de investitii: Alimentare cu ap n satul Bordeasca Veche, alimentare cu gaze
naturale, modernizare drumuri comunale, asfaltri zona inundabil Bordeasca Veche,
construire grdini in Ttaranu, construire baz sportiv Bordeasca Veche, reparaii
capitale la cminele culturale.