Relieful Județului GORJ

Zamfir Alexandra | a IX-a C | 17.02.2023

GORJUL este situat în partea de sud-vest a ţării, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu
și superior al Jiului, de unde îi vine și numele (Jiul de Sus).

Judeţul Gorj se învecinează la nord cu judeţul Hunedoara, la nord-vest cu judeţul

Caraş-Severin, iar în vest şi sud- vest cu judeţul Mehedinţi, în sud cu judeţul Dolj (Jiul
de Jos) şi la est şi nord-est cu judeţul Vâlcea.

Relieful județului
Relieful județului Gorj este dispus în trei
trepte care coboară de la nord către sud.

 Carpații Meridionali reprezentați de

Munții Godeanu, Vâlcan și Parâng
 Subcarpații Getici fiind poziționați
între râurile Motru și Olteț
 Platoul Getic fiind înconjurat de
dealurile sudice, formează cea mai de
jos treaptă.
Carpaţii Meridionali
Sunt o zonă muntoasă reprezentată de versanţii sudici ai Munţilor Parâng, Vâlcan şi
Godeanu, în partea de nord a judeţului.

S-au format prin încrețire a scoarței în timpul Orogenezei Alpine.

Aceștia reprezintă cea mai înaltă, masivă și spectaculoasă regiune montană a țării,
având unele similitudini cu Alpii, astfel sunt cunoscuți sub numele “Alpii
Transilvaniei”.

Carpații Meridionali sunt alcătuiți, în cea mai mare parte din: șisturi cristaline, cu
intruziuni granitice, mai frecvente la vest de Olteț și obârșia Lotrului. Pe crestele cele
mai înalte ale munţilor există un relief care a rezultat în urmă acţiunii de eroziune a
gheţarilor din timpul epocii glaciare.

În România există 13 vârfuri de peste 2.500 de metri.

2.544 m – Vârful Moldoveanu,

Munții Făgăraș, cel mai înalt vârf din
România, situat în județul Argeș

2.535 m – Vârful Negoiu, situat tot în

Munții Făgăraș.

2.527 m – Vârful Viștea Mare, Munții

Făgăraș reprezintă principala cale de
acces către vârful Moldoveanu.
Împreună cu el formează Marele
Trapez.
Formele de relief principale sunt: circurile glaciare şi văile glaciare.

În Carpaţii Meridionali se găsesc importante zăcăminte de cărbuni, minereuri de fier,

grafit şi roci utile.

Subcarpaţii Getici
Între văile Motru şi Gilort se numesc Subcarpaţii Gorjului, iar cei dintre Gilort şi Olteţ
aparţin grupei Subcarpaţii Olteţului care se întind între Bistriţa Vâlceană şi Gilort,
străbătuţi de Olteţ. Subcarpaţii formează cea de-a doua treaptă de relief a Gorjului care
este constituită din două şiruri de culmi deluroase şi două ulucuri depresionare.

PAGINA 1
 Subcarpaţii s-au format într-o depresiune
alungită a scoarței terestre, exterioară Carpaţilor,
prin umplerea acesteia cu materiale sedimentare.
Prin ridicarea şi împingerea laterală a Carpaţilor
acestea s-au cutat. Altitudinea maximă a unităţii
este de 1018 m în Dealul Măţău. Caracter istica
esențiala o reprezinta succesiunea dinspre Carpații
Meridionali spre Podișul Getic a câte doua șiruri de
depresiuni si doua șiruri de dealuri.
Tipul de relief fluvial este bine evidenţiat prin terase şi lunci, mai ales în spaţiul
depresiunilor. Pe baza argilelor se produc alunecări de teren frecvente.

Depresiunile situate la extremitați - Depresiunea Campulung și Depresiunea Tirgu Jiu-

Campu Mare au o importanță aparte.

Podișul Getic
Această unitate deluroasă se află situată, în cea mai mare parte, în continuarea directă,
spre sud, a Subcarpaţilor Getici. Spre deosebire de Subcarpaţii Getici, care au strate
cutate, Podişul Getic este format din depuneri sedimentare înclinate foarte uşor de la
nord la sud.

Structura monoclinală permite scăderea altitudinilor de la peste 700 m, la sub 200 m,

în partea de sud. Sedimentarea podişului a fost realizat prin transportul materialelor
aduse din munţi de râuri, materialele
fiind pietrişuri şi nisipuri.

În partea nordică s-au cimentat

formând marne, conglomerate şi
gresii.

De-a lungul podişului apar intercalaţii

de argile ce produc alunecări de teren.
Între porii rocilor s-au acumulat
hidrocarburile.

PAGINA 2
Este constituit din depozite sedimentare cum ar fi nisipuri, pietrişuri, argile, marne
materiale erodate din munţi, cărate de râuri şi depuse în Bazinul Getic. În aceste
depozite râurile au săpat văi largi , însoţite de lunci şi terase cu interfluvii sub formă de
culmi deluroase orientate şi înclinate de la nord la sud.

Relieful
Forme carstice:

Pe suprafaţa acestor forme de eroziune relieful este bine reprezentat prin

- chei (Cheile Şuşiţei Verzi şi cele ale Şuşiţei Seci)

- doline (sunt specifice platformei Gornoviţa şi sunt localizate cu precădere în acele
locuri. Exemple: Cheile Oltețului, Cheile Sohodolului)
- peșteri (În județul Gorj există aproximativ 2.000 de peșteri de diferite
dimensiuni, unele dintre ele fiind declarate monumente ale naturii protejate
de lege. Exemple: Polovragi, Baia de Fier, Tismana)
- lapiezuri (pot fi observate în perimetrele Tufoaia, Măgura şi Babele din vecinătatea
Văii Deleşului, dar şi în apropierea vârfurilor Leşu şi Cioclovina Vălarilor)

Procesele meteorice
Acțiunea acestor procese conduce la:
 sfărâmarea rocilor;

 crearea unor pături de materiale grosiere, colțuroase, cu dimensiuni variabile,

care acoperă rocile (pe seama lor s-au individualizat solurile și se dezvoltă
vegetația).

Sunt determinate de variațiile de temperatură și de umiditate la contactul dintre

roci și aer.

Tipuri

PAGINA 3
 1. Dezagregarea reprezintă procesul de sfărâmare a rocii.

- variația diurnă a temperaturii (ziua, +40° C, iar noaptea, în jur de 0° C)

- înghețul și dezghețul apei în spargerea rocii (prin îngheț apa din fisuri
își mărește volumul, lărgindu-le);
- pătrunderea și dezvoltarea rădăcinilor plantelor (îndeosebi arbori) în
fisurile rocilor.

2. Alterarea chimică este un proces de distrugere a rocii prin modificarea treptată a

alcătuirii chimice și mineralogice; rezultă un produs diferit de roca din care a
provenit.
- oxidare (rezultă oxizi ușor de îndepărtat);
- hidratare (apa pătrunde în structura mineralelor, dând un nou mineral; de
exemplu, anhidritul trece în gips);
- carbonatare (apa încărcată cu CO2 acționează asupra calcarelor )
- hidroliză (alterarea intensă a rocii în climat cald și foarte umed)
- dizolvare (apa preia ioni de Na, Ca etc. din roci, transportându-i la distanță);
- alterare biochimică, efectuată de bacterii, plante etc., prin care sunt extrași
diferiți compuși chimici din rocă.

Rezultate
În urma acestor procese rezultă scoarțe de alterare:
 prezente pe suprafețele orizontale;

 au grosimi de la câțiva decimetri la peste doi metri;

 elementele fine, rezultate ale unei alterări

intense, se află la suprafață, iar cele
grosiere, în adânc;

Procesele Gravitaționale
Gravitația este un agent intern, dar are rol hotărâtor în a asigura deplasarea
materialelor ajunse în stare de dezechilibru din diferite cauze.

Deplasarea se poate face:

 lent (la nivel de particulă), situație în care se constată, în timp, doar efectul;
 brusc (viteză mare într-un interval de timp definit);
 individual;
 în masă (volume însemnate de rocă).
Tipuri
Cele mai importante tipuri de deplasări sunt:
- Prăbușirile

PAGINA 4
 - deplasări bruște de stânci, blocuri sau mase de rocă; (se produc prin cădere
liberă, rostogolire, surpare, năruire)
- Alunecările de teren

Procesele legate de acțiunea precipitațiilor

 Eroziunea de suprafață se produce pe suprafețe înclinate în urma căderii
unor cantități suficiente de ploi, acest proces are drept urmare îndepărtarea
stratului superficial al solului.
 Șiroirea este un fenomen provocat de scurgerea apelor din precipitații pe
versanți rezultând rigole, ravene și ogașe.
 Torențialitatea este un curs de apă, temporar și puternic care apare în urma
ploilor mari
 Inundațiile acoperirea cu o cantitate mare de apă în urma topirii zăpezilor sau
a abundenței ploilor, fiind fregvente în depresiunile subcarpatice

PAGINA 5
BIBLIOGRAFIE:

https://www.bibliotell.ro/2015/09/judetul-gorj-prezentare-2/

https://www.isjgorj.ro/wp-content/uploads/2013/03/prezentare-gorj.pdf

https://www.libertatea.ro/lifestyle/munti-din-romania-cele-mai-mari-varfuri-carpati-
3588498#cele-mai-inalte-varfuri-din-muntii-carpati

https://www.gimnaziu.info/carpatii-orientali-carpatii-occidentali-carpatii-meridionali

http://www.asociatiagorjul.ro/despre%20judetul%20gorj.html

https://www.scrigroup.com/geografie/CARPATII-MERIDIONALI-Particula22265.php

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Carpa%C5%A3ii_Meridionali

https://www.hartaturistului.com/munte/carpatii-meridionali/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_Meridionali

https://www.scribd.com/doc/122928335/Subcarpatii-Getici

https://www.gimnaziu.info/subcarpatii-moldovei-curburii-getici

https://sites.google.com/site/floaredecoltalbastraa/relieful

https://www.gimnaziu.info/podisul-getic-podisul-mehedinti

https://geolearn.org/agenti-externi/procese-gravitationale.html

https://basilica.ro/pesterile-judetului-gorj-monumente-ale-naturii/

https://www.plimbaursul.ro/pesteri_in-judetul_gorj

PAGINA 6