UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE REGIONALĂ ŞI MEDIU

GEOGRAFIA FIZICĂ A
ROMÂNIEI
(Curs nr. 9)

Conf.univ.dr. VIJULIE IULIANA

 Relieful periglaciar
► În cadrul sistemul de modelare tipic periglaciar se remarcă o serie
de procese şi mai mulţi agenţi morfogenetici.

► Climatul, care impune acest morfosistem, se caracterizează

printr-o temperatură medie anuală de 0°C şi sub această valoare,
ceea ce determină, treptat, lipsa vegetaţiei sau o vegetaţie de
tundră, silvotundră, până la stepă rece.

Trei procese specifice acţionează în cadrul sistemului periglaciar:

► îngheţ-dezgheţul (agent - apa care circulă prin roci)

► nivaţia (agent - zăpada)
► eolizaţia (agent - vântul).
► îngheţ-dezgheţul apei din roci şi din formaţiunile superficiale
produce dezagregări; grăunții de nisip și particulele fine de praf
vor fi preluate de vânt şi depuse spre periferia zonei periglaciare
sub forma nisipurilor și a loessurilor - depozite periglaciare
(Posea, 2002, p. 333).

► îngheţ-dezgheţul din sol şi din depozitele superficiale creează

structuri periglaciare de tipul involuţiilor şi penelor de gheaţă,
iar în spaţiul mai „rece” - pergelisolul şi molisolul (Posea, 2002, p.
333).

► sunt prezente și procesele gravitaţionale (prăbuşiri, solifluxiuni,

alunecări masive).
► cele mai tipice forme periglaciare (reziduale – creste, vârfuri,
ace) au apărut în cea mai mare parte în etajul periglaciar
detritic, ca rezultat al proceselor de dezagregare, eolizaţie şi
nivaţie;

► în schimb, depozitele periglaciare (materialele acumulate) au o

răspândire mult mai largă, de la grohotişurile din etajul montan
crionival, pâna la loessurile care acoperă Pod. Dobrogei,
Câmpia Română ş.a., sau nisipurile eoliene din Câmpia Oltenia
şi fâşiile din Bărăgan etc.; pe aceste depozite s-au format
solurile actuale;
Periglaciarul fosil (pleistocen)

În Pleistocen se puteau diferenţia 3 etaje morfoclimatice distincte:

► 1. Etajul supraglaciar
Cu creste şi abrupturi situate deasupra maselor de gheaţă, care
sufereau modelări prin: dezagregări, deflaţie eoliană (coroziune
asupra vârfurilor) etc.

► 2. Etajul glaciar
Desfășurat între 1800 şi 2000, cu gheţari în circuri şi limbi de gheaţă pe văile
principale, între care rămâneau creste (carlinguri), vârfuri, abrupturi supuse
acţiunii periglaciare.

► În interglaciare şi interstadiale cele două etaje (supraglaciar şi glaciar) formau

un etaj crio-nival;
► În Pleistocen a rezultat o mare parte din masele de gelifracte care au umplut
văile şi au acoperit versanţii până la altitudini de 1400-1600 m.
► 3. Etajul subglaciar (periglaciarul propriu-zis!)

Includea cea mai mare parte din teritoriul Munților Carpaţi,

începând de la 1600 m (în Würm de la 1800 m) şi până la poalele
acestora.

Exista un pergelisol a cărui grosime varia în funcție de altitudine.

Îngheţul și dezgheţul produceau mase însemnate de grohotişuri

acumulate sub formă de conuri şi poale de grohotișuri suprapuse,
care, în prezent, sunt acoperite de pădure (grohotișuri fosile).
 gelifracţia se îmbina cu nivaţia şi creau/determinau:
- microdepresiuni pe suprafeţele plane;
- circuri şi semipâlnii nivale;
- avalanşe pe versanţi;

► Fluviaţia - în sezonul cald erau antrenate cantităţi însemnate de

materiale depuse în albiile râurilor sau în depresiuni, sub formă
de pânze;

► Eolizaţia - polizarea rocilor de către vânturile puternice care

transportau grăunții de nisip fie în suspensie, fie prin saltaţie etc.

► În exteriorul Carpaţilor sau la contactul cu depresiunile mari din

cadrul lor se formau glacisuri.
► Relieful rezidual pozitiv relict (din Pleistocen) - a rezultat în urma
proceselor de gelifracţie - creste periglaciare, vârfuri piramidale, ace,
turnuri;

► creste periglaciare:
M. Piatra Craiului (creste periglaciare dezvoltate pe calcare);
M. Bucegi: Culmea Bucşoiului, Mălăieşti, Ţigăneşti;
M. Făgăraş - cele mai întinse, aproape întreaga creastă + culmile
secundare;

► vârfuri piramidale izolate sau înşirate (în acest caz, procesele periglaciare
au fost foarte active; s-a mai adăugat şi tipul de rocă):
M. Ceahlău - Căciula Dorobanţului, Coloana Dorică;
M. Ciucaş - relief rezidual de dezagregare –Ţigăile Mari și Mici, Sfinxul
Bratocei, Moşul şi Baba etc.;

► Vf. în formă de ace, turnuri:

M. Făgăraş – ex. Acul Cleopatrei;
M. Bucegi – ex. Acele Morarului (Colţii Morarului, pe dreapta Văii
Cerbului); crestele Mălăeşti, Ţigăneşti - prezenţa turnurilor;
Acul Cleopatrei (Făgăraş) - vf. dezagregat în formă de ac

http://alpinet.org/foto/2010/02/08/ODY5M2M3ZGUyZDRjZjliOTNmZTMwMGI4Yzk5NjRiZGfoto_96870.jpg
Acele (Colţii) Morarului – M. Bucegi
Culmea Ţigăneşti (prezența turnurilor) – M. Bucegi
Culmea Ţigăneşti – M. Bucegi
Vf. Scara şi valea Mălăieşti – M. Bucegi
Brâna Mălăieşti – M. Bucegi
brână - treaptă îngustă, ca o potecă, formată pe un strat dur prin eroziune diferenţială, în
versantul unui munte (brânele de sub Caraiman – Bucegi);
Căciula (Cuşma) Dorobanţului – M. Ceahlău
http://amfostacolo.ro/FOTO/GENUINE/d006/6173/9196_10141_9.jpg
Conglomerate .. Ceahlău
Ceahlău ... turnuri (pe conglomerate)
Ceahlău ... turnuri
M. Ceahlău - Stânca Panaghia
Stânca Panaghia
M. Ceahlău - Clăile lui Miron
M. Ceahlău - Coloana Dorică
Coloana Dorică
Ţigăile – M. Ciucaş
http://www.photomaniacs.ro/poze_articole/mari/11.jpg
Babele la Sfat – M. Ciucaş
Turnul Goliat – M. Ciucaş
Custura Ciobanului – Masivul Negoiu (M. Făgăraş)
Peretele nordic al Negoiului Mare (M. Făgăraş)
Călţun – M. Făgăraș

Creasta Ferăstrăul
Fereastra Zmeilor – M. Făgăraş
Treptele de crioplanaţie (altiplanaţie – nivelare la altitudine)

► Sunt terasete formate prin retragerea abruptului, în urma

proceselor de dezagregare; pe aceste trepte s-au instalat
grohotişurile rezultate prin dezagregarea versanţilor;

Ex: apar frecvent în M. Bucegi, ca urmare a alcătuirii petrografice

(conglomeratele sunt roci foarte gelive, se dezagregă uşor, ajută
şi structura monoclinală - pe fruntea de cuestă);

Materialele rezultate din gelifracţie s-au acumulat la baza

versanţilor sub formă de grohotişuri; în prezent sunt acoperite de
sol şi de vegetaţie.
Culmea Ţigăneşti – M. Bucegi
În spaţiul extracarpatic (Cp. Română, Pod. Transilvaniei, Pod.
Dobrogei, Pod. Moldovei) au existat condiţii climatice favorabile
pentru formarea unor depozite permanent sau sezonier îngheţate
(ex. permafrost-pergelisol);
Apariţia crioturbaţiilor: în depozitele de loess din Cp. Română şi din
faleza M. Negre au existat pene de gheaţă;

Procesele de solifluxiune au fost prezente și în Depres. Colinară a

Transilvaniei, Pod. Moldovei;
► Acestea presupun deranjarea materialului sedimentar afânat, ca
urmare a presiunii aplicate diferit în timpul îngheţului şi
dezgheţului; pe versanţi se constată o deplasare în masă a
depozitelor dezgheţate peste cele îngheţate;
Periglaciarul actual
► În prezent, la latitudinea Carpaţilor, limita zăpezilor permanente
se află situată la 2900-3000 m;
► Carpaţii se desfăşoară altimetric în două etaje situate la
exteriorul ariei periglaciare propriu-zise;
► procesele specifice etajului periglaciar sunt mult diminuate ca
intensitate în M. Carpaţi, dar contribuie la modelarea reliefului.

1. La altitudini mai mari de 1900 m:

Unde există culmi cu pajişti subalpine şi alpine, creste şi vârfuri

golaşe, abrupturi (etajul crio-nival).
o îngheţ-dezgheţul este posibil în orice lună a anului, dar cu
frecvenţă mai mare în martie-mai şi octombrie-noiembrie (lunar
15-27 cicluri gelivale), determinând dezagregări cu intensitate
variabilă şi mase de grohotişuri.
► Nivaţia creează microdepresiuni pe suprafeţele plane şi în şeile
largi, dar acţionează intens pe versanţii alpini cu pantă mare, pe
care dezvoltă avalanşe.

► În unele circuri glaciare, zăpada transformată într-un firn

incipient persistă până în luna iulie, iar sub aceasta există un
pergelisol rudimentar, ce asigură temperatura constantă a apei
izvoarelor.

► Crestele şi vârfurile izolate sunt şlefuite de vânturile puternice.

Acestea se constituie în forme reziduale, în care acţiunea celor
trei procese se îmbină periodic (dezagregarea, eolizația, nivația).
2. La altitudini de sub 1900 m:

► Acţiunea crio-nivală slăbeşte treptat, pe măsura acoperirii

reliefului de vegetaţia de arbuşti şi pădure şi a diminuării
numărului de cicluri gelivale.

► Este mai importantă pe versanţii abrupţi cu roca la zi, cât şi pe

cei nordici, pe care zăpada persistă mai mult timp.

► Frecvent, formele crionivale actuale se îmbină cu cele vechi

pleistocene.
Se mai adaugă:
► muşuroaiele înierbate
► procesele de solifluxiune
► potcoavele nivale

La altitudini de sub 1600 m

► formele de relief tipic periglaciare, rezultat al proceselor actuale,

lipsesc sau ocupă areale foarte restrânse.
► aici, dominantă este modelarea impusă de apele curgătoare
permanente şi temporare, de procesele gravitaţionale. Procesele
crionivale, deşi, sunt prezente, doar susţin dinamica celorlalte.
Potcoavă nivală - Făgăraş
Foto: Dragoș Frâncu, 2015
Foto: Dragoș Frâncu, 2015
Foto: Dragoș Frâncu, 2015
Muşuroi înierbat – M. Leaota
Profil într-un muşuroi înierbat

http://fsu.valahia.ro/cgf/imagini/Leaota-2.jpg
 Munții Piatra Craiului

http://www.google.ro/imgres?imgurl=https://lh3.googleuserconte
nt.com/-W8Zbwzz-
koU/TXo9VDuENdI/AAAAAAAABdg/cOGhPV8SzfU/s1600/relief_rez
idual_1.jpg&imgrefurl=http://masivulpiatracraiului.blogspot.com/
2011_02_01_archive.html&usg=__D644Gr2R5xiNdLX0lY7004gF3
bo=&h=1200&w=1600&sz=598&hl=ro&start=3&zoom=1&tbnid
=v1giaf_zAZBiUM:&tbnh=113&tbnw=150&ei=sCG9Ts_xNcr3sgbJ
nrH4Ag&prev=/search%3Fq%3Dvarfuri%2Brezidual%26um%3D
1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26tbm%3Disch&um=1&itbs=1
 Râuri de pietre – Piatra Craiului

http://www.google.ro/imgres?imgurl=https://lh3.googleusercontent.com/-W8Zbwzz-
koU/TXo9VDuENdI/AAAAAAAABdg/cOGhPV8SzfU/s1600/relief_rezidual_1.jpg&imgrefurl=http://masivulpiatracraiului.blogspot.com/2011_02_01_archive.html&
usg=__D644Gr2R5xiNdLX0lY7004gF3bo=&h=1200&w=1600&sz=598&hl=ro&start=3&zoom=1&tbnid=v1giaf_zAZBiUM:&tbnh=113&tbnw=150&ei=sCG9Ts_
xNcr3sgbJnrH4Ag&prev=/search%3Fq%3Dvarfuri%2Brezidual%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26tbm%3Disch&um=1&itbs=1
Marele Grohotiș - Grohotişurile periglaciare actuale, spre deosebire de cele pleistocene, se
găsesc la zi şi nu sunt acoperite nici de sol, nici de vegetaţie.

http://www.pcrai.ro/images/orig/29_peisaje_hh_marele_grohotis.jpg
Marele Grohotiș - Piatra Craiului
https://lh6.googleusercontent.com/-IGwkcw7tBWs/TXpAlWlqbiI/AAAAAAAABeQ/BgTQpdtw0K0/s1600/con_grohotos.jpg
http://2.bp.blogspot.com/-9m0GNE59jno/TY9jtV6a26I/AAAAAAAAAmA/cLqcBY2Fhus/s1600/foto5.JPG
https://lh5.googleusercontent.com/-7kpFblXIapI/TXpAmNuSCFI/AAAAAAAABeU/0oTJeKuX8ZU/s1600/con_grohotos_2.jpg
Valea Capra – M. Făgăraş - grohotişuri
http://v3.cache5.c.bigcache.googleapis.com/static.panoramio.com/photos/original/27521806.jpg?redirect_counter=2
http://amfostacolo.ro/FOTO/GENUINE/2855/5841_16213_25.jpg
Valea glaciară Capra şi Masivul Râiosu

http://haipemunte.files.wordpress.com/2011/08/image065.png
Valea Capra – privind spre Transfăgărăşan

http://4.bp.blogspot.com/-I3KrnWb64fk/TpmFkldsRLI/AAAAAAAABLA/nhB8zwmxGXQ/s800/P1010386.JPG
Valea glaciară Bâlea (M. Făgăraş) - grohotişuri

http://1.bp.blogspot.com/-QAZ05Dxb8y4/Tl_XIxxBnBI/AAAAAAAAAW0/4beTFN9qlSE/s1600/P1140681.JPG
Vf. Negoiu (2535 m) – M. Făgăraş
Retezat – căldarea Bucurei
Relief criogen carpatic reprezentat prin:
• versanţi de gelifracţie, creste de gelifracţie, vârfuri reziduale ... toate acestea fiind
rezultatul continuării proceselor periglaciare din timpul Pleistocenului.
Aici, acţionează în modelarea reliefului procesele de îngheţ-dezgheţ şi procesele nivale.
Pavaj de pietre – pietre dezagregate şi rămase pe loc;
Tor-uri – vârfuri reziduale ce s-au dezagregat, gelifractele au rămas pe loc.
Piatra Cerbului – M. Mehedinţi
Versanţi de gelifracte în M. Retezat
Versanţi de gelifracte ..
Râuri, torenţi de pietre
Conuri şi trene de grohotiş
Dezagregare pe planurile de foliaţie
Masivul Stogu – M. Buila-Vânturariţa
grohotişuri actuale
grohotișuri fosile

Sursa: Laura Tîrlă, Bazinul hidrografic Olăneşti. Studiu de geomorfologie, teză de doctorat
 Valea Caprelor – culoare de avalanşă

http://lh6.ggpht.com/-6u7RDlWYHFk/SjuYdJiG9QI/AAAAAAAAETQ/I7M0ZEz8c_g/IMG_0486.JPG
Valea Bâlea şi valea Doamnei – culoare pe care s-au produs avalanşe (roşu)
M. Piatra Craiului