Genul epic

– definiție:
 Opera epică este opera literară în care autorul își
exprimă sentimentele, gândurile și ideile în mod
indirect, prin intermediul acțiunii și al personajelor.
 Caracteristicile operelor epice
1. Autorul își exprimă indirect ideile și sentimentele prin
intermediul acțiunii și al personajelor.
2. Are o acțiune ce poate fi prezentată pe momentele
subiectului literar și anume:
- Expoziție
- Intrigă
- desfășurarea acțiunii
- punctul culminant
- deznodământul.
3. Are personaje care săvârșesc acțiunea. Personajele
sunt fictive, însă pot părea de multe ori reale și sunt
rodul imaginației autorului.
4. Se poate observa prezența naratorului prin folosirea
verbelor la persoana a III-a (narator obiectiv) și
persoana I (narator subiectiv).
5. Modul de expunere specific genului epic este
narațiunea, folosită în relatarea faptelor ori
evenimentelor în ordine cronologică.
 Ce rol au modurile de expunere într-un text
epic
 1. Narațiunea are rolul de a dezvolta firul epic,
mai exact de a relata ori prezenta întâmplările.
2. Descrierea este folosită în expoziție în
prezentarea cadrului și descrierea atmosferei,
locul și timpul acțiunii.
3. Dialogul are rolul de a caracteriza indirect, cu
ajutorul limbajului, personajele. Dialogul asigură
un dinamism aparte povestirii, prin schimbul de
replici dintre personaje.
4. Monologul interior este o modalitate specifică
prozei, atunci când un personaj analizează
propriile stări sufletești. Vorbirea personajului cu
sine însuși.

 Cum demonstrezi apartenenţa unui text la genul

epic
Genul epic cuprinde opere literare în care autorul
îşi exprimă în mod indirect gândurile, ideile şi
sentimentele, prin intermediul acţiunii, al
personajelor şi al naratorului.
Un text aparține genului epic deoarece:
1. are acţiune
2. rezumat
3. momentele subiectului
4. are personaje
5. prezentare scurtă
6. are narator
7. se foloseşte naraţiunea, ca mod de expunere
principal, dar, în funcţie de text, ea se împleteşte
cu dialogul şi descrierea.

 Speciile genului epic în proză

- Anecdotă;
- Autobiografie;
- Basm;
- Biografie;
- Jurnal;
- Nuvelă;
- Parabolă;
- Povestire;
 - Roman;
- Schiță.

1. Anecdotă
Este o povestire scurtă în care se relatează un
incident interesant, o scurtă poveste amuzantă ori un
eveniment curios. Această specie a genului epic este
întotdeauna bazată pe evenimente reale, cu oameni
și personaje în locuri reale.
Scopul anecdotelor este de a exprima mai general
nuvela în sine, pentru a forma o anumită trăsătură de
caracter.
O anecdotă este mai aproape de pilda povestirii,
figuri geometrice umane și personaje himerice, dar se
distinge de parabolă prin specificul său istoric.
Nu este o metaforă, nu are nici morală.
2. Autobiografie
Este o relatare sub forma unei povești, așa cum s-a
întâmplat, scrisă și prezentată la persoana I.

3. Basm
Denumit și poveste, împreună cu povestire, legendă
și snoavă este una dintre cele mai vechi specii ale
literaturii orale.
Basmul diferă de restul scrierilor fantastice, deoarece
prezintă evenimente și personaje care posedă
caracteristici supranaturale, fără a pretinde că acestea
seamănă cu realitatea sau sunt chiar reale.
4. Biografie
Este o expunere scrisă sau orală, care relatează
despre viața și activitatea unei persoane. Se poate
referi la viața propriu-zisă a unei persoane.
5. Jurnal
Jurnalul intim este o specie a genului autobiografic.
O variantă a acestor jurnale literare, de regulă
jurnalele intime ale unor scriitor, care formează o
specie literară aparte a genului memorialistic.

6. Parabola
Este o narațiune care ilustrează unul sau mai multe
principii instructive ori noractive și care se
deosebește de fabulă prin captul că prezintă, în
general, personaje umane și nu personaje animale,
obiecte neînsuflețite sau plante, așa cum prezintă
fabula.

7. Povestire
Specie a genului epic, în proză, în care sunt relatate
fapte din punctul de vedere al naratorului. Acesta
este martor sau participant la evenimentul povestit,
povestire ce este, de obicei, de mică întindere și
relatează un singur fapt, cu personaje puține.
8. Romanul
Este specie a genului epic, în proză, de mare
întindere și cu o acțiune complexă care se desfășoară
pe mai multe planuri narative.
Într-un roman sunt prezentate personaje numeroase
cu o personalitate bine individualizată și cu un destin
ce este determinat de trăsături, de caracter și
întâmplările ce formează subiectul operei.
 9. Schiță
Schița este tot o specie a genului epic, în proză, dar
de dimensiuni reduse și cu o acțiune restrânsă unde
participă un număr mai mic de personaje. În schiță se
redă o întâmplare scurtă și simplă, caracteristică a
unui individ ori a vieții sociale. Speciile genului epic în
versuri