PROCESE METEORICE SAU PROCESE DE

METEORIZARE

—» Acțiunea lor conduce la sfărâmarea și distrugerea chimică a rocilor prin:

• DEZAGREGARE = procesul de sfărâmare a rocii, prin dilatări și contractări datorită

oscilațiilor de temperatură, de îngheț-dezghețul apei și pătrunderea și dezvoltarea rădăcinilor
plantelor în fisurile rocilor.

• ALTERARE = prin modificarea alcătuirii chimice a rocilor

Rezultă formele de relief: râuri de pietre, mări de pietre, grohotișuri

Regiuni: zonele montane înalte, regiunile subpolare, zonele deșertice

Grohotișuri = fragmente de rocă colțuroase

PROCESE LEGATE DE ACȚIUNEA GRAVITAȚIEI

—» Gravitația este un agent intern, dar are rol hotărâtor în deplasarea materialelor ajunse în
stare de dezechilibru

Tipuri de deplasări:

• PRĂBUȘIRI = deplasarea bruscă a stâncilor, a blocurilor de rocă prin cădere liberă, surpare,
rostogolire, năruire

• ALUNECĂRILE DE TEREN = deplasări de materiale pe o suprafață înclinată ( minim 15°),

care este umezită puternic, formată din argile

Cauze potențiale: pantă înclinată, umiditate ridicată și argilă

Cauze declanșatoare: precipitații abudente, destabilizarea versantului prin defrișări, lucrări

agricole necorespunzătoare, tăierea unui drum în versant

Elementele unei alunecări: râpa de desprindere, pat de alunecare, valuri de alunecare, treapta
de alunecare

Măsuri de combatere: eliminarea apei din masa alunecată, plantare de arbori iubitori de
umezeală (ex: vița-de-vie, salcâmul)

• CURGERILE DE NOROI = materiale îmbibate cu apă care curg la vale

• SUFOZIUNEA = proces de săpare pe dedesubt de către apă în loess

 Forme de sufoziune: hornuri, izvoare sufozionale, văi sufozionale

• TASAREA = proces de îndesare a rocilor afânate (loess), de unde rezultă micodepresiuni

numite crovuri, gavane și padine

PROCESE LEGATE DE ACȚIUNEA PRECIPITAȚIILOR

SAU RELIEFUL DE PLUVIODENUDARE

—» Apa provenită din topirea zapezii și din ploi exercită asupra depozitelor de pe pante o
acțiune diversă, în funcție de modul în care se concentrează.

• ȘIROIREA = concentrarea apei de ploaie pe fagase din lungul versanților, unde execută
procese de eroziune, transport și depunerea materialelor la baza pantelor.

Forme rezultante: rigole, ravene, ogașe

• TORENȚIALITATEA = acțiunea șuvoaielor de apă produse de ploi bogate sau de topirea

zăpezilor, reprezentând forma cea mai complexă creată de apele din precipitații.

Forme rezultante: bazin de recepție, canale de scurgere, conuri de dejecție

Ravenă = șanț format prn acțiunea apei ploilor care nu se mai astupă pe cale naturală

Ogaș = șanț adâncit în pătura de sol și scoarța de alterare

Rigolă = formă de eroziune în adâncime (până la 50 cm) a solului ca rezultat al acțiunii

șuvoaielor de apă

RELIEFUL FLUVIAL SAU ACȚIUNEA APELOR

CURGĂTOARE

—» Apele curgătoare execută procese de eroziune, transport și acumulare

Rezultantul acțiunii lor = văile (forme de relief negative) dezvoltate pe lungimi foarte mari, de
la zecii la mii de kilometri,cu adâncimi de zeci sau sute de metri și în alcătuirea cărora intră ca
forme derivate versanții, terasele, lunca și albia minoră. Comune pentru toate văile sunt
versanții și albie.

Talveg = porțiunea cea mai adâncă a albiei unei văi, ocupată permanent cu apă
 RELIEFUL GLACIAR SAU ACȚIUNEA GHEȚII

—» Precipitațiile sub formă de zăpadă, în timp, prin tasare, se transformă în gheață; formele
rezultate din acțiunea gheții alcătuiesc relieful glaciar

—» Apare acolo unde temperatura medie anuală este de -2°C (în munții înalți și în zonele
polare)

Procesele glaciare:

• EROZIUNE = (sau exarația glaciară) smulge bucăți de rocă de pe versanți

• TRANSPORTUL = al materialelor erodate sau căzute de pe versanți

• ACUMULARE = bucățile de rocă sunt depuse pe fundul văii, formând mări de pietre sau
morene

Tipuri de ghețari:

• GHEȚARI DE CALOTĂ = au dezvoltare mare în în Antarctica (14 milioane kilometri

pătrați), Groenlanda (1,7 milioane kilometri pătrați) și în insulele Oceanului Arctic.

Grosime = medie 1500 m, dar pot atinge și 4500 m

• GHEȚARI MONTANI = se formează în vârfurile munților înalți care depășesc limita

zăpezilor persistente.

Tipuri de ghețari montani:

a) Alpini = ghețari cu limbă glaciară ce coboară mult sub limita zăpezilor persistente
b) Pirenieni = ghețari de circ
c) Himalaieni = compuși, fără un circ propriu-zis, unde se întâlnesc mai multe limbi
glaciare
d) În formă de stea = ghețarii din craterele unor vulcani stinși

Morenă = formă de relief rezultată din materialele transportate și depuse de ghețar

Custură = creastă ascuțită, rezultat al eroziunii glaciare

Banchiză = extinderea ghețarului continental în apa oceanică; din banchiză se desprind

aisberguri (blocuri imense plutitoare)
 RELIEFUL PERIGLACIAR SAU ACȚIUNEA ZĂPEZII

—» Se manifestă în regiunile temperate subpolare, polare și în munți, în etajul alpin

Forme: culoar de avalanșă, râuri de pietre, conuri de piatră

RELIEFUL LITORAL SAU ACȚIUNEA APEI DE MARE

—» Se manifestă asupra țărmului prin valuri, curenți, maree

Procesele geomorfologice:

• EROZIUNE = (sau abraziune)

• TRANSPORT

• ACUMULARE

Tipuri de țărmuri:

• ȚĂRMURI ÎNALTE = munții

- cu fiordui = dezvoltat la marginea munților care au avut în cuaternar ghețari ale căror limbi
de gheată au midelat văile

(ex: Scandinavia, Scoția, Labrador)

- cu riass = văi scurte care se deschid spre mare sub forma unor pâlnii

(ex: Bretagne, Țara Galilor)

- cu canale = regiuni cu asociații de culmi, văi și depresiuni invadate de apele mării

(ex: Dalmația)

• ȚĂRMURI JOASE = câmpiile

- cu lagune și limane =formate prin închiderea unor golfuri și guri de vărsare ale râurilor cu
cordoane de nisip

(ex: nord-estul Mării Negre)

- cu estuare = gura de vărsare a fluviilor care se varsă în regiunile cu maree

- cu delte = la gura de vărsare a fluviilor neafectate de maree care aduc cantități mari de
aluviuni
Fiord = golfuri adânc ramificate în interiorul uscatului ce au rezultat din inundarea de către
mare a unor văi glaciare adânci

RELIEFUL EOLIAN SAU ACȚIUNEA VÂNTULUI

—» Se manifestă unde roca este lipsită de covor vegetal, prin 3 procese:

• EROZIUNE = coroziune; prin izbirea stâncilor și a pereților abrupți cu grăunți de nisip

• TRANSPORT (SPULBERARE) = spulberarea materialelor fine

• ACUMULARE = când intensitatea vântului scade, materialele fiind acumulate ub forme de

dune și câmpuri de dune

Forme rezultate: câmpuri de petre, dune de nisip, câmpuri de dune de nisip

Regiuni: zona deșertică

Hamade = câmpuri de pietre

Erguri = câmpuri de dune de nisip

RELIEFUL PETROGRAFIC

—» Prin proprietățile lor, rocile reacționează diferit la acțiunea agenților externi și impun un
relief specific numit petrografic

• RELIEFUL DEZVOLTAT PE CALCARE

- Prin dizolvare rezultă: lapiezuri, doline, uvale, polii, platouri calcaroase, avenuri, chei,
peșteri

1. Relieful castic de suprafață = prin dizolvare în suprafața rocii

2. Relief castic de adâncime = prin dizolvare în interiorul rocii

• RELIEFUL DESVOLTAT PE CONGLOMERATE

- Ciuperci (babe), sfincși,
Conglomerate = cimentarea pietrișurilor

• RELIEFUL DEZVOLTAT PE ARGILE

- Alunecări de teren, șiroiri, bandland
 • RELIEFUL DEZVOLTAT PE LOESS
- Crovuri, gavane, padine, văi seci

• RELIEFUL DEZVOLTAT PE NISIP

- Dune de nisip, văi largi

•RELIEFUL DEZVOLTAT PE ROCI MAGMATICE

- Blocuri rotunde (climate calde), forme ascuțite (climate reci), platouri, coloane
Rocile magmatice = răcirea magmei terestre în interiorul scoarei terestre

CLIMA- FACTOR ÎN GENEZA RELIEFULUI

—» Clima impune asocieri ale agenților externi, se manifestă mai ales în regiunile
unde vegetația lipsește, astfel că rocile intră în contact direct cu elementele meteo

În regiunile deșertice: hamade, erguri,

În regiunile glaciare: creste, relief glaciar, grohotiș
În regiunile periglaciare: câmpuri de pietre