Resursele turistice naturale ale Republicii Moldova

Subiecte: 1. Relieful; 2. Clima; 3. Hidrografia; 4. Peisajele turistice.

Subiect:Relieful Republicii Moldova Aspectul contemporan al reliefului republicii s-a format pe parcursul ultimelor perioade geologiceneogena si cuaternarasub influenta proceselor tectonice si exogene.Din cauza acestor procese teritoriul dintre Prut si Nistru a suferit miscari intense de ridicare lenta care,la rindul lor,au contribuit la accelerarea proceselor de eroziune si de fragmentare a reliefului. Miscarile tectonice au contribuit la aparitia numeroaselor fracturi tectonice de diferite orientari si virste.Aceste fracturi,strabatind si deformind straturile de roci ale cuverturii sedimentare,au creat conditii favorabile pentru dezvoltarea larga a eroziunii fluviale si pentru formarea unui relief colinar puternic accidentat. Cele mai vechi forme de relief,intilnite in partile de nord ale Republicii Moldova,au inceput sa se formeze dupa regresiunea Marii Sarmatiene.Ele s-au pastrat numai pe alocuri sub forma de portiuni mai ridicate de relief si dealuri.Cele mai tinere forme de relief se gasesc la sudul republicii,care s-a eliberat mai tirziu de apele Marii Pontiene si a inceput sa es dezvolte in conditii continentale.Relieful Republicii Moldova continua sa se formeze si in prezent.Formele principale de relief cu altitudini mai mari au aparut in urma miscarilor tectonice de ridicare mai intensive,iar relieful cu altitudini mai mici a suferit miscari tectonice moderate. Teritoriul Republicii Moldova reprezinta o cimpie cu inclinatia de la nord-vest spre sud-est cu altitudinea medie de 147 m deasupra nivelului marii.Ea ocupa extremitatea de sud-vest a Cimpiei Europei de Est.In centru si in partea de nord-est a republicii cimpia e mai ridicata (300-400 m),iar in partea de sud si in cea de sudest e mai joasa(100-200 m).Cimpia are altitudinea maxima in partea centrala a MoldoveiPodisul Moldovei Centrale(dealul Balanesti)429 m,iar cea minima 4,9 m in cursul inferior al vaii riului Prut la nord-vest de satul Giurgiulesti.Deci,relieful republicii este reprezentat prin forme principale de relief :cimpii,podisuri,platouri,coline brazdate de numeroase ravene,vilcele,vai,hirtoape etc. Procesele carstice se manifesta acolo unde sunt raspindite rocile solubile calcar,marna,creta,ghips,care se dizolva usor in urma actiunii apei provenite din ploi,din topirea zapezilor,din apele subterane.Acestea conditioneaza aparitia formelor de relief carstice :pilnii carstice,pesteri etc.Pilniile carstice se formeaza ca rezultat al circulatiei verticale a apelor si au forma de depresiuni ovale cu diametrul
2

de la citiva metri pina la zeci de metri,iar in adincimepina la citiva metri.Pesterile reprezinta niste goluri subterane de cele mai diverse dimensiuni,care au de obicei iesire la suprafata.Una dintre cele mai mari pesteri din republica,descoperita si cercetata in ultimele doua decenii,este pestera Emil Racovita din preajma satului Criva,judetul Edinet. In Republica Moldova se evdentiaza urmatoarele forme principale de relief :cimpii,podisuri,platouri,coline.In partea de nord este situat Platoul Moldovei,care in linii mari are un relief plat si moderat fragmentat.In partea de vest a platoului,in bazinul riului Prut,se remarca un sir de recife,numite toltre,care creeaza pe aceste locuri un peisaj pitoresc.La sud de Platoul Moldovei se intinde Cimpia Colinara a Moldovei de Nord(Cimpia Baltului) cu un relief plat,slab ondulat,putin fragmentat de vai largi cu versanti domoli si simetrici.Mai la sud,in cursul de mijloc al bazinului riului Raut,este situat Podisul Ciuluc.Mai la est de Podisul Ciuluc,intre vaile Rautuluisi aleNistrului,este situat Podisul Nistrului.El reprezinta un teritoriu deluros,puternic fragmentat de o retea deasa de vai si vilcele adinci,ravene.In prtea de mijloc a republicii se afla Podisul Moldovei Centrale Codrii,cu altitudini maxime de 400-429 m. Dealul cel mai inalt este Balanesti429 m,situat in partea de vest a Codrilor.Relieful acestui podis este complicat,deluros,fragmentat de vai adinci si hirtoape de 150-250 m cu versanti priporosi si abrupti,pe care se dezvolta numeroase alunecari de teren si ravene.Interfluviile au forma de siruri de dealuri taiate de numeroase curmaturi.Codrii sunt foarte frumosi :imprejurimile lor amintesc un relief premontan,ceea ce l-a determinat pe V.Dokuceaev sa-i numeasca Elvetia Basarabeana. La sud de Podisul Moldovei Centrale se intinde Cimpia deluroasa a Moldovei de Sud,a carei suprafata este fragmentata de vai largi,iar versantii sunt dezmembrati de numeroase ravene.In partea de sud-vest a Cimpii Moldovei de Sud,intre cursurile inferioare ale riurilor Prut si Ialpug,in directie submeridionala se evdentiaza Colinele Tigheci.Ele au altitudinea maxima de 301 m(dealul Larguta) si se caracterizeaza printr-un relief deluros predispus la eroziune si alunecari de teren. Mai la sud de latitudinea orasului Dubasari,pe partea stinga a Nistrului este situata Cimpia Nistrului Inferior,care are o suprafata plana si foarte slab fragmentata.Procesele exogene contemporane se manifesta slab. Relieful republicii reprezinta unul din componentele naturale ce determina in mare masura specializarea agriculturii.Dintre particularitatile defavorabile ale reliefului fac parte raspindirea larga a eroziunilor si alunecarilor de teren.Ele
3

cauzeaza degradarea,spalarea si distrugerea solului fertil,aparitia ravenelor,hirtoapelor,vilcelelor.Din cauza ravenelor si alunecarilor de teren suprafete mari de pamint sunt excluse din circuitul agricol.Teritoriul se imparte in sectoare mici ,fapt care complica lucrarea mecanizata a cimpurilor.De aceea in Republica Moldova se iau masuri speciale pentru combaterea eroziunii si alunecarilor de teren :impadurirea ,interzicerea aratului versantilor abrupti , drenarea apelor freatice. O importanta deosebita pentru prevenirea sau limitarea proceselor de eroziune si alunecarilor de teren are impadurirea.Padurile contribue nu numai la stabilirea echilibrului natural al versantilor ,ci in genere la ameliorarea mediului.Cringurile si fisiile forestiere ar acoperi versantii instabili ai vailor, limitind simtitor procesele exogene distructive .Este rational insamintatul versantilor erodati cu ierburi multianuale sau culturi furagere,de natura sa atenueze aceste procese.

Subiect :Clima Republicii Moldova Teritoriul Republicii Moldova este situat in zona climatica temperata a Globului Pamintesc la distante aproximativ egale de Ecuator si de Polul Nord. Clima se formeaza sub influenta a trei categorii de factori :radiativi,dinamici si fizico-geografici. Factorii radiativi.Radiatia solara este unul dintre factorii energetici principali care contribuie la desfasurarea tuturor fenomenelor si proceselor din atmosfera,hidrosfera si din straturile superioare ale litosferei. Bilantul radiativ constituie 45 kcal/cm2 la nord si 53 kcal/cm2 la sud.Cea mai mare parte din bilantul radiativ indicat40-46 kcal/cm2revine perioadei calde a anului.Republica Moldova este numita plai insorit,deoarece numarul zilelor cu soare este mare.Vara zilele cu soare alcatuiesc 60-80 la suta,iarna20-30 la suta. Factorii dinamici(circulatia atmosferei) influenteaza formarea elementelor climatice si a climei.Circulatia atmosferei pe teritoriul republicii se caracterizeaza prin predominarea circulatiei vestice,insotita de aerul atlantic.Periodic pe teritoriul Republicii Moldova patrund si alte tipuri de mase de aer :aerul rece al latitudinilor nordice si aerul uscat asiatic.In procesul circulatiei atmosferice pe parcursul anului predomina masele de aer temperat-continentale.Acest aer predomina mai ales vara,toamna si in prima jumatate a iernii.In cele mai multe cazuri aerul temperatcontinental se formeaza in regiunile limitrofe cu Republica Moldova ca rezultat al transformarii aerului arctic-continental si temperat-maritim.Mai rar aceste mase de aer patrund de la est,provocind veri secetoase si ierni geroase si senine.Rolul principal in circulatia atmosferica pe teritoriul Republicii Moldova il are transformarea maselor de aer temperat-maritim atlantic in aer temperatcontinental.Circulatia atmosferei are un caracter sezonier bine pronuntat,adica depinde de diferenta termica dintre continent si ocean. Factorii fizico-geografici influenteaza formarea climei pe teritorii mari.Principalii sunt :asezarea geografica,departarea de oceane si mari,caracterul reliefului,vegetatia,bazinele acvatice,activitatea umana.Republica Moldova este situata in partea centrala a Europei,ceea ce determina o cantitate sumara de radiatie solara anuala revenita suprafetei ei.Un alt factor este acela ca teritoriul republicii se afla la distante mari de ocean,ceea ce conditioneaza formarea unei clime temperatcontinentale.Marea Neagra,situata in apropiere,influenteaza in felul urmator :iarna
5

deasupra Marii Negre se stabileste o presiune atmosferica scazuta,care contribuie la formarea cicloanelor.In perioada calda a anului influenta Marii Negre se manifesta prin cresterea umiditatii aerului.Un rol important in formarea climei il are relieful.Prezenta diverselor forme de relief determina incalzirea neuniforma a suprafetei subiacente,ceea ce provoaca aparitia circulatiei locale a aerului.Incalzirea suprafetei terestre favorizeaza formarea curentilor ascendenti,care stimuleaza aparitia norilor. Clima Republicii Moldova are,in general,un caracter de tranzitie de la clima temperat-maritima vest-europeana spre cea temperat-continentala est-europeana. Temperatura medie anuala a aerului pe interg teritoriul republicii are valori pozitive.Presiunea medie anuala pentru Republica Moldova este egala cu 763-764 mm ai coloanei de mercur.Ea determina directia si viteza vintului.Pe teritoriul republicii,pe intreg parcursul anului predomina vinturile din directiile de nord-vest si nord,de sud-est si sud.Pe parcursul anului valorile optime ale umiditatii relative iarna sunt de 80-90%,iar vara ele nu depasesc 60-70%.Innorarea maxima se constata iarna (60-75%),vara reducindu-se pina la 25-30%.Precipitatiile atmosferice pe parcursul anului se reduc in general de la nord-vest560 mm spre sud-est370-400 mm.Cantitatea maxima de precipitatii atmosferice in unii ani variaza de la 650 mm pina la 850 mm,cantitatea minima fiind de 200-350 mm. Clima are o mare imporatanta pentru natura si societate.Ea este izvorul principal de aprovizionare cu caldura,lumina,apa a vegetatiei,lumii animale,solurilor,alimenteaza cu apa riurile,lacurile,izvoarele,apele subterane,marile si oceanele.Ea influenteaza de asemenea viata si activitatea populatiei.Favorizeaza dezvoltarea agriculturii,cresterea normala a plantelor,inclusiv a culturilor iubitoare de caldura,stringerea la timp a recoltei,precum si crearea pentru oameni a unor conditii normale de viata,odihna si tratament,dezvoltarea sportului,a turismului etc.

Subiect :Apele Republicii Moldova Apa are o mare imporatanta pentru natura.Republica Moldova este saraca in ape din cauza cantitatii reduse de precipitatii atmosferice,a temperaturilor ridicate si evaporarii intense in perioada calda a anului.Insa republica noastra dispune de o retea relativ deasa de riuri mici cu un debit redus si de numai doua riuri mari Nistru si Prut,bogate in apa.In general oglinda tuturor apelor abia depaseste 1% din suprafata totala a statului.Republica noastra are putine riuri mari,insa dispune de o retea deasa de riuri si riulete permanente si intermitente,al caror numar este de 3100.Lungimea totala a retelei de riuri constituie 16150 km.Din numarul mentionat 250 de riuri au o lungime de 10 km si mai mult fiecare.Dintre ele numai 8 riuri Nistru,Prut,Raut,Bic,Botna,Ichel,Cogilnic si Ialpugau,fiecare,o lungime mai mare de 100 km.Riurile Republicii Moldova apartin bazinului Marii Negre si din cauza inclinarii generale a reliefului au directia de la nord-vest spre sud-est.Riurile se alimenteaza din precipitatiile atmosferice,adica din apele provenite din ploi si din topirea zapezilor,cu predominarea celor de ploie.Apele subterane au un rol secundar in alimentarea riurilor,mai cu seama in cazul riurilor mici. Densitatea medie a retelei hidrografice a republicii este de 0,48 km/km2.Cea mai mare densitate se inregisreaza in partile de nord0,84 km/km2,iar cea mai mica in partea de sud-est0,02 km/km2. Nistrul este cel mai mare riu al Republicii Moldova(in antichitate se numea Tyras).El isi incepe cursul din Carpatii de Est.Nistrul se revarsa in limanul Nistrului dincolo de hotarele republicii.Bazinul riului ocupa 57 la suta din suprafata teritoriului tarii.In 1954 linga or. Dubasari a fost construita un baraj si un lac de acumulare pentru o hidrocentrala.De riul Nistru e legata nemijlocit istoria poporului nostru.Despre aceasta ne vorbesc renumitele cetatifortarete(Hotin,Soroca,Tighina,Cetatea Alba) de pe malurile lui,inaltate pe vremuri la frontiera de est a Moldovei,aparind pe parcursul secolelor pamintul stramosilor nostri.De aceea maretia acestui riu,in decursul secolelor,a fost slavita de popor in cintece,poezii,balade. Prutul(in antichitate era cunoscut sub numele de Ierasus,iar scitii il numeau Parata apa furtunoasa) este al doilea riu al nostru ca marime si importanta,curge de-a lungul frontierei de vest a republicii.El isi ia inceputul din Carpatii de Est,de pe versantii piscului Goverla la altitudinea de peste 2000 m si se varsa in fluviul Dunarea.Bazinul Prutului ocupa 24 la suta din teritoriul republicii.In 1976 linga
7

localitatile Stinca si Costesti republica noastra,impreuna cu Romania,a construit un baraj,un lac de acumulare si o hidrocentrala. Riurile ce curg spre sudCogilnic,Ialpug si Cahulse varsa in lacurile-limanuri ale Marii Negre si Dunarii.Bazinele acestor riuri ocupa cca 19 la suta din suprafata teritoriului Republicii Moldova.Primele doua riuri isi au inceputul de pe colinele Podisului Moldovei Centrale,iar riul Cahulde pe colinele Tigheci.Aceste riuri au un debit minim,iar in perioada calda a anului seaca partial,unelecomplet. Lacurile naturale.Pe teritoriul Republicii Moldova sunt putine lacuri naturale.Ele sunt situate in luncile cursurilor inferioare ale Nistrului si Prutului si la varsarea unora dintre afluentii acestora.Majoritatea lacurilor sunt mici si au o suprafata de 0,1-0,2 km2.Ele s-au format,de obicei,pe locurile albiilor vechi ale riurilor,au o adincime mica,malurile sunt joase si inmlastinite,iar cea mai mare parte a suprafetei lor este acoperita cu vegetatie. Dintre lacurile naturale care fiintau odinioara in luncile riurilor Prut si Nistru,astazi s-au pastrat in lunca Prutului lacurilor Beleu(6,2 km2),cel mai mare lac natural din tara,si Manta ;in lunca Nistruluilacul Tudora,iar la varsarea riului Bic in Nistrulacul Bic.La sudul republicii ii apartine partea de nord a lacului Cahul,iar la sud-esto parte din limanul Cuciurgan. Bazinele acvatice artificiale.In Republica Moldova au fost construite cca 3500 iazuri si 82 lacuri de acumulare cu un volum total de apa de peste 1,8 km3.Bazinele acvatice mentionate au repartitie neuniforma pe teritoriul tarii.Cele mai multe iazuri sunt concentrate in partea de nord,iar cele mai putinein partea de sud si sud-est.Cele mai multe lacuri de acumulare se intilnesc in partile de sud si de sud-est,iar cele mai putinein partea de nord.Cele mai mari lacuri de acumulare sunt Costesti-Stinca situat pe riul Prut si Dubasaripe riul Nistru.Lacul de acumulare Ghidighici de pe riul Bic este locul de odihna preferat al locuitorilor municipiului Chisinau. Baltile ocupa suprafete mici si s-au pastrat numai in luncile cursurilor inferioare ale riului Prut si Nistru. Mlastinile s-au format pe unele portiuni plane ale luncilor riurilor Prut,Nistru si ale afluentilor lor Raut,Bic,Botna etc. Apele subterane joaca un rol important in asigurarea populatiei,insa rezervele lor in republica sunt limitate.Exista citeva mii de izvoare si peste 136 mii de fintini.In multe localitati se intilnesc izvoare cu apa potabila minerala,iar in unele locurisi ape subterane minerale cu alese calitati curative si cu diverse componente
8

chimice.Pe baza unor asemenea ape,in unele localitati din republica Cahul,Camenca,Hirjauca(jud. Ungheni)functioneaza sanatorii in care anual sunt tratate mii de persoane.

Subiect :Peisajele turistice ale Republicii Moldova Vegetatia Republicii Moldova,dupa numarul de specii spontane,este bogata si variata.Aceasta diversitate este conditionata de pozitia geografica a teritoriului republicii si de varietatea conditiilor naturale.Pe parcursul secolelor o mare influenta asupra modificarii vegetatiei a avut-o activitatea omului. Flora este totalitatea speciilor de plante care cresc intr-un anumit tinut(flora Republicii Moldova,flora Romaniei etc.). Vegetatia reprezinta covorul de plante(ori totalitatea comunitatilor de plante)ce acopera un anumit teritoriu(vegetatia de padure,vegetatia de stepa etc.). Republica Moldova este situata in zonele de vegatatie de silvostepa si stepa.Asezarea geografica a republicii pe continent determina varietatea mare a vegetatiei.Ea include multe specii de plante din Europa Centrala,Orientala si din Zona mediteraneana.Asadar,in republica cresc peste 2350 de specii de plante spontane superioare. Vegetatia naturala contemporana a republicii este reprezentata prin urmatoarele tipuri principale :paduri,stepe,finete(pajisti),vegetatia halofila si cea acvatica. Padurile.In trecut padurile ocupau 25-30 la suta din teritoriul Moldovei,acum insa ele ocupa o suprafata de 9,6 la suta.Virsta medie a padurilor noastre este de 40 de ani.Padurile seculare care s-au mai pastrat ocupa suprafete mici6000 ha(2% din suprafata padurilor).Predomina padurile de foioase specifice Europei Centrale.Componenta lor floristica este destul de diversa si numara peste 100 de specii de arbori si arbusti.Cea mai raspindita specie in padurile noastre este stejaru,caruia ii revin cca 60 la suta din componenta padurilor.Stejarul este reprezentat prin 3 specii :stejarul comun(pedunculat),gorunul si stejarul pufos.Padurile de stejar se numesc dumbravi. Dumbravile de stejar comun au o larga raspindire in limitele zonei de silvostepa si,mai ales,in Codri.Ele prefera formele de relief cu altitudinea de pina la 250 m. Dumbravile de gorun prefera locurile cu altitudinea de peste 250 m si sunt caracteristice numai Codrilor si Podisului Nistrului.Stejarul de ambele specii atinge inaltimea de 25-30 m.

10

Padurile de stejar pufos(girnita) sunt raspindite in partile de vest si de nord ale Cimpiei Moldovei de Sud.Ele formeaza masive mici sau cringuri situate printre terenurile agricole.Aceste paduri se dezvolta in conditiile climatice mai aride ale sudului a Moldovei.De aceea arborii au o inaltime mica :10-18 m. Padurile de carpen se intilnesc in Codri si in Podisul Nistrului.Padurile de fag in Republica Moldova sunt raspindite numai in partea de nord-vest a Codrilor.Ele alcatuiesc frontiera de est a raspindirii lor in Europa.Arborii de fag ating inaltimea de 30-35 m. Padurile din vaile riurilor(zavoaiele).in luncile de linga albia cursurilor inferioare ale Nistrului si Prutului se dezvolta desisurile de salcie.Pe sectoarele mai inalte ale luncii cresc paduri de plop.Spre periferie si sectoarele mai ridicate ale partii centrale a luncii sunt raspindite padurile de stejar comun. Vegetatia de stepa se caracterizeaza prin dominarea plantelor xerofite.In tercut stepele ocupau doua regiuni distincte ale Moldovei :stepa Bugeacului(la sud) si stepa Baltului(la nord).Pajistele nu alcatuiesc o regiune ori o zona compacta,ci se intilnesc sub forma de incluziuni in cadrul zonelor de vegetatie.Dupa localizarea si conditiile de formare ele se impart in pajisti de lunca inundabile si pajisti situate pe sectoarele neinundabile nevalorificate ale interfluviilor si versantilor. Lumea animala a Moldovei,dupa numarul de specii,este relativ bogata. Factorii care au determinat dezvoltarea lumii animale sunt diversitatea conditiior naturale(clima,apa,vegetatia,relieful) si belsugul de hrana pe care il contineau in trecut landsafturile naturale. Teritoriul Republicii Moldova este situat in zonele zoogeografice de silvostepa si stepa. Dupa ccomponenta sa,lumea animala a republicii numara in prezent 461 specii de vertebrate si peste 16000 de specii de nevertebrate.Dintre vertebrate se intilnesc 68 specii de mamifere,270 specii de pasari sedentare si migratoare,84 specii si subspecii de pesti,27 specii de amfibieni si reptile. Fauna este totalitatea speciilor de animale care se intilnesc intr-un anumit tinut(fauna Moldovei,fauna Romaniei etc.). Lumea animala reprezinta un complex ori o grupa de animale care ocupa un anumit teritoriu(lumea animala a padurilor,a bazinelor acvatice etc.). In componenta faunei republicii predomina speciile care se intilnesc pe teritoriile vecine ale Ucrainei si Romaniei si in multe tari vest- si est-europene si
11

balcanice.Pe teritoriul Republicii Moldova isi au arealul de est(riul Nistru) multe specii vest-europene si arealul de vest(riul Prut) multe specii de origine esteuropeana.Aceaste este una din particularitatile specifice ale faunei tinutului nostru. Bibliografie : 1. www.google.ro; 2. Nicolae Rimbu,Geografia fizica a Reoublicii Moldova,ed.Litera,Chisinau 2001.

12