Proprietatile apei. Anomaliile apei.

Proprietatile.
Apa este o substan compus cu formula molecularH2O
Molecula apei este format din doi atomi de hidrogen i un atom de
oxigen. Coninutul procentual de hidrogen respectiv de oxigen din ap
este:
a = 11,11% i ! = "","#% $
%ntre atomul de oxigen i fiecare atom de hidrogen se sta!ilete c&te o
legtur covalent polar iar unghiul dintre acestea este de 1'(,)
o
.
1. *tare natural

+pa se gsete ,n natur at&t ,n stare lichid c&t i ,n stare solid i
ga-oas. .in suprafaa total de ),1
.
1'
"
/m
0
a glo!ului pm&ntesc, 11%
respectiv 2,30
.
1'
"
/m
0
este acoperit de mri i oceane. *uprafaa
uscatului acoperit de gheari repre-int 1',31% din totalul uscatului,
adic 1,)"
.
1'
1
/m
0
. .ac toi ghearii s4ar topi, nivelul oceanelor ar
crete cu cca. "' m.
+pa natural nu este pur. %n ea sunt di-olvate o serie de su!stane
care provin din straturile permea!ile 5humus, nisip6 str!tute de ap
sau sunt di-olvate ga-ele existente ,n aer: dioxid de car!on, oxigen,
poluani ga-oi. Cel mai sc-ut coninut ,n su!stane di-olvate ,l are
apa i-voarelor de munte. %n apa natural se mai gsesc i diferite
impuriti mecanice 5suspensii6.
0. 7roprieti fi-ice

8a temperatura o!inuit apa curat este un lichid fr gust
5insipid6 i fr miros 5inodor6, incolor ,n strat su!ire i colorat ,n
verde 9 al!strui ,n strat gros.
:nele proprieti ale apei servesc pentru definirea unitilor de
msur a unor mrimi fi-ice 5mai ales ,n sistemul de uniti tolerate,
C;*6.
<emperatura de fier!ere i temperatura de topire a apei la
presiunea de 1 atmosfer definesc unitatea de temperatur ,n scara
Celsius.
=&sco-itatea apei este le 0'
o
C de 1c7.
:nitatea de msur pentru cldur, caloria, este egal cu cldura
specific a apei la 1)
o
C. 7entru ,ncl-irea apei se consum o cantitate
mare de cldur care este cedat la rcirea sa. 7e aceast proprietate
se !a-ea- utili-area ei ca agent termic. +pa are datorit acestei
proprieti i un rol important ,n regulari-area climei: suprafeele
uscate vecine cu ,ntinderile mari de ap sunt >,ncl-ite? iarna de
curenii cal-i care vin dinspre ap i >rcite? vara de >!ri-? 9 curenii
mai reci.
:nitatea de mas, /ilogramul, este egal cu masa unui dm
2
de ap
pur la (
o
C.
.ensitatea apei se modific cu creterea temperaturii, ,ntre '
o
C i
(
o
C crete cu temperatura, apoi scade astfel ,nc&t densitatea maxim
a apei este, la (
o
C, de 1g@cm
2
. +pa ,i mrete volumul la solidificare,
gheaa are densitate mai mic dec&t densitatea apei la '
o
C dup cum
re-ult i din Aig. (.1. +ceste proprieti au o importan deose!it ,n
natur. C&nd timpul se rcete, apele lacurilor, r&urilor etc. se rcesc
la suprafa p&n la (
o
C. Cum apa la aceast temperatur are
densitatea maxim se las la fund iar la suprafa aBunge ap cu
temperatur mai mare. .up ce toat masa de ap a aBuns la (
o
C
stratul de la suprafa se rcete i la '
o
C ,nghea. ;heaa fiind mai
uoar dec&t apa lichid rm&ne la suprafa. *tratul de ap de pe
fundul lacului sau r&ului va rm&ne lichid i la o temperatur ,n Bur de
(
o
C, permi&nd existena vieii su!acvatice.
%n reeaua cristalin a gheii fiecare molecul de ap este
,nconBurat tetraedric de alte patru molecule, Aig. (.0. Aiecare atom
de hidrogen al moleculei centrale sta!ilete o legtur de hidrogen cu
c&te o pereche de electroni neparticipani ai atomilor de oxigen ai
altor dou molecule de ap i fiecare pereche de electroni
neparticipani ai oxigenului din aceste molecule sta!ilete c&te o
legtur de hidrogen cu atomii de hidrogen din alte dou molecule de
ap. Multiplic&nd la infinit aceast structur se o!ine o reea
hexagonal af&nat, imprim&nd apei solide o densitate mai mic dec&t
a apei lichide.
Dependena de temperatur a densitii apei lichide i
solide:
$ molecul de ap din cristalul de ghea unit prin legturi de
hidrogen cu alte patru molecule dispuse tetraedric ,n Burul ei:
C&nd gheaa se topete se desfac, !rusc aproximativ 1)% din
legturile din cristalele de ghea, la ('
o
C sunt desfcute circa
Bumtate din aceste legturi iar ,n stare de vapori asociaiile dispar ,n
,ntregime.
Moleculele apei sunt polare, cu momentul de dipol m = 1,"( .e!Ce,
motiv pentru care apa se utili-ea- ca solvent al electroliilor.
Constanta dielectric a apei este de 1",) la 0#"D fapt ce ,i confer un
caracter de !un solvent chiar i pentru anumite com!inaii organice
mic moleculare polare.
%n <a!elul (.1sunt sinteti-ate principalele proprieti fi-ice ale apei
iar in Aig.(.2 este pre-entat diagrama de fa-e a apei. 7e diagram se
pot identifica:
4 punctul triplu, $, ,n care coexist cele trei stri de agregare:
solid 5ghea6, lichid i vaporiE
4 punctul critic, C, peste care vaporii de ap nu mai pot fi
condensai i se transform ,n ga-eE
4 temperatura normal de topire i temperatura normal de
vapori-are, numit i temperatur de fier!ere, determinate prin
intersectarea i-o!arei de 1 atm cu diagrama de fa-e.
Diagrama de faze a apei

O: punct triplu
C: punct critic
Principalele proprieti fizice ale apei
7F$7FGH<+<H =+8$+FH
:niti tolerate :niti *.G.
.ensitate, r 5<= (
o
C6 1 g
.
cm
42
1''' /g
.
m
42
<emperatur de topire, <
t
5p=1atm6 '
o
C 012,1) D
<emperatur de fier!ere, <
f
5p=1atm6 1''
o
C 212,1) D
Cldur de vapori-are, .
=

o
)"2,2 /cal
.
/g
41
0((0," /I
.
/g
41
7unct
critic:
<emperatur critic, <
c
21(,10
o
C 3(1,01 D
7resiune critic, 7
c
00),)1 at 00),)1
.
1'
)
J
.
m
40
7unct
triplu:
<emperatur, <
$
','1
o
C 012,13 D
7resiune, 7
$
(,)" mmg 3,'0
.
1'
4"
J
.
m
40
Cldur specific, c
p
1 cal
.
g
41
grad
41
(1"0 I
.
/g
41
D
41
=isco-itate dinamic, h 5<=0'
o
C6 1,'') c7 1,'')
.
1'
4)
/g
.
m
41.
s
41
Moment de dipol 1,"( .
Constant dielectric, e 5<=0)
o
C6 1",)
Gndice de refracie, n
.
0'
5<=0'
o
C6 1,222'
Conductivitate, / 5<=0)
o
C6 3
.
1'
4"
K
41.
cm
41
3
.
1'
43
K
41.
m
41
7rodus ionic, 7
L
5<=0)
$
C6 1'
41(
<ensiune superficial, g 5<= 0)
o
C6 11,#3 erg
.
cm
4
0
5dCne
.
cm
41
6
11,#3
.
1'
42
J
.
m
41
Anomaliile apei.
Atat de obisnuita, de cotidiana si de familiara, apa este totusi un lichid
uluitor: are o serie de anomalii. Pentru apa parca n-ar exista legi; este
"ceva altfel" in lumea substantelor. In natura si in experiente ea nu se
comporta la fel ca alte substante. Dar, datorita capriciilor ei, viata a
putut sa se devolte si sa existe in apa
!" Daca tinem seama de structura ei chimica si de categoria de
substante din care face parte, apa ar trebui sa se topeasca si sa
fiarba la temperaturi mai scaute, care nu exista pe Pamant. #-ar
exista deci pe Pamant nici apa lichida, nici solida, ci doar sub forma
de vapori.


$" %aldura specifica ridicata. &a apa, aceasta este de ece ori mai
mare decat la fier. Apa se incaleste de cinci ori mai incet decat
nisipul, dar si procesul de racire este lent. Datorita capacitatii
exceptionale a apei de a absorbi caldura, vietatile marine nu sunt
niciodata amenintate nici de o puternica supraincalire, nici de o
racire excesiva.

',(" A treia si a patra anomalie sunt strans legate de prima: apa are
caldura latenta de vaporiare si caldura latenta de topire foarte mari.
Pentru a evapora apa dintr-un ceainic va fi necesitate de ),) ori mai
multa caldura dacat pentru a o fierbe. Daca nu ar exista aceasta
proprietate, multe lacuri si rauri ar asana repede pana la seut si
viata din ele ar pieri.

)" Inghetand, apa se dilata cu *+ fata de volumul initial. De aceea
gheata este mai usoara decat apa si se ridica la suprafata; rar un
bain de apa ingheata pana la seut. ,heata care-l acopera este un
bun iolator termic, caci conductibilitatea termica a ghetii, ca si a apei
este foarte mica. -ub un asemenea "co.oc" chiar si iarna in Antarctica
animalele marine nu sufera prea mult de frig.

/" %and sunt incalite, toate substantele se dilata, iar la racire se
contracta. 0ste un adevar recunoscut. -i apa se contracta datorita
frigului. Dar... in acest "dar" se afla totul. -e contracta mereu cand
scade temperatura, dar la 1( % se atinge limita. De acum inainte apa
incepe sa se dilate din nou, cu toate ca temperatura scade. De aceea
apa are densitatea cea mai mare la 1(%. %a urmare, iarna, racindu-
se pana la 1(%, ea coboara la seut si aici se pastreaa in decursul
intregului seon rece 2in bainele cu apa dulce, caci sarurile marine
complica tabloul circulatiei apei". Aceasta anomalie salveaa viata
tuturor vietuitoarelor care ierneaa in rauri, lacuri si helestee.

3" Dintre toate lichidele, in afara de mercur, apa are cea mai mare
tensiune superficiala. De aceea picatura de apa tinde sa se faca
ghem. Picatura de apa este strnsa ca intr-un ambala. in pelicula sa
superficiala. carevasaica, suprafata apei este intotdeauna acoperita
cu o pelicula foarte subtire alcatuita din molecule. Pentru a o rupe
este necesara aplicarea de forta si inca una destul de mare. Pe
aceasta pelicula alearga insectele de apa, se agata larvele de tantari
si se tarasc melcii cu cochiliile lor masive. 4iicienii au calculat ce
haltera ar trebui atarnata de o coloana de apa de 'cm pentru a o
rupe. Ar trebui o haltera uriasa - de peste o suta de tone5 Aceasta
numai in caul cand apa ar fi perfect pura. In natura nu exista, dar, o
astfel de apa. -ubstantele straine rup verigile din lantul solid al
moleculelor de apa, iar fortele de coeiune dintre ele se micsoreaa
mult. 6ot fortele de coeiune ridica apa in sus in tuburile capilare si
fisuri fine. Pe acest principiu se baeaa hranirea plantelor si
circulatia sangelui prin capilarele noastre.
7" 8ltima anomalie se refera la faptul ca apa este cel mai bun solvent
din lume. 0a diolva foarte multe substante, ramanand inerta, fara sa
se modifice sub actiunea substantelor pe care le diolva. Datorita
acestei proprietati apa a putut deveni purtatoarea vietii. 6oate solutiile
din organismele vii sunt preparate pe baa de apa. 0le se modifica
prea putin in solutie, iar insusi solventul - apa - poate fi utiliat in
repetate randuri