APA.PROPRIETATILE APEI.

11/20/2021
 Drumia Maria 11/20/2021

Generalitati

 Apa este cea mai

abundenta substanta
anorganica din masa
proaspata a unui
oganism,reprezentand
un procent cuprins intre
60% si 95%.

 Acest fapt simplu este motivul pentru care oamenii de știință caută în mod constant
apă pe alte planete - prezența apei ar putea indica prezența vieții. Deoarece apa pare
atât de omniprezentă, mulți oameni nu sunt conștienți de proprietățile neobișnuite și
unice ale apei, inclusiv: puncte de fierbere și de congelare,tensiunea superficială,
căldura de vaporizare și presiunea vaporilor vâscozitate și coeziune
 Drumia Maria 11/20/2021

Polaritatea apei ®Apa are o structură moleculară simplă.

Este compus dintr-un atom de oxigen și
doi atomi de hidrogen. Fiecare atom de
hidrogen este legat covalent de oxigen
printr-o pereche comună de electroni.
Oxigenul are, de asemenea, două perechi
de electroni neîmpărțiți. Astfel, există 4
perechi de electroni care înconjoară
atomul de oxigen, două perechi implicate
în legături covalente cu hidrogenul și
două perechi neîmpărțite pe partea opusă
a atomului de oxigen. Oxigenul este un
atom electronegativ sau „iubitor” de
electroni în comparație cu hidrogenul.

®Apa este o moleculă „polară”, ceea ce înseamnă că există o distribuție neuniformă a

densității electronilor. Apa are o sarcină negativă parțială (δ-) în apropierea atomului de
oxigen datorită perechilor de electroni neîmpărțiți și sarcini parțiale pozitive (δ+) în
apropierea atomilor de hidrogen.
 Drumia Maria 11/20/2021

®O atracție electrostatică între sarcina

pozitivă parțială din apropierea atomilor
de hidrogen și sarcina negativă parțială
din apropierea oxigenului are ca rezultat
formarea unei legături de hidrogen.
Capacitatea ionilor și a altor molecule de
a se dizolva în apă se datorează
polarității.
 Multe alte proprietăți unice ale apei se
datorează legăturilor de hidrogen. De exemplu,
gheața plutește deoarece legăturile de hidrogen
țin moleculele de apă mai departe într-un solid
decât într-un lichid, unde există o legătură de
hidrogen mai puțin pe moleculă.Efectul
hidrofob este o altă proprietate unică a apei
cauzată de legăturile de hidrogen. Efectul
hidrofob este deosebit de important în
formarea membranelor celulare. Cea mai bună
descriere este să spunem că apa „strânge”
moleculele nepolare împreună.
Punct de fierbere/ inghet Drumia Maria 11/20/2021

 În ciuda faptului că are o greutate moleculară mică, apa are un punct de fierbere
incredibil de mare. Acest lucru se datorează faptului că apa necesită mai multă energie
pentru a-și rupe legăturile de hidrogen înainte de a începe să fiarbă. Același concept
este aplicat și pentru punctul de îngheț. Punctele de fierbere și de îngheț ale apei permit
ca moleculele să fie foarte lente la fierbere sau la înghețare, acest lucru este important
pentru ecosistemele care trăiesc în apă.
 Dacă apa ar fi foarte ușor de
Punct de Punct de
înghețat sau de fiert, schimbările Compus
fierbere inghet
drastice ale mediului ar afecta
corpurile de apă precum
oceanele sau lacurile și ar duce Telurura de
-4°C -49°C
la moartea tuturor organismelor hidrogen
care trăiesc în apă. Acesta este și
Selenida de
motivul pentru care transpirația -42°C -64°C
hidrogen
este capabilă să ne răcească
corpul. Să ne uităm la modul în Hidrogen
care apa este diferită de -62°C -84°C
sulfurat
majoritatea compușilor în ceea
ce privește punctele de fierbere Apa 100°C 0°C
și de îngheț.
 Drumia Maria 11/20/2021

® Când sunt încălzite, toate substanțele se

dilată, iar la răcire se contractă. Şi apa se
contractă datorită frigului, dar numai până
la +4°C, când ajunge la cea mai mare
densitate. De la acest punct, apa începe să
se dilate din nou, cu toate că temperatura
scade. Ca urmare, iarna, răcindu-se până la
+4°C, apa de la suprafaţă coboară la fund şi
aici se păstrează în decursul întregului
sezon rece (în bazinele cu apă dulce,
deoarece sărurile marine complică circulația
apei). Această anomalie salvează viaţa
tuturor vieţuitoarelor care iernează în râuri,
lacuri șI heleştee.
® Posibilitatea de a se dilata înainte de solidificare, reprezintă, de asemenea, un avantaj.
La 0°C, apa se solidifică, mărindu-şi volumul cu 9%. Astfel, gheaţa este mai uşoară decât
apa lichidă, pe care pluteşte sub forma unui strat protector faţă de temperatura
exterioară, făcând posibilă supraviețuirea hidrobionţilor. Învelişul format împiedică
răcirea şi solidificarea apei în orizonturile inferioare, asigurând totodată o temperatură
relativ constantă în perioada de îngheţ. Sub o asemenea „manta“, animalele marine nu
suferă prea mult de frig.
Densitatea apei Drumia Maria 11/20/2021

®Densitatea apei depinde de temperatură, de salinitate şi de materiile în suspensie. La

nivelul mării şi la o temperatură de 0°C, apa este de 775 de ori mai grea decât aerul.
Densitatea apei nu prezintă o variație monotonă cu temperatura, ca în cazul celorlalte
lichide, ci întâi creşte de la 0°C (p = 0,99987 g/cm3) la 4°C (p = 1 g/cm3), apoi scade,
ajungând la 25°C (p = 0,99701 g/cm3). Datorită acestei variaţii a densităţii, apa prezintă
proprietăți mecanice remarcabile față de alte substanţe. Modificarea densităţii apei în
funcţie de temperatură apare ca o anomalie a proprietăţilor termodinamice.
Prin creșterea temperaturii de la O la 4°C,
structura apei se modifică, moleculele şi atomii
se reorientează, micșorându-se spaţiile dintre
ele; astfel, se ocupă spaţiile libere şi, ca urmare,
creşte densitatea. După atingerea temperaturii
de 4°C, moleculele se îndepărtează, spaţiile
dintre ele devin tot mai mari şi densitatea scade.
Această particularitate intervine direct în
integralitatea ecosistemului, influențând ciclul
de viaţă al hidrobionţilor, mai ales al
planctonului. Creşterea salinităţii atrage
creşterea densităţii. Corpurile plutesc pe apă, cu
atât mai uşor cu cât densitatea apei este mai
mare.
 Drumia Maria 11/20/2021
Caldura specifica

 Căldura specifică a apei este de 4180 J/kg.K, cu mult mai mare decât a altor hidruri
(combinaţii între hidrogen şi un alt element) covalente. Legăturile de hidrogen reduc
mişcarea moleculelor, limitând agitația termică. Datorită acestei capacităţi, apa poate
acumula o mare cantitate de căldură. Acest fapt, asociat cu conductibilitatea ei
termică scăzută, face ca apa să cedeze încet şi treptat căldura în mediul înconjurător,
contribuind la reglarea temperaturilor în mediul terestru.

 În plus, mediul acvatic nu

prezintă variaţii bruște de
temperatură, iar viețuitoarele nu
sunt amenințate de supraîncălzire
sau de răcire excesivă. Prin
scăderea temperaturii unui litru
de apă cu un grad, se eliberează o
cantitate de căldură echivalentă
cu puterea calorică suficientă
pentru a încălzi cu un grad 300 l
aer.
 Tensiunea superficiala Drumia Maria 11/20/2021

 Tensiunea superficială a apei reprezintă forța de contracţie ce acţionează

perpendicular pe o lungime de un centimetru pe suprafaţa de separație a apei cu
aerul. Această forță tinde să micşoreze suprafaţa liberă a apei.

Neustoni

® Tensiunea superficială se manifestă la interfața aer — apă sub forma unei pseudo-
membrane capabile să susțină hidrobionţii aparţinători neustonului . Neustonul
reprezintă totalitatea organismelor care plutesc sau înoată în pelicula de la suprafaţa
apei. Neustonul apare ca o peliculă continuă în orice sezon şi este format din
organisme microscopice, care colorează suprafața apelor. Neustonul conţine în special
alge, în stadiul imobil de dezvoltare (de obicei, este o singură specie dominantă, cum
sunt cele din genurile Euglena, Clamydomonas, Nematococcus, Cromulina etc.)
 Actiunea capilara Drumia Maria
Magdalena
11/20/2021

® Plantele și copacii nu ar putea prospera fără acțiune capilară. Ajută la aducerea apei în
rădăcini. Cu ajutorul aderenței și coeziunii, apa își poate parcurge drumul până la
ramuri și frunze. Acțiunea capilară este importantă pentru mișcarea apei (și a tuturor
lucrurilor care sunt dizolvate în ea) în jur. Este definită ca mișcarea apei în spațiile unui
material poros datorită forțelor de aderență, coeziune și tensiune superficială.
® Acțiunea capilară are loc deoarece apa este
lipicioasă, datorită forțelor de coeziune (moleculele
de apă le place să rămână apropiate) și de aderență
(moleculele de apă sunt atrase și se lipesc de alte
substanțe). Aderența apei pe pereții unui vas va
provoca o forță ascendentă asupra lichidului de la
margini și va avea ca rezultat un menisc, care se
întoarce în sus. Tensiunea superficială acționează
pentru a menține suprafața intactă. Acțiunea
capilară are loc atunci când aderența la pereți este
mai puternică decât forțele de coeziune dintre
moleculele lichide. Înălțimea la care acțiunea
capilară va duce apa într-un tub circular uniform
(mai jos) este limitată de tensiunea superficială.
 Drumia Maria 11/20/2021

Caldura de vaporizare Magdalena

®Apa are căldura de vaporizare mult mai mare decât a at substanțe, datorită legăturilor
de hidrogen, care trebu e să se rupă, deoarece moleculele apei în stare de vapori se
mișcă liber. ransformarea apei în vapori necesită 2260 kj/kg căldură, cantitate de cinci
ori mai mare decât cea necesară fierberii. Datorită acestei proprietăți, apele
superficiale ale ecosistemului nu suferă o supraîncălzire sub acțiunea directă a radiației
solare, fiindcă evaporarea Jentă determină o răcire însemnată a stratului de apă de la
suprafață, strat din care este luată energia necesară ruperii legăturilor de hidrogen.
 Drumia Maria 11/20/2021
Solvent universal
® Experiențele dovedesc faptul că substanţele se dizolvă în solvenţi cu structură
asemănătoare (polar în polar, nepolar în nepolar, ionic în polar). Dizolvantul cel mai
folosit în practică este apa, care are molecule cu polaritate mare. Apa dizolvă mai
multe substanţe cu structură ionică şi polară.
® La dizolvarea compuşilor ionici în
apă, interacţiile dintre solvat-solvent
constau în formarea de legăruri ion-
dipol între ionii substanţei dizolvate şi
moleculele polare de apă. Rezultă ioni
înconjurați de dipolii apei (ioni
hidrataţi) .În ecosistemele acvatice
naturale se găsesc dizolvate în apă o
serie de substanţe organice având
provenienţă diferită (rezultate ale
secreţiei sau ale excreţiei
hidrobionţilor, produşii intermediari
apăruţi ca urmare a descompunerii
cadavrelor).
 Drumia Maria 11/20/2021

® Ca urmare, în apa acestor ecosisteme, se găsesc aminoacizi, proteine, alţi produşi

azotaţi alături de glucide şi lipide (în hidrosferă se estimează că, din totalul de
substanţă organică dizolvată, acestora le revine un procent de 90-98% ). Substanţa
organică dizolvată constituie un substrat trofic mai ales pentru bacterii, dar poate fi
consumată şi de unele organisme filtratoare ca bivalvele (scoici) sau copepodele
(subclasă a artropodelor). Prezenţa în apă a celor mai diverşi metaboliți condiţionează
unele fenomene ca migrația animalelor, dinamica sezonală în timp şi spaţiu.

Bivalva

Copepodel
 Drumia Maria 11/20/2021

®Numeroase reacţii au loc în soluție apoasă. Printre

acestea, au o deosebită însemnătate reacţiile
biochimice din organismele vii, reacţiile metabolice
desfășurându-se numai în prezenţa apei. În reacţiile
chimice metabolice, apa este principala sursă de H+ şi
HO-. Uneori, legăturile de hidrogen din molecula apei
se rup spontan şi un proton din atomul de hidrogen se
disociază de restul moleculei de apă. Pentru că
încărcătura sa pozitivă nu mai este balansată de cea
negativă a electronilor, se vorbeşte despre un ion
pozitiv (H+). Restul moleculei de apă are un electron
în plus şi, deci, încărcătură negativă Gonul hidroxil
HO). Acest proces prin care se formează spontan
1onN1 se numeşte ionizare. Pentru a arăta concentraţia
de ioni de hidrogen a unei soluţii, se foloseşte o scală
divizată de la O la 14 — scala pH . Orice substanţă
care disociază şi formează H+ atunci când este
dizolvată în apă se numeşte acid. Cu cât un acid
produce mai mulţi ioni de hidrogen, cu atât acesta este
mai puternic. Orice substanţă care se combină cu H+,
aşa cum face HO”, se numește bază.
 Drumia Maria 11/20/2021
Importanta apei pentru oameni

®Apa este necesara pentru fiecare functie a corpului omenesc si trebuie consumata
zilnic pentru a fi sanatosi. Continutul de apa din corpul omenesc este de aproximativ
70% .
®Apa este necesara pentru digestie, absorbtia
Concentratia de apa din:
nutrientilor, circulatie, lubrefiere si eliminare. Apa
este un agent de spalare si curatare pentru
organism. Ea usureaza transportul toxinelor de la
celule si tesuturi si in final eliminarea lor prin
rinichi si transpiratie. Ca o componenta majora a
plasmei din sange, apa este necesara in transportul
nutrientilor catre fiecare celula din corp.
Daca organismul este deshidratat, apa va fi luata de
la organele mai putin vitale si transportata catre
zonele critice cum ar fi sistemul cardiovascular,
sistemul nervos si sistemul muscular. Consumul
unei cantitati insuficiente de apa va duce in timp la
deshidratare cronica afectand pH-ul corpului si
cauzand grave probleme de sanatate.
 Drumia Maria 11/20/2021

Surse inspirationale:
https://www.britannica.com/
https://www.thoughtco.com/
https://water.mecc.edu/
https://www.usgs.gov/
https://courses.lumenlearning.com/