Transform ari de stare de agregare pentru apa

A n o ma l i i l e a p e i
Atat de obisnuita, de cotidiana si de familiara, apa este totusi
u n l i c h i d uluitor: are o serie de anomalii. Pentru apa parca n-ar exista legi; este "ceva
altfel" in lumea substantelor. In natura si in experiente ea nu se comporta la fel
ca alte substante. Dar, datorita capriciilor ei, viata a putut sa se dezvolte si sa existe
in apa.
Prima anomalie: daca tinem seama de structura ei chimica si de categoria de
substante din care face parte, apa ar trebui sa se topeasca si sa fiarba la temperaturimai
scazute, care nu exista pe Pamant. N-ar exista deci pe Pamant nici apa lichida ,nici solida,
ci doar sub forma de vapori.
A doua anomalie este caldura specifica ridicata. La apa, aceasta este de zece ori
mai mare decat la fier. Apa se incalzeste de cinci ori mai incet decat nisipul, dar si
procesul de racier este lent. Datorita capacitatii exceptionale a apei de a absorbi caldura,
vietatile marine nu sunt niciodata amenintate nici de o puternica incalzire, nici de o racier
excesiva.
A treia anomalie si a patra anomalie sunt strans legate de prima: apa are caldura
latenta de vaporizare si caldura latenta de topire foarte mari. Pentru a evapora apa dintrun ceainic va fi nevoie de 5,5 ori mai multa caldura decat pentru o fierbere. Daca nu ar
exista aceasta proprietate, multe lacuri si rauri ar seca repede pana la fund si viata din el
ar disparea.
A cincea anomalie: inghetand, apa se dilate cu 9 % fata de volumul initial. De
aceea gheata este mai usoara decat apa si se ridica la suprafata. Gheata este un bun
isolator termic, caci conductibilitatea termica a ghetii, ca si a apei este foarte mica.
A sasea anomalie se refera la faptul ca prin racire toate substantele se contracta,
doar apa se dilata. Icebergurile, desi cantaresc mii de tone, plutesc la suprafata apei,
deoarece gheata este mai usoara decat apa lichida. Apa proaspata are cea mai mare
densitate la 4C si se va scufunda prin convectie, pe masura ce se raceste la acea
temperature, iar daca se raceste in continuare se va ridica. Datorita acestei proprietati, apa
de la adancime va fi mai calda decat apa inghetata, astfel incat gheata se va forma
incepand de la suprafata si se va extinde in jos, iar cea mai mare parte a apei de dedesubt
va ramane constanta la 4C. Astfel, fundul unui lac, mare sau ocean este izolat de frig si
permite supravietuirea animalelor. In comparatie cu apa, toate celelalte substante chimice
sunt mai dense in stare solida si ingheata de la fund spre suprafata.
A saptea anomalie face referire la cea mai uimitoare proprietate a apei, si anume
capacitatea acesteia de a forma o pelicula superficiala rezistenta, care apare ca urmare a
unei atractii reciproce extreme de puternice dintre moleculele straturilor ei superficiale.
Forta de tensiune superficiala a apei este atat de puternica, incat poate mentine la
suprafata obiecte care s-ar parea ca nu pot pluti. Daca se aseaza cu precautii infinite pe
suprafata apei un ac de otel sau o lama de brici, in asa fel incat printr-o miscare
neindemanatica san u se rupa pelicula, aceste obiecte nu se vor scufunda. Oamenii de
stiinta au observat ca, cu cat apa este mai curate, cu atat sunt necesare eforturi mai mari
pentru a-I sparge suprafata. Moleculele substantelor dizolvate in apa, intercalandu-se
printer moleculele apei, o fac mai putin rezistenta. O apa purificata, chiar daca nu in

totalitate, poseda o rezistenta surprinzatoare. Pentru a sparge o coloana de apa cu

diametrul de 2,5 cm trebuie sa fie exercitata o forta de aproximativ 900 de kg. Daca pe
Pamant ar exista un lac cu apa absolute pura, pe suprafata lui s-ar putea merge si patina
ca pe gheata.
A opta anomalie se refera la faptul ca apa este cel mai bun solvent din lume. Ea
dizolva foarte multe substante, ramanand inerta, fara sa se modifice sub actiunea
substantelor pe care le dizolva. Datorita acestei proprietati, apa a devenit esenta vietii si
fiecare substanta este alcatuita pe baza apei.

Sublimarea si desublimarea. Punctul critic

Trecerea substantei solide direct in vapori se numeste sublimare, iar procesul
invers, desublimare. De exemplu, naftalina, camforul, iodul, sulful, bromul, la
temperaturi si presiuni obisnuite se vaporizeaza fara a se topi. In principiu, orice
substanta poate sublima, doar ca la unele presiunea de vapori este mica. Daca vaporii
proveniti din procesul de sublimare sunt in echilibru dinamic cu solidul din care au
provenit, ei se numesc vapori saturanti.
Echilibrul fazelor se stabileste atunci cand doua faze ale aceleasi substante,
afalndu-se in contact, in aceleasi conditii de presiune si temperature, masa fiecarei faze
ramane constanta. Dependenta dintre presiune si temperature pentru curbele de-a lungul
carora se realizeaza echilibrul a doua faze se numesc diagrame de stare. Pentru diagrama
de faza lichid- vapori este specifica existenta starii critice pe care nu este posibil
echilibrul dintre starea lichida si starea gazoasa. Punctul de intersectie al curbelor
de vaporizare, de topire si de sublimare ale unei substante se numeste punct triplu al
substantei respective. In acest punct coexista cele trei stari de agregare, iar starea unica pe
care o reprezinta se numeste stare critica. Aceasta stare, pentru sistemul gheata- apavapori, a fost aleasa ca stare de referinta pentru definirea temperaturii absolute si i s-a
atribuit in mod conventional temperatura de 273, 16 K.

Topirea si solidificarea
Procesul de trecere a unui corp din faza solida in faza lichida se numeste topire.
Procesul invers se numeste solidificare.Din punct de vedere a structurii lor, corpurile se
impart in doua categorii: amorfe si cristaline. Topirea corpurilor amorfe(sticla, ceara,
smoala)nu are loc la o temperatura constanta, ci pe un interval de temperatura. Mai intai
corpul se inmoaie si apoi devine o pasta vascoasa, ca mai apoi, la o temperatura mai
mare, sa devina lichid cu vascozitate mica.
In stare solida, particulele din care este constituita apa sunt strans unite intre ele,
prin forte de atractie puternice, fiind imobilizate in pozitii fixe unele fata de altele, intr-un
aranjament compact. Distantele dintre particule sunt mici, acestea nu se pot deplasa
liber, pot insa sa oscileze in jurul unei pozitii fixe. Particulele care intra in structura apei
in stare solida (gheaa) sunt aranjate, in majoritatea cazurilor, intr-o anumita ordine.
Substantele care prezinta aceasta aranjare ordonata a particulelor se numesc cristaline.
Punctul de topire al unui solid este temperatura la care isi schimba starea de
agregare din solid in lichid. Cand acest punct este considerat temperatura procesului
invers, acesta este menionat ca punct de solidificare. De exemplu, punctul de topire al

mercurului estede 234.32 kelvini. In timpul topirii volumul substantei se modifica. Exista
substante al caror volum scade in urma topirii, printer acestea se regaseste si apa alauri de
fonta, argint si bismut, dar majoritatea substantelor isi maresc volumul prin topire. In
cazul solidificarii, volumul substantelor creste, un exemplu fiind apa care ingheata intr-o
sticla si o sparge in urma cresterii volumului.
Pentru trecerea din lichid in solid este necesar ca in lichid sa existe anumite
centre de cristalizare ca impuritati, bule de gaz, sau mici cristalite in jurul carora sa
inceapa formarea retelei cristaline. Daca lichidul este bine purificat, el poate
fisupraracit fara sa se solidifice. In aceasta stare este insa instabil si orice factor care
intervine poate sa determine cristalizarea. De obicei, structura obtinuta este policristalina,
iar in conditii speciale se pot obtine monocristale.