BIOCHIMIE

Conf. dr. ing. Cristian Boscornea

boscornea_cristian@yahoo.com
0745186652
 Apa
-unul din factorii importanti in existenta vietii pe Terra;
-reprezinta intre 70 si 90% din compozitia organismelor vii;
-procesele metabolice pot avea loc numai cand in celule exista cel putin 65% apa.
-apa si produsele sale de ionizare reprezinta factori determinanti pentru structura proteinelor, acizilor nucleici si membranelor.
-apa este un participant indirect –diferenta concentratiei de ioni de hidrogen de o parte si de alta a membranei reprezinta
conditia energetica esentiala in mecanismele biologice de transformare si transmitere a energiei.

Structura moleculara
-este formata din 1 atom de O si 2 atomi de H legati covalent, intr-o structura de tip tetraedric, avand doua perechi de electroni
liberi.

-unghiul dintre legaturi este de 104.50.

 Proprietatile fizice ale apei

Punct de fierbere: 100 °C.

Punct de topire: 0 °C.
Masa molara: 18 g / mol.
Densitate: 1 g / mL.
Caldura specifica: 4.18J/ggrd
Caldura de vaporizare: 536 cal/g

Sunt neobisnuite!

Molecula Punct de fierbere Punct de topire Stare fizica la

25 °C

H2O 100 °C 0 °C Lichid

H2S -60 °C -82 °C Gaz

H2Se -41 °C -65 °C Gaz

H2Te -4 °C -51 °C Se
descompune
Ce face apa unica?
Oxigen: hibridizare sp3
2 perechi de electroni neparticipanti

Hidrogen:orbital s

Molecula apei formeaza un dipol permanent cu densitate de electroni

concentrata la atomul de oxigen.

Moleculele de apa sunt capabile sa formeze legaturi de

hidrogen puternice intre ele.

Energia unei legaturi de H –: ~ 20 kJ / mol.

Orientarea joaca un rol important in formarea legaturilor de hidrogen. O legatura de hidrogen este mai stabila cand cei doi
atomi electronegativi asociati sunt aliniati sau aproape in linie dreapta.
O molecula de apa poate forma legaturi de hidrogen cu alte 4 molecule.

Gheata contine retele de molecule de apa

legate prin legaturi de hidrogen.

Structura ghetii este deschisa si in

consecinta mai putin densa decat apa.

Gheata pluteste pe apa –o proprietate

importanta pentru organismele acvatice ce
traiesc in conditii de clima rece.
Retele de legaturi de hidrogen exista si in apa lichida, dar spre deosebire de gheata
exista mai multe posibilitati de legare, ceea ce face ca apa sa fie mai densa decat
gheata. In apa o molecula de apa poate avea in medie 4.4 molecule vecine in retea
cu care poate forma legaturi de hidrogen. Timpul de viata al unei legaturi de
hidrogen este de circa 9.6ps. O consecinta a acestui fapt este fluiditatea apei.

Alte proprietati ce tin de legaturile de hidrogen formate sunt punctul de topire si

de fierbere ridicate si de asemenea caldura specifica si de vaporizare.

Caldura specifica –cantitatea de caldura necesara de a creste temperatura unui

gram de substanta cu 1°C.
Avand o caldura specifica mare si gasindu-se in cantitate importanta in organism
permite asigurarea unei temperaturi constante necesare reactiilor biochimice.

Caldura de vaporizare mare permite evacuarea unei mari cantitati de energie din
organism (transpiratia pentru racirea corpului uman).
Apa este un excelent solvent.
-moleculele de apa sunt polare;
-are o viscozitate scazuta ce nu impiedica deplasarea moleculelor dizolvate;
-are o molecula mica , comparativ cu alti solventi (etanol, benzen) ceea ce permite asocierea cu particulele de solut pentru a le
face mai solubile.

Apa dizolva substante polare sau substante care pot ioniza (electroliti).
Acest lucru se datoreaza constantei dielectrice mari si tendintei de a forma legaturi de hidrogen.
 Substantele nepolare sunt insolubile in apa. Apa are tendinta de a forma structuri organizate in jurul acestor centre
hidrofobe pentru a le separa.

Apa prezinta o tensiune superficiala mare, ceea ce face ca

substratul hidrofob sa formeze prin agregare cea mai mare sfera
posibila. (sfera –cel mai mic raport arie/volum). Solut
nepolar

Efecte: un numar mic de molecule de apa necesare pentru

solvatare;
-o crestere mica de energie datorate tensiunii superficiale.

Efectul hidrofob minimizeaza energia consumata in formarea

suprafetei si creste entropia apei. Este forta motrice ce asigura
formarea structurilor in macromoleculele biologice.
4 3
𝑉= ∙ 𝜋∙𝑟 2
3 𝐴= 4 ∙ 𝜋 ∙ 𝑟
Apa este un reactant nucleofil
-datorita perechilor de electroni neparticipanti apa este un reactant nucleofil.
Desi este un reactant nucleofil slab, datorita concentratiei ridicate, ar fi de asteptat sa reactioneze cu centrele
electrofile din moleculele biologice.

Hidroliza peptidelor- in prezenta apei

hidroliza este favorizata termodinamic.
Deci proteinele ar putea fi degradate de
prezenta apei!

Insa la pH-ul si temperatura din celule

macromoleculele sunt stabile si nu se
degradeaza (desi termodinamic reactia de
hidroliza este favorizata, viteza de reactie
este foarte mica!).

-formarea macromoleculelor este favorizata de prezenta enzimelor care asigura centrul de reactie si nu
permite prezenta apei in acea zona.
Totodata reactia biochimica de formare a proteinelor spre exemplu, implica mai intai reactia electrofilului cu
ATP cu formarea unui intermediar reactiv care reactioneaza apoi cu nucleofilul si eliminarea ATP.
 Ionizarea apei
-moleculele de apa pot interactiona intre ele,
procesul purtand denumirea de ionizarea apei.

Ionul hidroniu format este capabil de a dona un proton altui ion. De aceea reactia poate fi aproximata cu cea de
mai jos, desi aici nu se pune in evidenta ca la ionizarea apei participa 2 molecule:

H2O H+ + -OH

In teoria Bronsted donorii de protoni sunt asociati cu termenul de acid iar acceptorii de protoni cu termenul de
baza.
Se poate defini o constanta de disociere KA reprezentand constanta de echilibru a procesului de ionizare:

[ H  ][  OH ]
KA  KA = 1.8x10-16 mol/l (la 250C)
[ H 2O ]
Concentratia molara [A] reprezinta numarul de moli ai speciei n, raportata la V,volumul in care se afla (in
Litri).
n
M
V
Densitatea apei la 250C si presiune atmosferica este is 1 g/mL.

Deci 1 L de apa are masa de 1000 g.

Masa moleculara a apei este de 18 g/mol.

n
M
V
1000 g
18 g / mol
M
1L
M  55.56 M
𝐾 𝑊 =¿
 pH, pKA, si ecuatia Henderson-Hasselbalch

H2O H+ + -OH

Datorita stoichiometriei reactiei de disociere,

[ H  ][  OH ]  10 14
[H+]=[-OH] [ H  ]2  10 14
de unde rezulta: [ H  ]  10 14
[ H  ]  10 7
Logaritmul negativ(p) al concentratiei de ioni de hidrogen (protoni) se numeste pH (utilizat pentru prima data de Soren P.
Sorensen, director la Institutul Carlsberg din Danemarca, in 1909).

Analog se poate defini si pOH

pOHapa = 7
Fluid pH
Lesie de uz casnic 13.6
Inalbitor 12.6
Solutie amoniacala 11.4
Solutie de hidroxid de magneziu 10.3
Soda de rufe 8.4
Apa marii 8.0
Fluid pancreatic 7.8–8.0
Sange 7.4
Fluide intracelulare in ficat 6.9
Fluide intracelulare in muschi 6.1
Saliva 6.6
Urina 5–8
Bere 4.5
Suc de portocale 4.3
Suc de grapefruit 3.2
Otet alimentar 2.9
Bauturi racoritoare 2.8
Suc de lamaie 2.3
Suc gastric 1.2–3.0
Solutia din acumulatori acizi 0.35
Acizi si baze
Constanta de aciditate se calculează ca şi constantă de disociere, considerând concentraţia apei practic neschimbată:

𝐾 𝐴 =¿ ¿
Acidul Baza conjugata pKa
HA(aq) + H2O(l) H3O +
(aq) +A -
(aq) Acizi foarte slabi, Ka < 10-7
HCO3- CO32- 10,33
HA H+ + A- HIO IO- 11
C6H5OH C6H5O- 9,92
Valorile constantelor de aciditate HBrO BrO- 8,70
sunt o măsură a tăriei acidului şi H2PO4- HPO42- 7,21
se exprimă de obicei ca pKa; Acizi slabi, Ka < 10-2
H2CO3 HCO3- 6,35
pKa = - lg Ka CH3COOH CH3COO- 4,8
C6H5COOH C6H5COO- 4,2
Acid lactic CH3CH(OH)COO- 3,86
In tabelul alaturat sunt HCOOH HCOO- 3,75
prezentate valorile pKa ClCH2COOH ClCH2COO- 2,87
corespunzătoare unor acizi des Acizi tari, Ka=103
întâlniţi în practică. H2SO4 HSO4- -3
HCl HCl- -3
 Acizi tari
HA → H+ + A- [H+] = 1*10-8 M
H2O → H+ + HO- [H+] = 1*10-7 M
În cazul unui acid tare procesul de disociere are echilibrul puternic deplasat spre dreapta, cu grade de disociere ale acidului
apropiate de 1, ca urmare reacţia se poate scrie:

HA +
H +A - [H+] = 1*10-8 M + 1*10-7 M = 1,1 * 10-7 M

pH = -log [H+] = -log (1,1 * 10-7) = 6,96

Concentraţia de protoni la sfârşitul reacţiei, [H ], este egală cu concentraţia normala iniţială a acidului tare, [HA], deci pH-ul , la
+

concentraţii nu foarte mari este:

pH = - lg [H+] =-lg[HA]

Aplicatie: a. Calculati pH-ul unei solutii de acid clorhidric 0.1M si a unei solutii de acid clorhidric 0.001M.
pH = - lg [H+] =-lg[HA] = -lg(0.1)=1;

pH = - lg [H+] =-lg[HA] = -lg(0.001)=3;

b. Care este concentratia acidului clorhidric intr-o solutie cu pH=3.4?

pH=-lg[H+]=3.4 [H+] = 10-3.4 = 0.0004M [HCl] = 4x10-4M

c. Care este pH-ul unei solutii de acid clorhidric 10-8M?

 Disocierea acizilor slabi
La fel ca si pentru apa, se poate scrie o constanta de disociere si pentru un acid slab, HA:

HA H+ + A-
𝐾 𝐴 =¿ ¿ pKA = - logKA

Intrucat lg(¿ 𝐴𝐵)=lg(¿ 𝐴)+lg(¿ 𝐵)¿¿¿

Rezulta:

Ecuatia Henderson-Hasselbalch
−lg ¿ ¿
𝑝𝐻=𝑝 𝐾 𝐴+lg ( [𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑗𝑢𝑔𝑎𝑡𝑎]
[𝑎𝑐𝑖𝑑 nedisociat ] )
Problema: Determinati pH-ul unei solutii 0.1 M de acid acetic. Acidul acetic are pKA =4.76.

HA H+ + A-
Din stoichiometria reactiei:

¿
Bilantul de masa:
Concentratia totala de acid este:

mol/L

Inlocuind:
2 [H+]=0.00132
𝑎 𝑥 +𝑏𝑥+𝑐=0
−5
1.7578×10 =¿¿ 𝑥=
−𝑏± √ 𝑏 − 4 𝑎𝑐
2𝑎
2 pH=-lg(0.00132)=2.88
Mod de rezolvare simplificat:
Concentratia ionilor de H+ este de 0.0013 M cand concentratia acidului acetic este de 0.1M. Se poate aproxima
0.1 - [H+] ≈ 0.1 (in mod uzual la un grad de disociere sub 10%)

−5
1.7578×10 =¿¿
[H+]=0.00132

pH=-lg(0.00132)=2.88
−5
1.7578×10 =¿¿ Gradul de disociere =
¿ ¿
𝐾 𝐴 =¿¿
Daca [HA]T>>[H+] (de peste 10 ori in
atunci
mod uzual-un grad de disociere sub
10%)
Aplicatie de calcul:
Comparati pH-urile pentru o solutie 0.1 M acid butiric (pKA=4.82) si o solutie HCl 0.1M.

pH=-lg[HCl]=-(-1)=1
 pH si solutii tampon
Acizi tari: pH = - lg [H+] =-lg[HA]

[¿ 𝐻𝐴]
Acizi slabi: 𝑝𝐻=𝑝 𝐾 𝑎 −lg ¿
2
In cazul bazelor se poate scrie: A- +HOH HA + HO-

Daca baza e tare atunci echilibrul e total deplasat spre dreapta si se poate scrie:

A- + HOH → HA + HO- pOH = -lg[HO-pH

] = -lg[A
= 14 --] pOH

Daca baza este slaba atunci:

−
Se poate defini o constanta de bazicitate [ 𝐻𝐴][ 𝐻 𝑂 ]
𝐾 𝐵= −
[𝐴 ]
si KA x KB = Kw = 10-14 De unde pKA + pKB = 14

[¿ 𝐴− ] [¿ 𝐴 −
]
𝑝𝑂𝐻 =𝑝 𝐾 𝐵 −lg ¿ 𝑝𝑂𝐻=14 − 𝑝 𝐾 𝐴 −lg ¿ pH = 14 - pOH
2 2
Aplicatie de calcul:
1. Sa se calculeze pH-ul unei solutii de NaOH 0,1 M.

pOH = -lg (0,1) = 1

pH = 14-pOH = 14-1 =13.

2. Sa se calculeze pH-ul unei solutii apoase de amina alifatica cu concentratia 10-2M avand pKA=9.6.

R-NH2 + HOH R-NH3+ + OH-

pKB =14-pKA =14-9.6=4.4

pH= 14-3.2=10.8
 Reacţii de hidroliză in cazul sarurilor. pH-ul solutiilor
Având ȋn vedere că acizii (şi bazele) se ȋmpart ȋn două categorii, slabi (parţial disociaţi ȋn apă) şi tari (complet disociaţi ȋn apă),
sărurile rezultate ȋn urma reacţiei dintre un acid şi o bază vor fi de patru feluri:

1. Săruri provenite de la un acid tare şi o bază tare (AT - BT).

In solutie apoasa are loc mai intai procesul de ionizare:

NaCl → Na+ + Cl-

Cl- + H2O HCl+ HO-

NU POT AVEA LOC!!!!!!!!!!!!!!!!

Na+ + H2O NaOH + H+

Aceste săruri nu pot suferi reacţii de hidroliză. Ele se dizolvă ȋn apă, printr-un proces fizic, pH-ul soluţiei rezultate fiind egal cu 7.
 2. Săruri provenite de la un acid tare şi o bază slabă (AT - BS).
NH4Cl

NH+4 + H 2O
NH+4 + Cl-

NH4OH + H
+
𝐾 𝐴 =¿ ¿
acid baza
𝐾 𝐴 =¿ ¿
¿

Aceste săruri suferă reacţii de hidroliză, soluţiile având un caracter slab acid, pH < 7.
Aplicatie : Calculati pH-ul unei solutii de NH4Cl 0.1 M. Constanta de bazicitate KB=1.8x10-5 mol/l. Calculati gradul de disociere.

NH4+ +HOH NH4OH +H+

NH4Cl este sare provenita dintr-o baza slaba si un acid tare.

𝐾 h𝑖𝑑𝑟 =𝐾 𝐴 =¿¿
𝐾 𝑊 10−14 −10
𝐾 h𝑖𝑑𝑟 =𝐾 𝐴 = = =5.56⋅ 10
𝐾 𝐵 1.8⋅10−5

[H+]=[NH4OH] Simplificand 𝐾 h𝑖𝑑𝑟 =𝐾 𝐴 =¿ ¿

pH=-log[H+]=5.13

Gradul de hidroliza =¿ ¿ -simplificarea a fost corecta

3. Săruri provenite de la un acid slab şi o bază tare (AS - BT).
−
Un exemplu de sare provenită de la un acid slab şi o bază tare este acetatul de sodiu [ 𝐻𝐴][ 𝐻 𝑂 ]
CH3COONa. Această sare suferă reacţia de hidroliză când este dizolvată ȋn apă:
𝐾 𝐵= −
- + - +
[𝐴 ]
CH 3COO Na CH 3COO + Na −
-
+ [𝐶 𝐻 3 𝐶𝑂𝑂𝐻 ][ 𝐻 𝑂 ]
+
-
CH 3COO H2O CH 3COOH HO 𝐾 h𝑖𝑑𝑟𝑜𝑙 = −
[𝐶 𝐻 3 𝐶𝑂 𝑂 ]

Aceste săruri suferă reacţii de hidroliză, soluţiile având un caracter slab bazic,
pH > 7.
Săruri provenite de la un acid slab şi o bază slabă (AS - BS).
Aceste săruri suferă reacţii de hidroliză, soluţiile având un caracter slab acid sau slab bazic ȋn funcţie de tăria relativă a acidului şi
bazei.

O astfel de sare este acetatul de amoniu, CH3COONH4. Aceasta provine de la acidul slab CH3COOH şi baza slabă NH4OH. In
momentul dizolvării, CH3COONH4 suferă reacţia de hidroliză:

- +
CH3 COONH4 CH 3COO + NH4
CH3 COO- + H 2O CH3 COOH+ HO
-

NH+4 + H 2O NH4OH + H+
Curbe de titrare. Sisteme tampon
Titrarea-operatia de determinare a cantitatii de acid din
solutie prin adaugarea unei solutii bazice de concentratie pH
cunoscuta (uzual NaOH). Daca adaugam cantitati masurate de
NaOH si determinam pH-ul putem trasa o asa numita curba de
titrare.

Moli baza/moli acid

pka pH [HA]/[A-]

4.76 1.76 1000

4.76 2.76 100
4.76 3.76 10
4.76 1
4.76 5.76 0.1
4.76 6.76 0.01
4.76 7.76 0.001
Pentru a intelege fenomenele ce au loc pe parcursul titrarii trebuie sa avem in vedere cele doua echilibre care au loc in
solutie (ex. titrare acid acetic cu NaOH).

La inceput avem in solutie mult HAc si ceva cantitati de H+ si Ac- (care pot fi calculate).

Adaosul de NaOH permite ionilor de hidroxid sa neutralizeze ionii H+ existenti in solutie (reactia 2 - puternic favorizata!).

Pe masura ce ionii H+ sunt neutralizati are loc disocierea HAc in H+ si Ac-.

La adaosul a 50% din cantitatea echivalenta de OH- necesara , [HAc]=[Ac-].

Conform ecuatiei Henderson-Haselbach : pH=pKa (metoda experimentala de determinare a KA).

Adaosul in continuare de OH- conduce la cresterea exponentiala a pH-ului.

Titrarea acizilor slabi cu baze tari

Raportul [HA] / [A-] scade-

Predomina baza conjugata;
pH-ul creste rapid.

La mijloc, [HA] = [A-]

si pH = pKA.

Initial, pH-ul este scazut-

predomina forma acida.

De remarcat: in zona punctului de mijloc curba este aplatizata – variatia pH cu conc. este minima
 Sisteme tampon
In domeniul pH ≈ pKA ± 1 pH –ul se modifica treptat prin adaos de acid sau baza.

Adaosul de H+ este neutralizat de reactia:

Adaosul de OH- este neutralizat de reactia:

Daca pH-ul unei solutii ramane constant la adaugarea de mici cantitati de acid sau baza, se spune ca solutia este
tamponata.
Abilitatea unei solutii de a rezista schimbarilor de pH se numeste capacitate de tamponare.
Sistemele tampon sunt formate din amestecuri de acid slab si baza sa conjugata (ex. acid acetic-acetat de sodiu)
 HOOC
CH2 Sistem tampon Domeniu de pH
HCl, citrat de sodiu 1-5
HO C COOH
Acid citric, citrat de sodiu 2.5 - 5.6
CH2 Acid acetic , acetat de sodiu 3.7 - 5.6
HOOC
K2HPO4, KH2PO4 5.8 - 8
Acid citric
Na2HPO4, NaH2PO4 6 - 7.5
Borax, Hidroxid de sodiu 9.2 - 11

Acidul fosforic H3PO4

–este un acid poliprotic – are mai multi protoni disociabili.
Cei trei protoni se pierd in etape distincte, fiecare proces de
disociere avand un pKA caracteristic.
Perechi [HA]/[A-] pKA
H3PO4/H2PO4- 2.12
H2PO4-/HPO42- 7.21
HPO42-/PO43- 12.67
Aminoacizi-substante amfotere

Glicina

Grupa amino:
Baza conjugata a NH3+

Acid carboxilic.
Variatia formelor predominante ale glicinei functie de pH
 APLICATIE:
Sa se prepare o solutie tampon de pH =5 utilizand acid acetic (pK A=4.76) si acetat de sodiu

Se utilizeaza ecuatia Henderson-Hasselbalch pentru a determina raportul

intre acidul acetic si acetatul de sodiu.

Compozitia: Raport [HA] / [A-]

0.575 mM HOAc + 0.575 mM HOAc / 1 mM OAc- = 0.575

1 mM NaOAc

1.15 mM HOAc + 1.15 mM HOAc / 2 mM NaOAc = 1.15 / 2 = 0.575

2 mM NaOAc

14.375 mM HOAc + 14.375 mM HOAc / 25 mM OAc- = 14.375 / 25 =

0.575

25 mM KO2CCH3

OBS. In prepararea unei solutii tampon cu un pH dat conteaza numai raportul

intre acid si baza conjugata si nu concentratia celor doua solutii!.
 Probleme de preparare de solutii tampon

1. Preparati 3 litri solutie tampon acetat 0.2M pentru pH=5 pornind de la acetat de sodiu (trihidrat) solid (M=136) si solutie acid
acetic 1M. (pKA pentru acid acetic este 4.76).

Algoritm general de rezolvare

1. Din ecuatia H-H se determina raportul [HA]/[A-]: 𝑝𝐻 =𝑝 𝐾 𝐴 − log

( [𝐻𝐴]
[ 𝐴− ] )
=a

2. Din concentratia solutiei tampon rezulta a doua ecuatie:

[HA] + [A-] = b

3. Se rezolva sistemul de ecuatii: [HA] = a*[A-] a*[A-] + [A-] = b [A-] =

[HA] =

4. Se calculeaza numarul de moli din fiecare component cu ajutorul volumului solutiei:

Moli HA = [HA] * V Moli A- = [A-] * V
R. Din ecuatia H-H se determina raportul [HA]/[A-]:

/L
[HOAc] + [-OAc] = 0,2 0,575* 0.2 ⋅ 0.575
[ 𝐻𝑂𝐴𝑐 ]= =0. 073 𝑚𝑜𝑙/ 𝐿
1.575

Moli HOAc = [HOAc] * V = 0,073*3 = 0,219 moli acid acetic

Volumul de de acid acetic necesar: 0.219

𝑉= =0.219𝑙 𝐻𝑂𝐴𝑐=219𝑚𝑙 𝐻𝑂𝐴𝑐
1
Moli -OA c= [-OAc] * V = 0,127 * 3 = 0,381 moli acetat de sodiu

Cantitatea de acetat de sodiu necesara mOAc=0.381136 = 51.8g

Mod de preparare: Se dizolva 51.8g acetat de sodiu intr-o cantitate de apa (100-200ml), se adauga apoi acidul acetic
(219ml) si se dilueaza cu apa pana la 3 litri.
 Tema de casa

1. Calculati pH-ul urmatoarelor solutii:

a. 100 ml solutie HNO3 0.01M;
b. 50 ml solutie acid acetic 0.01M (pKa= 4.7);
c. 35 ml solutie NaOH 0.01M;
d. 55 ml solutie acid butiric 0.002M (pKA=4.82).

2. Intr-un laborator de spital o proba de 10 ml suc gastric, obtinuta la cateva ore dupa ce pacientul a mancat, a fost titrata cu
solutie 0.1M NaOH pentru neutralizare totala. Au fost necesari 7.2 ml solutie NaOH. Care este pH-ul sucului gastric prelevat de
la pacient?

3. Câți ml de HCl 1M trebuie adăugați la 10 ml NaOH 1M pentru a obține o soluție cu pH = 13?

4. Aspirina este un acid slab, avand pKa= 3.5. Ea se absoarbe in sange prin stomac si prin intestinul subtire. O

Absorbtia implica trecerea prin membrana celulara, care este determinata de polaritatea moleculei, respectiv O
C
CH3

cu cat molecula este mai polara si incarcata electric cu atat ea trece mai greu in sange. COOH

pH-ul sucului gastric din stomac este aproximativ 1.5 in timp ce in intestinul subtire este aproximativ 6. In ce
zona se absoarbe mai multa aspirina, in stomac sau in intestinul subtire? Justificati raspunsul folosind ecuatia
Henderson - Hasselbach.