Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MEMORIU EXPLICATIV
la Proiectul de an nr. 2
disciplina: “Construcții din beton armat II”
Tema: ”Calculul elementelor structurii de rezistență
a halei industriale parter”
Chișinău – 2018
unde:
Hpr =2400mm – înălţimea podului rulant
Hgr =1400mm – înălţimea grinzii podului rulant (pentru traveea de 12m Hgr = 1.4m)
0,15 – înălţimea şinei podului rulant (m)
a1 =0,15 – toleranţa dintre podul rulant şi nivelul inferior al fermei acoperişului.
Adoptăm
- stîlpuşorului
- părţii inferioare
- stîlpuşorului
- părţii inferioare
unde: μ – coeficient ce ține cont de stratul de zăpadă pe construcția calculată. Pentru șarpanta
orizontală sau cu panta mai mică de 15º, μ=1.0
Apăsarea normată maximă a roților pe șina căii de rulare pentru podurile rulante
Apăsarea normată maximă a roților pe șina căii de rulare pentru podurile rulante
Forţa orizontală transversală de calcul ce revine unei roţi de la frînarea căruciorului podului rulant:
Sarcina verticală de calcul de la acţiunea a două poduri rulante alipite ce acţionează pe stîlpul central
din dreapta în deschiderea 18m ( ):
unde:
Sarcina verticală de calcul de la acţiunea a două poduri rulante alipite ce acţionează pe stîlpul central
din stînga în deschiderea 30m ( ):
Sarcina verticală de calcul de la acţiunea a patru poduri rulante alipite ce acţionează pe stîlpul
central ( ):
Sarcina orizontală care acţionează prin intermediul grinzilor de rulare de la frînarea căruciorului a
două poduri rulante ( ):
Valoarea normată echivalentă uniform distribuită a presiunii vîntului asupra pereţilor halei cu
H = 12.6m este:
2.6 Informaţia iniţială pentru calculul stîlpului marginal a cadrului halei parter
Mmax, N şi
ă şi suma
nefavorabilă
Nmax, M şi
Qresp 216.70 1162.22 -134.34 2080.83 -459.66 2172.41 45.66
In calcul vom lua e=0.1 m ,deoarece este mai mare decit excentricitatea aditionala ea.
Valoarea fortei critice conventionale se determina dupa formula :
N cr =
l0 [
6 . 4 Ec I c
( 0. 11
ϕ 1 0. 1+δ /ϕ sp )
+ 0. 1 + a s I s
]
unde : ;
.
Coeficientul care ia în considerare influența excentricității forței longitudinale și a sarcinii de lungă
durată asupra flambajului elementului:
M 357.07
φ l=1+ β 1 ,l =1+1∙ =1.702, φ sp =1
M1 508.81
β=1 – coeficientul care ia în considerare proprietățile deformaționale ale betonului greu.
Atunci:
'
A s< 0=¿ aria armaturii se admite minimă din condiții constructive, dar nu mai mică de:
' 2
A s=0.002 ∙b ∙ h=0.002∙ 50 ∙60=6.0 cm
l0
Pentru elemente din beton greu cu flexibilitatea >24 se admite μmin =0,25 % (0,0025)
h
In ramura exterioară:
Pentru
Pentru
Pentru ambele cazuri e necesar să se indeplinească condiția:
Se admite cazul 2:
În cazul cînd As’ este valoare negativă, atunci aria armaturii se admite minimă din condiții
constructive, dar nu mai mică de:
Din condiții constructive se adoptă în fiecare parte a ramurii 3Ø16mm AIII cu As,real=6.03cm2.
In secțiunea 3-3 a părții inferioare a stîlpului acționează cea mai mare forță longitudinală cu γ c =1:
-de la sarcina totala N=1810.97 kN
-de la sarcina permanenta Nl=1107.62 kN
Excentricitatea fortei longitudinale:
h 0.5 l0 6.48
e 0=ea = = =0,0167 m> = =0,0108 m
30 30 600 600
N1 1107.62
φ l=1+ β =1+ 1∙ =1.612
N 1810.97
unde :
δ≥δ min=0. 5−0 .01⋅l0 /h−0 .01 Rc ;
.
Se admite δ=δmin =0 .244
[ ]
0,11
+0,1
δ
0,1+
( )
2
1,6 ∙ E c ∙ b ∙h φsp 2 ∙ as
N cr = ∙ +a s ∙ μs ∙ 1−
(h)
l0
2
3 ∙ φl h
[ ]
0,11
+0,1
0,244
0,1+
( ) =6147 k N
2
1.6 ∙24000 ∙ 0.5 ∙0.5 1 2∙ 0,03
N cr = ∙ +0,0268 ∙ 1−
( 12.96 ) 2
3 ∙1.612 0.5
3
N 1810.97 ∙ 10
x= = =0,286 m
0,8 ∙ R c ∙ b 12.65∙ 106 ∙(0.25+0.25)
x 0,286
ξ= = =0273< ξ R =0 .580
h0 0,47
Verificarea rezistenței betonului dupa fîșia comprimată între fisurile înclinate pentru
w1 1
b 2 0,9
Q 0,3 w1 b1 Rb b h0
b1 1 Rb 1 0, 0117 0,83
Deoarece se indeplinesc condițiile, dimensiunile scțiunii transversale ale riglei sunt destule.
Se verifică necesitatea de armătură:
Capitolul III
4. Calculul și alcătuirea fundației sub stîlpul marginal
Rezistenta terenului de fundare R0 =215 kPa
Greutatea specifica a fundatiei γ m=20 kN /m 3
Din condițiile de îngheț a pamântului și constructive, pentru orașul Magadan admitem adîncimea de
fundare: H l=2.1 m
In sectiunea 4-4 a stalpului se transmit eforturile:
Gruparea fundamental de eforturi I:
- pentru γ f > 1, M IV =−604.86 kNm , N IV =1733.03 kN , Q IV =23.47 kN .
- pentru
−604.86 1733.03 23.47
γ f =1 , M IV = =−525.96 kNm , N IV = =1506.98 kN , Q IV = =20.41 kN .
1.15 1.15 1.15
Gruparea fundamental de eforturi II:
- pentru γ f > 1, M IV =−459.66 kNm , N IV =2172.41 kN , Q IV =45.66 kN .
−459.66 2172.41 45.66
- pentru γ f =1 , M IV = =−399.7 kNm , N IV = =1889.05 kN , QIV = =39.7 kN .
1.15 1.15 1.15
Eforturile normate ( γ f =1 ¿:
- Pentru gruparea de eforturi I cu γ f =1:
n
M tot ,n=M IV +Q IV ∙ H f + F w ∙ e 7=−525.96+20.41 ∙ 1.95−90.82 ∙ 0.8=−558.81 kNm
N tot ,n =N IV +Gnw =1506.98+90.82=1597.8 kN
- Pentru gruparea de eforturi II cu γ f =1:
n
M tot ,n=M IV +Q IV ∙ H f + F w ∙ e 7=−399.7+39.7 ∙ 1.95−90.82∙ 0.8=−394.94 kNm
N tot ,n =N IV +Gnw =1889.05+90.82=1979.87 kN
Se admite:
b/ a=2/3 , =>
Dimensiunile bazei fundaţiei se adoptă multiple la
Modulul de rezistenţă a bazei fundatiei :
Deoarece adîncimea de fundare este mai mare de 2(m), iar lăţimea tălpii depăşeşte 1(m), este necesar
de concretizat valoarea presiunii de calcul convenţionale pe terenul de fundaţie.
Încărcarea de calcul:
N
Excentricitatea rezultantei tot ,n faţă de centrul de greutate al suprafeţei tălpii fundaţiei:
- Pentru gruparea de eforturi I:
Înălţimea treptelor se adoptă egale cu 300(mm). Dimensiunile fundului paharului în plan: 1400×600
Adîncimea paharului se adoptă din condiţii de ancorare fiabilă a stîlpului şi armăturii de rezistenţă
a stîlpului în pahar:
1.
2.
Se adoptă adîncimea paharului cu
În lipsa stratului egalizator de beton sub fundaţie, grosimea stratului de acoperire cu beton trebuie
să fie nu mai mică de 70 (mm). Se adoptă a s=70(mm) . Înălţimea utilă a fundaţiei:
- Pentru prima treaptă: ho 1 =0 .3−0 . 07=0.23(m),
- Pentru treapta doua: ho 2 =0 .6−0 .07=0 .53( m).
Determinăm presiunea de calcul sub talpa fundaţiei de la efortul de calcul γf >1 fără evidenţa
greutăţii proprii a fundaţiei şi greutetea pămntului de asupra ei. Calcului se face la acţiunea grupării
de eforturi II, deoarece presiunile normate de la această grupare sunt mai mari decît la gruparea de
eforturi I.
Înălţime utilă a plăcii de fundaţie din condiţiile de asigurare a rezistenţei la străpungere de pahare
se determină cu relaţia:
unde :
Armătura de rezistenţă a fundaţiei în direcţia lungă se determină din calculul la încovoiere a secţiunii
1-1, 2-2, 3-3.
Pm 1=0,5 ∙ ( Pmax + P1−1 ) =0,5 ∙ ( 171+164.64 )=167.82 kPa
a1 ( 171−103.21 ) ∙ 0,45
P1−1=Pmax −(P ¿ ¿ max−Pmin ) ∙ =171− =164.64 kPa ¿
a 4.8
b 2 3.0 2
M 1−1=Pm 1 ∙ ∙ a1=167.82∙ ∙0.45 =50.97 kNm
2 2
Aria necesară a armăturii de rezistenţă de clasa A – III:
Armătura de rezistenţă a fundaţiei în direcţia laturii scurte b se determină din calcul la încovoiere
în sectoarele 4 – 4, 5 – 5 şi 6 – 6.
Momentul de încovoiere:
'
Doarece, A s = A s < 0 , armătura longitudională se determină din condiţii constructive:
Valoarea normată a încărcăturii din zăpadă pentru orașul Magadan este de 1.5 kN/m2, coeficientul
γ =1.4 . Valoarea forţei centrate aplicată pe un termen de scurtă durată de pe
de siguranţă a sarcinii f
suprafaţa de 36 m2 este egală ,(valoarea nominală) şi (valoarea
de calcul). Valoarea forţei centrate aplicată pe un termen de lunga durată de pe suprafaţa de 36 m2 este
egală ,(valoarea nominală) şi (valoarea de calcul).
primim . Cînd
l 0 =0 . 9⋅l=0 . 9⋅300=270(cm) .
primim . Cînd
l 0 =0 . 9⋅l=0 . 9⋅300=270(cm) .
Se va primi:
.
În prima aproximaţie μ=0 ,027 , atunci:
.
Coeficientul .
Excentricitatea .
,
unde:
'
Prin urmare, aria armăturii A s = A s rezultă
Rezultă:
γ =1 ).
Se determină pierderile de tensiune în armătură ( sp
Pierderile primare: primim σ sp =1200 MPa
a. de la relaxarea tensiunilor în armătura
σ1 :
Pierderile secundare:
a) de la contracţia betonului de clasa B – 50, prelucrat termic, σ 8 =50 (MPa ) ;
b) de la curgerea lentă de lungă durată a betonului cînd:
unde:
Pierderile totale:
Eforturi de precomprimare:
Unde:
Creşterea tensiunii în armatura întinsă de la încărcarea permanentă şi din zapada de lungă durată :
<0
Prin urmare de la acţiunea încărcăturii permanente şi din zapada de lungă durată fisuri nu apar.
Atunci:
.
Rezultă 8 Ø14 A –III cu As = 12.304 cm2 .
Procentul de armare:
unde:
unde: n – numărul barelor transversale intersectate de linia AB (cu excluderea barelor, situate mai
aproape de 10 cm de la punctul A). Pentru două carcase şi pasul barelor 100 mm
unităţi. Din considerente primim bare
Din condiţia capacităţii portante la încovoiere a nodului aria necesară a secţiunii etrierilor în
secţiunea încşinată este egală:
x x
N 1 (l−a )sin β−N sp ( hop− 2 )−N s ( h os − 2 )
A sw ≥
n⋅Rsw⋅z w 1m
unde:
β - unghiul de înclinare a segmentului de margine a tălpii superioare;
ϕ - unghiul între barele transversale şi axa diagonalei întinse; în exemplul dat φ=78º14’ ,
determinat din schema geometrică;
unde: Ros =90( MPa) în toate cazurile şi se stabileşte din condiţia de limitare a deschiderii fisurilor.
Rezultă
Analogic celor expuse mai sus se realizează calculul celorlalte noduri. Pentru nodurilor în care sînt
racordate diagonalele şi montanţii comprimaţi proiectăm barte transversale din considerente
constructive de cu pasul 100 mm, iar bare de contur -
Bibliografie
1. I. M. Ciupac, S. A. Coreiba. Elemente comprimate şi întinse din beton armat. Chişinău 1991.
2. Ferme de acoperiş din beton armat (broşura 293).
3. Calculul cadrului halei parter din beton armat ( broşura 301).
4. E. Livovski, I. Ciupac, A. Scripnic. Construcţii din beton armat. Editura „Tehnica Info”
Chişinău 2001.