PROIECT DE DIPLOMA

Modalități de finanțare- credite pe efecte de comerț.

Proiectarea vinciului cu șurub vertical.
Proiectarea tehnologiei de fabricare și a unor SDV-
uri necesare fabricării reperului tijă filetată

Absolvent: Mihaela Lupu

Coordonator: Prof. dr. ing. Elena Mereuță

Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi,

Facultatea de Inginerie
 Obiective

•Proiectarea și verificarea unui vinci cu șurub

vertical acționat manual printr-un mecanism cu
clichet care ridică o sarcină G=4 tf la înălțimea
H=500 mm.

•Calculul tehnologic necesar pentru obținerea

reperului tijă filetată și managementul și eficiența
economică a acestuia.

•Creditarea pe efecte de comerț - factoringul și

scontarea.
 Cuprins

1. Proiectarea vinciului cu șurub vertical

1.1 Dimensionarea unui vinci cu șurub vertical
Concluzii

2. Calculul tehnologic necesar realizării reperului tijă filetată

Concluzii

3. Proiectarea sculelor așchietoare

3.1 Proiectarea burghiului elicoidal ɸ 6,5 mm
3.2 Proiectarea cuțitului de strung
Concluzii

4. Management si eficienta economica

4.1 Prezentarea temei si fisa tehnologica desfasurata a reperului tija filetata
4.2 Determinarea ciclului de reparaţie al maşinilor-unelte
4.3 Determinarea fondurilor de funcţionare şi a normelor de timp pe tipuri de
maşini unelte
4.4 Determinarea productivitatii anuale pe tipuri de masini unelte
4.5 Determinarea tipului de productie. Metoda indicilor de constanta
4.6 Amplasarea locurilor de munca a masinilor si utilajelor
4.7 Dimensionarea suprafetelor
4.8 Costul tehnologic. Costul de productie
Concluzii
 Cuprins

5. Proiectarea dispozitivului de frezat

Concluzii

6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

6.1 Concept, caracteristici, clasificare
6.2 Scontarea
6.2.1 Avantajele creditelor de scont
6.2.2 Condițiile pentru contractarea creditului de scont
6.3 Factoringul
6.3.1 Cum funcționează factoringul
6.3.2 Avantajele utilizării factoringului
6.3.3 Contractul de factoring
6.4. Contractul de factoring și scontul
6.5 Studii de caz
6.5.1 Studiu de caz – Scontarea
6.5.2 Studiu de caz - Factoringul
Concluzii

Bibliografie
 1. Proiectarea vinciului cu șurub vertical

Dimensionarea vinciului cu șurub vertical

1
7 8 10
G=4tf
2
H=500 mm
3

4
Părți componente: 6 9
5

1-cupa
2- șurub vertical
3- roata de clichet
4- piulița
5- corpul vinciului 7

6- bolț siguranță
7- clichet
8- sistem de
blocare 3
9- opritor
10- mâner
Fig. 1 Vinci cu surub
 1. Proiectarea vinciului cu șurub vertical

Etapele de dimensionare și de verificare

•Calculul șurubului vinciului

•Piulița vinciului

•Proiectarea sistemului de rezemare a sarcinii

•Proiectarea mecanismului de acționare a vinciului

•Proiectarea corpului vinciului

 1. Proiectarea
1. Integrarea vinciului
e-mailului cu șurub
în strategia vertical direct
de marketing

1.1. Șurubul vinciului

• Materialul cuplului șurub – piuliță OLC 45 - FGN 370

•Profilul filetului șurubului – trapezoidal

•Verificarea condiției de autofranare

•Verificarea șurubului la solicitare compusă

•Verificarea condiției la flambaj

•Sistemul de limitare al cursei de ridicare și siguranță

HS=12 mm;
Ds=56 mm.

Fig. 2 Șaiba limitatoare

 1. Proiectarea vinciului cu șurub vertical

1.2. Piulița vinciului

•Material OL 60

•Dimensionarea piuliței

•Asigurarea piuliței împotriva rotirii în corpul vinciului – stift filetat

1.3. Proiectarea sistemului de rezemare a sarcinii

•Materialul cupei OT 50

•Alegerea rulmentului – rulmenți axiali

•Dimensionarea cupei- functie de capul șurubului

•Asigurarea cupei - șurub cu cap hexagonal, șaibă plată

•Etanșarea rulmentului axial- inel de pâslă

 1. Proiectarea vinciului cu șurub vertical

1.4. Proiectarea mecanismului de acționare a vinciului

•Materiale: roata de clichet OL 42

pana, bolț, opritor OL60
arc OLC65A

•Proiectarea roții de clichet

•Alegerea penei de fixare a roții de clichet pe șurub

•Calculul manivelei și bolțul

•Alegerea splintului și șaibei

•Proiectarea clichetului

•Proiectarea sistemului de blocare a clichetului

 1. Proiectarea vinciului cu șurub vertical

1.5. Proiectarea corpului vinciului

• Stabilirea dimensiunilor principale

•Verificarea corpului la compresiune

•Stabilirea dimensiunilor principale la asamblare dintre bucșă și

corpul vinciului

•Stabilirea strângerii necesare corecte și alegerea ajustajului

•Calculul randamentului vinciului

 1. Proiectarea vinciului cu șurub vertical

Concluzii
1. Vinciurile servesc la ridicarea diferitelor greutăţi, mecanismul de
acţionare poate fi cu roţi dinţate, hidraulic, cu manivelă cu sau fără clichet
2. Principalele etape de dimensionare a componentelor unui vinci sunt:
calculul șurubului vinciului, piulița vinciului, proiectarea sistemului de
rezemare a sarcinii, proiectarea mecanismului de acționare a vinciului și
proiectarea corpului vinciului
3. Sarcina maximă pe care o poate ridica vinciul proiectat este de G=4 tf.
5. Înălțimea maximă la care vinciul poate ridica sarcina este de H=500mm.

6. Sarcina maximă și înălțimea de ridicare sunt datele de intrare pentru

proiectarea tuturor elementelor componente ale vinciului.

7. Forma şi dimensiunile cupei se stabilesc constructiv, în funcție de

dimensiunile capului șurubului, de forţă.

8. Calculul cupei cuprinde verificarea la solicitările principale, care depind

de tipul cricului şi soluţia constructivă adoptată
 2.Calculul tehnologic necesar realizării reperului tijă filetată

2.1. Proiectarea tehnologică a reperului tijă filetată

10 21,85 2

38
2x45°

O
2x45°

R6
Tr38x7

O46

O25

12
4,06
8,05

M8
2 10 10 10 33
500 34 15
20
564

Fig. 3 Reprezentarea grafică a reperului tijă filetată

• material: OLC 45 Operații realizate pentru obținerea

reperului
• metoda de obținere •Strunjire
semifabricat: laminare
•Gaurire /burghiere/ filetare
• parametrii calculați:
t [mm], s [mm / rot], v [m / min], •Filetare exterioară
n [rot / min], T [min]
•Frezare
•tipuri de mașini utilizate: SN 400,
G 16, FUS 22, M 1420B •rectificare
 2.Calculul tehnologic necesar realizării reperului tijă filetată

Concluzii
1.Tehnologia de execuție a reperului “tijă filetată” a fost
proiectată.

2. Elementele de intrare pentru proiectarea tehnologiei de

executie au fost: rolul funcțional în cadrul ansamblului “vinci cu șurub
vertical” pentru ridicarea unei sarcini G=4tf la o înălțime H=500 [mm].

3. Semifabricatul selectat pentru întocmirea fișei tehnologice a

fost bara laminata.

4. Regimurile de așchiere pentru fiecare operație din fișa

tehnologică au fost determinate.

5. Tipologia utilajelor necesare pentru execușia reperului și

caracteristicile funcționale ale acestora sunt prezentate.

6. Pentru execuția reperului conform fișei tehnologice proiectate

sunt necesare utilaje de tipul: strunguri automate, mașini de găurit,
mașini de rectificat, mașini de frezat și cuptoare de tratament termic.
 3. Proiectarea sculelor așchietoare

3.2. Proiectarea sculei burghiu elicoidal Ø6.5

Material: RP5
Parametrii geometrici ai părţii aşchietoare:
a) Unghiul de aşezare:   10 
b) Unghiul de degajare:   10


c) Unghiul conului de atac: k  45

d) Unghiul de înclinare al tăișului transversal:   55
e) unghiul de inclinare al elicei canalelor ω  28
Regimul de aşchiere la burghiere:
a) Adâncimea de aşchiere: t  D  6,5  3,25mm
2 2
t 3,25
b) Lățimea așchiei b    3,83mm
sin  sin 58
s
c) Grosimea așchiei a sin k  0,061mm
2
 3. Proiectarea sculelor așchietoare

d) Marimea admisibila a uzurii ha=1,2 mm

e)Durabilitatea burghiului: T=25 min

Cv  D Z v  K v
f) Viteza de aşchiere: v p  m xv yv  31,16
T  t  s  ( HB ) nv

g) Forţa axială : FA  CF1  D zF  s yF  ( HB ) nF  151,63

h) Momentul de torsiune: M t  CM 1  D zM  s yM  ( HB ) nM  329,9

Mt  n
i) Puterea efectivă burghierii : Pe   0,5 ( KW )
1.36  71600
 3. Proiectarea sculelor așchietoare

3.2. Proiectarea sculei cuțit de strung

Material: RP3
Parametrii geometrici ai părţii aşchietoare:
a) Unghiul de aşezare:   24 

b) Unghiul de așezare al tăișului secundar 1  33, 

c) Unghiul de degajare:   32
d) Unghiul de degajare al fațetei  1  5
e) Unghiul de atac principal k  45


f) Unghiul de atac secundar: k1  5

g) Unghiul de înclinare al tăișului principal: 12
h) Raza de racordare la vârful sculei r=0,6 mm
 3. Proiectarea sculelor așchietoare

Regimul de aşchiere la strunjire

Adancimea la așchiere t=12,5 mm

Avansul s=0,25
Cv1
Viteza la așchiere v nv
 kv1 [ m / min]
xv1 yv1  HB 
T m t s  
 200 
V=49,78
b  h 2  Rai
Forța axială Fz = = 157 daNm
6 L
Fz  v
Puterea necesară așchierii Pe  =1,3 KW
6000
 .
3. Proiectarea sculelor așchietoare

Concluzii
1. Proiectarea unui burghiu elicoidal cu diametrul de 6,5mm si un
cuțit de strung este prezentata. Sculele sunt folosite pentru procesarea
unor operații din fișa tehnologică a reperului “tijă filetată”.

2. Burghiul elicoidal poate fi conceput ca fiind format dintr-un

ansamblu de cuțite de strunjit interior solidarizate pe un ax comun si
având prevăzute canale elicoidale pentru evacuarea așchiilor.

3. Etapele care se parcurg pentru proiectarea unei scule

aşchietoare sunt:
- Stabilirea schemei de aşchiere şi a tipului de maşină-unealtă;
- Alegerea materialului sculei şi stabilirea tratamentului termic;
- Stabilirea parametrilor geometrici optimi constructivi şi a elementelor
constructiv-dimensionale;
- Calculul regimului de aşchiere, a forţelor şi momentelor de aşchiere;
- Stabilirea sistemului de poziţionare-fixare;
- Verificarea la rezistenţă şi rigiditate a părţii aşchietoare şi a părţii de
fixare a sculei;
- Stabilirea schemei de ascuţire;
- Întocmirea desenului de execuţie a sculei aşchietoare
 4. Managementul și eficiența economică

4.1. Prezentarea temei

S-a proiectat un atelier de prelucrări mecanice pentru prelucrarea
reperului tijă filetată în cazul producţiei a 500 de bucăți şi s-a determinat
costul tehnologic şi costul de producţie al reperului respectiv.

4.2. Determinarea ciclului de reparaţie al maşinilor-unelte

Pentru executarea reperului se utilizează următoarele maşini
unelete: SN400, G16, FUS22, M1420.
Acestea sunt supuse în exploatare la următoarele tipuri de
reparaţii :
- Revizie tehnică (Rt)
- Reparaţii curente
de gradul I (Rc1)
de gradul II (Rc2)
- Reparaţii capitale (Rk)

4.3. Determinarea fondurilor de funcţionare şi a normelor de timp pe tipuri

de maşini unelte
Fondul de timp calendaristic Fondul de timp disponibil
Fondul de timp tehnic Fondul de timp efectiv
Fondul de timp nominal Calculul normei tehnice de timp
 4. Managementul și eficiența economică

4.5. Determinarea tipului de producţie. Metoda indicilor de constanţă

În urma calculării coeficientului de constantă al fabricatiei a rezultat că tipul

de producție este de serie.

4.6. Amplasarea locurilor de munca a maşinilor şi utilajelor.

Pentru realizatea amplasarii masinilor unelete in atelier a fost necesar
calculul numarului de masini pentru realizarea lotului:
17 maşini de strunjit SN 400,
1 maşină de găurit G 16,
1 maşină de frezat FUS22,
2 maşini de rectificat universală M1420B

4.8. Costul tehnologic. Costul de producţie.

Pentru fabricarea reperului costul tehnologic a rezultat ca fiind de 99.86 lei/
buc iar costul total 120,95 lei/ buc.
 4. Managementul și eficiența economică

Concluzii
În acest capitol am prezentat managementul și eficienţa economică a
fabricării reperului “tijă filetată”, în cazul unei producţii de 500 bucăţi/an.

2. Pentru procesare mecanică a reperului “tijă filetată”, s-a proiectat un

atelier de prelucrări mecanice care cuprinde un numar de 17 strunguri de tip
SN400, 1 maşină de frezat universală FUS22, 1 maşină de găurit G16 și 2 maşini
de rectificat M1420B.
.
3. Pe baza fișei tehnologice proiectate au fost determinate costul
tehnologic şi costul de producție pentru procesarea reperului “tijă filetată”.

4. Pentru utilajele folosite pentru procesarea mecanica a reperului

conform fișei tehnologice a fost stabilit planul anual de reparații, pe baza
informațiilor care se regăsesc în cartea de întreținere a utilajului.

5. Determinarea costului tehnologic de realizare al reperului, a fost

realizată prin optimizarea aranjării maşinilor unelte în cadrul atelierului în scopul
utilizării cât mai economice a acestora dar și spatiului.

6. Costul tehnologic determinat pentru executia reperului “tijă filetată”,

a rezultat ca fiind de 120,95 lei.
 5. Proiectarea dispozitivului de frezat

Fig. 4 Schema de orientare

prisma – baza dubla de ghidare

-preia 4 grade de libertate

•Falci speciale - baza dubla de fixare

-preia 2 grade de libertate
 5. Proiectarea dispozitivului de frezat

1 2

A-A

3
7

A
Parti componente
6 8 5
1- corp
2 – falci speciale
3 – surub
Fig. 5 Dispozitivul de frezat cu fălci mobile 4,5 – brida
6 – pene
7 – prisma
8 - arc
 5. Proiectarea dispozitivului de frezat

Concluzii

1. Un dispozitiv de frezat cu falci mobile a fost proiectat pentru a

fi utilizat la executia operatiei de Frezare canal de pană

2. Scula folosita pentru procesarea mecanica a canalului de

pana este – freza deget

3. Dispozitivul proiectat poate fi montat in vederea executiei

operației pe mașina de frezat FUS 22

4. Dispozitivul a fost proiectat pentru a prelua gradele de

libertate ale semifabricatului. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul unor
prisme care preiau 4 grade de libertate și cu ajutorul unor fălci de fixare
care preiau 2 grade de libertate.

5. Schema de orientare a fost proiectata

 6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

1. Concept, caracteristici, clasificare

Finanțarea - procesul de asigurare a unor fonduri bănești necesare
desfășurării unor activități ale unei intreprinderi, instituții sau ONG.

a. Contribuțiile proprietarilor sau ale

Se poate face din: membrilor organizației;
b. Resursele excedentare generate de
• surse interne activitatea organizației (autofinantare).

a. Creditul bancar
b. Finanțări obținute prin programe de
promovare a IMM-urilor
c. Fonduri structurale
• surse externe d. Fonduri de capital de risc
e. Leasing
f. Credite de la furnizori și de la clienți
g. Credite pe efecte de comerț
(factoringul și scontarea)
 6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

2. Scontarea
Ce este scontarea?

Vn  Tx  T
Sc 
100  360

Vn Tx 100  T
S r  Vn   Vn 
1
Tx  T 360  Tx 100  T 
360 100
6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț
6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

Fig. 1 Schema de funcționare a creditului de scont

 6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

Avantaje
riscurile care apar ca urmare a
fluctuaţiei ratei de schimb
valutar sunt asumate de bancă

se economiseşte timpul
necesar administrării şi acoperă lista temporară de
încasării debitelor disponibilităţi

rapiditate şi operativitate în duce la fluidizarea plăţilor

derularea tranzacţiei

compania nu mai este oferă continuitate în

nevoită să apeleze la desfăşurarea activităţii
împrumuturi bancare curente;

posibilitatea încasării valorii

creanţelor înainte de scadenta
acestora
 6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

Condițiile pentru contractarea creditului de scont

firma contractoare nu trebuie să aibe restante la alte credite contractate şi
să nu aibe mai mult de trei incidente majore în CIP în ultimele 6 luni;
o altă condiţie este aceea să nu fi existat schimbări în structura acţionarilor
majoritari sau a administratorului societăţii în ultimul an;

cifra de afaceri să fie în creştere conform ultimului bilanţ contabil;

să înregistreze profit din exploatare

trebuie să funcţioneze de minim 24 luni

firma contractoare nu trebuie să înregistreze întârzieri mai mari de 15 zile

calendaristice în ultimul an la plata creditelor contractate;

trebuie să fie stabilă financiar

nu trebuie să înregistreze datorii bugetare restante;

 6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

3. Factoringul
Ce este factoringul?
- operatiunea prin care o societate isi vinde conturile de “ Clienți “
unui factor

Tipuri de factoring in funcție de:

Sfera de cuprindere, de Parțial

preluare și administrare a
creanțelor Total

Cu plata imediata
Momentul efectuării platii
La scadență
creanțelor de către factor
Mixt
 6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

Confidentialitatea Inchis
operatiunii
Deschis

Dreptul de regres pe care Cu regres

banca il poate exercita
asupra aderentului Făra regres

De participanții la Intern
operațiunea de factoring
Internațional
6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

Fig. 2 Schema de funcționare a factoringului

 6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

Creșterea vitezei de
rotație a activelor

Transformarea unei
încasări la termen în Încasarea tuturor
încasare la vedere creanțelor cesionate
dintr-o singură
sursă

Avantaje
Imbunatatirea cash-
flow-ului societații Concentrarea pe
producție și vânzări

Reduceri Metoda de finanțare

semnificative de pret mult mai flexibila
din partea clientilor comparativ cu un
credit bancar
 6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

Contractul de factoring
Participanti: aderentul;
factorul;
clientii aderentului.
Avantajele in cazul aderentului:
•dispunerea de capital necesar
pentru continuarea comerțului;
•Operațiunile de factoring sunt mai
puțin costisitoare decât organizarea
unui compartiment propriu de
urmarire și colectare a creanțelor;
•capital nelimitat, factoring-ul este
singura sursă de finanțare prin care
finanțările cresc o dată cu vânzările;
Avantajele in cazul factorului:
• este forma cea mai ieftină de
finanțare pe termen de 120-180
zile;
•comisioanele pentru transferuri
de fonduri în interiorul țării către
factorul de import sunt mai mici
decât cele percepute de bănci
pentru transferuri în afara țării în
favoarea exportatorului.

•nu exista limite geografice privind

operațiunile de factoring
 6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

Contractul de factoring și scontul

Factoringul Scontul
• cumpără de la aderent creanţe la •preia de la client numai titluri de
termen, materializate în facturi credit, cambii sau bilete la ordin.

•devine proprietar al creanţelor prin • banca devine posesoarea titlurilor

cumpărarea acestora, cu inlocuirea de credit în cauză prin procedura
convenţională consimţită de creditor girului translativ de proprietate, cu
efectele specifice ale acestuia.

•va incasa, la scadenţă creanţele • banca de scont va putea încasa

cumpărate de la debitorii cedaţi fără o sumele prevăzute în titluri numai cu
procedură prealabilă specială respectarea procedurii specifice
prevăzută de legea cambiei şi BO

•debitorul cedat trebuie notificat cu •nu este cerută

privire la faptul că se poate libera
valabil plătind în mâna factorului
 6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț
Factoringul
•In temeiul clauzelor de exclusivitate şi
de globalitate, aderentul este obligat să
prezinte spre cumpărare unui singur
factor, şi numai acestuia, toate
creanţele sale exprimate în facturi
asupra cărora factorul va face selecţia
•aderentul este ţinut să garanteze
factorului numai existenţa creanţei
aceasta fiind o garanţie de drept,
garanţia de insolvenţă a debitorului
cedat putând fi acceptată numai
convenţional
Scontul
• vizează anumite titluri de credit,
individual determinate, pe care
banca de scont le poate accepta
dintre titlurile prezentate spre
scontare iar clientul poate prezenta
spre scontare titluri şi altor bănci
•girantul titlurilor de credit scontate
garantează de drept banca de scont
giratară împotriva insolvenţei
debitorului plăţii (tras, emitent, după
caz).
 6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

4. Studiu de caz
4.1. Studiu de caz - Scontare

SC MENAROM SRL livrează companiei SC DAMEN

SHIPYARDS Galati vinciuri la prețul de 10000 u.m., TVA 24%, pe
baza de factura.
Cu acceptul celor de la MENAROM, Damen emite un B.O.
pentru valoarea facturii. Dupa primirea efectului comercial
MENAROM il depune la banca astfel incasâdu-se cu 20 zile inainte
de scadenta. Taxa scontului este de 20% annual. Prețul de
inregistrare la SC MENAROM SRL a vinciurilor livrate este de
7000 u.m. SC DAMEN SHIPYARD Galati isi achita datoria la
scadenta.
Sa se efectueze inregistrările contabile.
 6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

Inregistrări în contabilitatea SC DAMEN SHIPYARD Galati:

1)Se înregistrează achiziționarea de vinciuri

[ % = 401 ] 12400 u.m.

302 10000 u.m.
4426 2400 u.m.

2)Se emite biletul la ordin

2. [ 401 = 403 ] 12400 u.m.

3)Se achită datoria la bancă

3. [403 = 5121 ] 12400 u.m.

 6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

Înregistări în contabilitatea SC MENAROM SRL:

1) Livrarea vinciurilor către SC DAMEN SHYPYARD Galati
[ 4111 = % ] 12400 u.m.
701 10000 u.m.
4427 2400 u.m.

2) Se descarcă gestiunea de produse (vinciuri)

[ 711 = 345 ] 7000 u.m.

3) Se acceptă biletul la ordin emis de către DAMEN SHYPYARD Galati

[ 413 = 4111 ] 12400 u.m.

4) Se înregistrează
= primirea biletului la ordin
[ 5113 413 ] 12400 u.m.
 6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

5) Se înregistrează depunerea B.O. la bancă spre scontare

[ 5114 = 5113 ] 12400 u.m.

6) Se înregistrează scontarea BO

[ % = 5114 ] 12400 u.m.

5121 12264.11 u.m. Sc=12400x20%x20/365
627 135.89 u.m. Sc=135.89 u.m.

7) Se înregistrează evidența in extrabilanțier a efectului scontat

D8037 12400 u.m.

8) Se scoate din evidența extrabilanțieră efectul scontat și ajuns la scadenta

C8037 12400 u.m.
 6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

4.1. Studiu de caz - Factoring

BCR achiziționează la data de 15 mai 2014 de la SC

MENAROM SRL facturi in valoare de 10000 u.m..
Contractul de factoring prevede finanțare imediată
de 75%, comision de factoring 5% din valoarea facturii,
încasat la data finanțării (comisionul este parte a ratei
efective de dobânda), dobânda 10% din valoarea finanțată,
încasată la data scadenței facturii, dobânda anuală efectivă
24%, data scadenta a facturii 15 noiembrie.
Să se efectueze inregistrările contabile.
 6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

Inregistrari in contabilitatea BCR

1) factorul înregistrează în extrabilanțier contravaloarea facturilor achiziționate de la
aderent
[ 90319 = 999 ] 10000 u.m.

2) Se înregistrează creanța de factoring

[ 20112 = 2521 ] 7500 u.m.

3)Concomitent, în extrabilanțier se diminuează cu plata

[ 999 = 90319 ] 7500 u.m.

4)Efectuarea plății către aderent

[ 2521 = %] 7500 u.m.

2711 7400 u.m.
376 100 u.m.
 6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

DOBANDA VAL. FLUXURI DE DOBANDA

DATA PRINCIPAL DIFERENTA
NOMINALA SCADENTA NUMERAR EFECTIVA

- - - 7400 - -
7500 750 8250 8250 850 100

D = 7500 X 100 / 100 X (30 -–15) / 180 = 62,5

C = –7400 + 7400 X (1 + 0,24) 15/365 –62,5 = 3,2
5) Înregistrarea comisionului de factoring
[ 376 = 70212 ] 3.2 u.m.
6) Înregistrarea dobânzii
[ 2017 = 70212 ] 62.5 u.m.

7) Încasarea facturii la scadentă

[ 2711 = 2521 ] 10000 u.m.
8) La data incasării facturii de la debitor, instituția financiară nebancară va stinge
creanța și va transfera clientului său diferența încasată
[ 2521 = % ] 10000 u.m.
20112 7500 u.m.
2711 2500 u.m.
 6. Modalități de finanțare – credite pe efecte de comerț

Concluzii

Finanţarea este una dintre cele mai importante probleme

cu care se confruntă, în mod continuu, orice agent economic, de
la nivelul celor mai mici societăţi comerciale până la bănci si
corporaţii multinaţionale şi chiar statele ca şi entităţi distincte,
reprezentate fie prin guverne, municipalităţi sau bănci centrale.

Utilizarea pe scară largă a diferitelor modalitati de

finantare, cum ar fi factoringul sau scontarea, ar putea contribui
la fluidizarea plăţilor între agenţii economici şi, pe această cale, la
limitarea blocajului financiar.

În România, anual se înregistrează creşteri peste media

globală în ceea ce priveşte operaţiunile de factoring si scontare.
 Bibliografie

1] Jâșcanu M. - Șuruburi de mișcare, îndrumar de proiectare, Galați 1980;

[2] Ciocardia C. - Aliaje dure sintetizate din carburi metalice, Editura Bucuresti 1985;
[3] Cozmanca M. - Scule așchietoare, îndrumar de proiectare;
[4] Enache St., Belaus S. - Proiectarea sculelor aschietoare, Editura Bucuresti 1983;
[5] Enache St., Minciu C. - Proiectarea asistata a sculelor aschietoare, Edit. Bucuresti 1983;
[6] Lazarescu I. - Teoria si practica sculelor aschietoare, Edit. Universitatea din Sibiu 1994;
[7] Minciu C., Enache St. - Tehnologia sculelor așchietoare;
[8] Picos C. - Calculul adaosurilor de prelucrare si a regimurilor de aschiere;
[9] Taru E.,Capatana N. - Proiectarea sculelor aschietoare , Indrumar.
[10] Belaus V. - Sinteza sculelor aschietoare ,Editura ‘’Junimea’’ , Iasi 1981;
[11] Picos, C., Pruteanu, O., Bohosievici, C., Proiectarea tehnologiilor de prelucrare
mecanică prin aşchiere. Manual de proiectare. vol I, vol II ;
[12] Picos, S., Coman, Gh., Dobre, N., s.a. – Normarea Tehnică pentru prelucrări prin
aşchiere Vol. I, Editura Tehnică 1982;
[13] Sauer, I., Scule pentru prelucrarea gaurilor, Editra Tehnica 1966;
[14] Totolici, S., – Curs “Management industrial” 2007;
[15] Vlase, A., Sturzu, A., ş.a – Regimuri de aşchiere adaosuri de prelucrare şi norme tehnice
de timp vol. I, vol II, Editura Tehnică 1985
[16] Roșculeț S., Gojinețchi N. ș.a.- Proiectarea dispozitivelor, Ed. Bucuresti, 1982;
[17] Prof. dr. ing.C. Stoian - Dispozitive de prelucrare, Editura Fundației Universitare
„Dunărea de Jos” – GALAŢI – 2013
[18]Gh. Caraiani, R. Andreica, R. Mustea, Factoringul în comerţul internaţional Ed.
Lumina, Bucureşti, 2004;
[19] Feleaga N., Ionascu I. - Tratat de contabilitate financiara, Bucuresti, Editura
Economica, 1998;
[20]Dascalul. C., BOTEA, M., - Contabilitatea principalelor operatiuni ale bancilor
comerciale, Bucuresti, Editura ASE, 2000;
[21]Standardele Internationale de Contabilitate 2001, Bucuresti, Editura
Economica, 2001
[22] Damian R. Ghidul financiar al întreprinzătorului. Chişinău, 1999;
[23] Ghiţu M., Perebinos M. Ghid pentru întreprinzători: Cum să obţii un credit/
împrumut de la instituţiile bancare şi nebancare din Republica Moldova. Proiectul
BIZPRO-Moldova şi Asociaţia Primarilor şi Colectivităţilor Locale din Republica
Moldova. Chişinău, 2003;
[24]Ilie V. Gestiunea financiară a întreprinderii. Editura Meteor Press, 2007;
[25] Informaţii utile privind înregistrarea şi finanţarea întreprinderii. Organizaţia
Internaţională pentru Migraţie, Misiunea în Moldova. Chişinău, 2008;
Va multumesc
pentru atentia
acordata!