Proiect Mitrea Corina MEF

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca
Masini si echipamente de fabricatie

Proiect: Piesa 9
Coordonator de proiect:
Dr.ing. Claudiu Nedezki
Fascultatea de constructii de masini

Inginerie Economica Industriala
Student: Mitrea Corina

Ing. Ec. Industriala
An III Satu Mare
Cuprins
1. Tema de proiect
2. Desenul de executie
3. Itinerarul tehnologic
4. Caracteristici tehnico-mecanice ale materialului piesei
5.
Masina de gaurit vertical 4GCOD
6. Caracteristici constructive ale sculei

7. Alegerea regimului de aschiere
8. Calculul fortei axiale si momentului de torsiune
9. Calculul fortelor de strangere
10. Calculul mecanismelor de strangere
11. Alte calcule de dimensionare , verificare si precizie
12. Instructiuni de exploatare, intretinere si protectia muncii
BIBLIOGRAFIE

3.Intinerar tehnologic
Nr.
crt
1.
Operatia
Debitarea
semifabricatul
u
Schita
Masina
SDV
Masina de
debitat sau
fierastrau
mecanic
S: Disc tirolit
D:Menghina
V:Metru
2.
Tratament
termic
Frezarea 1
3.
Cuptoare
termice
Masina de
frezat
FUS 22
Aceasta se face
in scopul
reducerii
duritatii
materialului si a
prelucrarii mai
usoare
S:Freza de
canelat DIN 327
NB
D:Bucse
V:Subler
Frezarea 2
4.
Masina de
frezat
FUS 22
S:Freza
cilindricofrontala
STAS-579-91
D:Bucse
V:Subler


S:Burghiu
elicoidal
Gaurire
5.
Masina de
gaurit
4GCoD
D:Masa
rotitoare fixare
cu bride
V:Subler
D: Dispozitiv cu
varfuri
6.
V: Comparatot
cu cadran,
subler,
micrometru
C.T.C
S: Disc abraziv
7.
Rectificare si
finisare
Masina de
rectificat
D: Bucse
V: Aparate
digitale
9.
Tratament
termic
Cuptoare
termice
Aceasta se face
in scopul
revenirii la
duritatea
materialului.
D: Dispozitiv cu
varfuri
C.T.C
10.

V: Comparatot
cu cadran,
subler,
micrometru
4. Caracteristici tehnico-mecanice ale materialului piesei: 15CrNi6

CompozitiaChimica:
Marcaotel
C
15CrNi6
Si
Max.
0.40
0.14
0.19
Compozitiachimica, %
P
S
Cr
Max.
0.035
0.035
1.40
1.70
Mn
0.40
0.60
Mo
Ni
1.40
1.70
Se foloseste in cazul pieselor supuse tensiunilor, cum ar fi: scule, arbori, bolti, roti
dintate, freze, strunguri, etc.
Tratamente termice:
Prin tratament termic se intelege ansamblul operatiilor tehnologice care constau in
incalzirea si racirea la anumite temperaturi cu anumit viteze de incalzire si racire. Aceste
tratamente termice se aplica in scopul obtinerii proprietatilor fizico-chimice
dorite.Tratamentele termice se pot clasifica dupa mai muli, criterii. Astfel,dup
scopul urmaritsi locul pe care il ocupa in procesul de fabricaie, se deosebesc:
tratamente termice preliminare (primate sau intermediate) in care se includ
diferite tipuri de recoacere. Aceste tratamente se aplica lingourilor, pieselor turnate, pieselor
forjate, ansamblurilor sudate, laminatelor etc.;
tratamente termice finale sau secundare care cuprind operaiile de clire si de
revenire. Se aplica diferitelor piese dup prelucrri mecanice.
Tratamentele termice se mai poate clasifica dupa :
Natura: Feroase sau Neferoase
Natura transformarii:
o De recoacere
o De calire
o De revenire
o Tratamente termochimice
Proprietatile mecanice ale materialului:
Marca de
otel
Grosimea
Rezistenta
la tractiune
Limita de
curgere
Rm
N /mm
Alungirea
As
R p 0,2
N /mm
Trasrecop
t
K+G
Recopttra
s
G+K
217
152-301
%
2
Min.
15CrNi6
Marca
de otel
15CrNi
6
Limite
interva
l
mm
Max.
Min.
<16
16-40
40-50
850
Max830
780
Duritatea HRC, la o distanta de la suprafata frontal calita, in mm
Temperatura
de calire
1.
5
1
0
13
15
20
25
30
35
40
47
39
4
7
4
6
4
5
4
3
4
2
4
1
3
9
3
7
3
4
3
4
3
3

860

3
8
3
6
3
5
3
2
3
0
2
8
2
6
2
4
2
1
2
0
2
0
Proprietati fizice la temperature ambianta:

3
2
Modulul de elasticitate[ 10 x N /mm ]: 210
3
Densitate[g/ cm ]: 7.83
6
1
Coeficient de expansiune termica 10
20-100
20-200
20-300
20-400
20-500
11.1
12.1
12.9
13.5
14.1
Recoacere:
Se face la temperatura pana la 650-700 . Aceasta recoacere va produce o

duritate Brinell de 217.
Normalizare: temperature 850-880

Recoaceri intermediare: temperature 630-650
Carburarea: temperature 850-930
Racireadupacarbonizare se face cu apa, ulei, baitermale, bai cu saruri.
Calirea: Calirea miezului, temperturi 830-870 , calirea suprafetei temperature
780-820 .

Tempreratura de revenire 150-200 .
Diagrama de calire
Forjare:
Temperatura de forjare la cald :1100-850
5.Masina de gaurit verticala 4GCaD

Masinile de gaurit sunt masini-unelte destinate obtinerii si prelucrarii prin aschierea
alezajelor, folosind in acest scop scule specific ca: burghie, adancitoare, alezoare, bare
de alezat, etc., cu care se pot executaoperatii ca: burghiere, largire, adancire, tesire,
alezaresifiletare.
Principala caracteristica tehnologica a unei masini de gaurit este diametrul de gaurire
2
r
in plin (in otel cu
=60 Kgf/ mm ). Operatia de gaurire in plin este o operatie
anevoioasa datorita dificultatilor privind eliminarea aschiilor si a frecarilor accentuate
dintre scula si piesa.
Constructia masinii de gaurit vertical cu o coloana este prezentata in schema din figura
1.
Fig.1
Masina se fixeaza de fundatie prin intermediul unor suruburi special care trec prin
placa de baza 1. Componentele masinii 4GCoD sunt:
1 Placa de baza;
2 Semimontatul;
3 Masa;
4 Carcasa;
5 Motorul ;
6 Ax principal;
7 Mecanism pinion-cremaliera;
8 Maneta.
Diametrul maxim
al burghiului
[mm]
Masina de gaurit verticala:

OLC 45
T = 60
Fc 25
A max [mm]
40
40
180
B[mm]
C[mm]
E[mm]
F[mm]
a[mm]
b[mm]
Nr-ul treptelor de turatie
n2
max.[rot./min]
n2
min.[rot./min]
Nr-ul treptelor de avans

s2
max. [mm/rot.]
s2
Puterea
motorulu
i
m1
min. [mm/rot.]
Pm1
nm 1
0 -> 750
650 -> 1180
300
340
325
450
8
2240
280
3
0.16
0.06
[kw]
2,2/2,8
[/min.]
1500/3000
Cote de gabarit Lxlxh [mm]

Greutatea [kg]
Diametrul max. de gaurire
950x690x2260
720
2
40 in hotel cu
kgf /mm
=60
6.Caracteristicile constructive ale sculei

Burghiul elicoidal
Burghierea este un procedeu de prelucrare avand miscarea de aschiere circular si o
miscare continua de avand de-a lungul axei de rotatie a sculei. Procedeul include pe langa
gaurirea din plin si adancirea, largirea, zencuirea, alezarea si filetarea gaurilor cu rarodul,
prelucrari care au acceasi cinematic si se deosebesc doar prin geometria sculei aschietoare.

Figura de mai sus prezinta un burghiu elicoidal cu partile componente:

- partea utila care cuprinde dintii burghiului, canalele dintre dintii, partea activa compusa la
randul ei din: conul de atac si partea laterala de calibrare. Unghiul conului de atac este diferit
in functie de duritatea materialului ce se prelucreaza astfel: 80-90 pentru materiale moi; 116118 pentru otel; 130-140 pentru materiale dure.
- coada burghiului care serveste la fixarea acestuia in arborele principal al masinii pe care se
executa burghierea si poate avea forma conica sau cilindrica;
- antrenorul care impiedica rotirea burghiului in dispozitivul de prindere si ajuta la scoaterea
acestuia.
Sculele se fixeaza in arborele principal al masinii de gaurit astfel:
- prin intermediul mandrinelor cele cu coada conica;
- direct in locasul arborelui principal sau folosind reductiile cu coada conica (burghie,
alezoare, tarozi).
Piesele se fixeaza pe masa masinii in menghine sau in dispozitive speciale.

Aspecte tehnologice:
Burghiul este o cula cu o geometrie complexa, favorabila generarii alezajelor din plin, dar
modulul lor de lucru este mai degraba cel al unei scule de degrosare, cu regimuri de aschiere
moderate.
Rugozitatea suprafetelor gaurilor ezecutate prin burghiere. Este influentata de regimul de
si de natura materialului prelucrat.
S-a considerat a fi rugozitati economice pentru otel
Ra=6.3um
Materialul burghiului
2
-partea activa este din oel rapid cu rezistenta la rupere de min 800N/ mm
duriatate de minim 760HV ,
-coada cilindrica are acelasi material
-antrenorul cozii cilindrice are o duritate de minim 298HV.
Diametrul burghiului este de 12,5 mm avnd o toleranta h8 de -0.027
Elementele partii aschietoare ale burghiului
sunt:
1- partea aschietoare
2- canal de evacuare a aschiilor
3- corpul burghiului
4- coada
a- fata de asezare principala
b- tisul secundar
c- fata de degajare
d- prima fata de asezare secundara
e- taisul principal
f- varful sculei.
Geometria partii aschietoare

, are o
7. Alegerea regimului de aschiere

Materialul piesiei: 15CrNi6
Presupunem c avem de prelucrat un alezaj (dintr-un otel aliat cu rezistenta la rupere intre
2
700-900 N/ mm ) cu diametrul, D=12.1 mm, pe lungimea l < 50mm.
Din tabelul 6.1 alegem valorile recomandate:
2
2
Rezistenta la rupere : r =8501000 N /mm > 700N/ mm
v rec =16 m/min
Burghiul de tip N
Sirul: S=40
Diametrul burghiului:
D b=12.1 mm
Recalculam turatia necesara:

nnec =
1000 v rec 1000 16

=
=421,11 rot/min
Db
3.14 12.1
Din cartea masinii alegem :

nmu=450
rot
rot
<510
min
min
Recalculam viteza de aschiere:

v mu =
Db nmu 3.14 12.1 450

=
=17,09 m/min 16 m/min
1000
1000
Pentru :
s=40 ;

Db=12.1 mm;
se alege varianta recomandata a avansului
10........................0.125
12.1........................... x
x=
12.1 0.125
mm
=0.15
10
rot
s rec =0.15
mm
rot
Din cartea masinii se alege avansul

s mu=0.1 mm /rot
8. Calculul fortei axiale si momentului de torsiune
Fp-componenta principal
Fr-componenta de respingere
Ff-componenta de avans
Fact-componenta activ
r =118 /2= 59
sd =
Pentru 15CrNi6 avem

0.1
mm
=0.05
2
dinte
k p 1,1 =226 daN /mm
=2260
N /mm2
p=0.30
Calculam forta principala si momentele de torsiune
Fp=
D b 1 p
p
s d ( sin r ) k p 1,1 =6.05 0.050.7 ( sin 59 )0.30 2260
2
F p =917.45 N
M t=F p H
H=
=917.45 6.0=5550.57 = 5.55057 N m
Db
2 = 6.05mm =0.00605 m
Calculam forta de avans pe dinte:

F f =K f A=K f s d
Db
2
F f =900 0.05 6.05=272.25

K f =f (material si avans)
K f =900
daN/ mm
Kf =
0.15 600
=900
0.1
Calculam forta axiala:

Fa =2 F f =2 K f
A=
K f sd D b
Fa =900 0.05 6.05=544.5 N

Pa=
1
1
n
( M t ) =
Mt
(
30 ) [W]
=0,8...0,85 randamentul masinii

Pa=
1
3.14 900
5.55057
(
)= 0.43211 KW
0.82
30
Se verifica conditia:
Pa 2,2 2,8 KW
0.432 2,2 2,8 KW
9. Calculul fortelor de strangere

Fa =2 F fr =2 S
S=
Fa
K
2
544.5=2 F fr =2 0.1 S
F fr =272.25
S=
Fa
544.5
K=2722.5 K
2 0.1
-forta axiala a burghiului
K-coeficient de siguranta
10. Calculul mecanismelor de strangere

Pentru filetul M8:

d 8mm
d 2 D2 7.25 mm
p 1.5
D4 D 8.3mm
d 3 d1 6.2 mm
D1 6.5 mm
Tr 8x1.5 RH
2 M
d 2 tg
Unde:
tg
p
d2
t g
M Q l
tg
p
1.5
0.065
7.25
d2
tg 0.01
M Q l 200 200 40000 N mm
3.9"
5.7"
M 40 N m
2M
d 2 tg
2 40000
7.25 tg 3.9"5.7"

986 N
11. Alte calcule de dimensionare , verificare si precizie

Pt surubul M8:
Momentul de insurubare:
T1
1
1
F d 2 tan 2 ' 917,45 7.25 tan 9.68 567.28 N mm
2
2
- este unghiul de inclinare al elicei pe diametru mediu d2;
- unghiul de frecare;
- unghiul de inclinare a flancului filetului;
30 o
; 1
15 o
2
- la filet trapezoidal;
- coeficient de frecare pentru cuplul de materiale si calitatea ungerii;
= 0.1 ;
p
1.5
arctan
3.77
7.25
d2
2 arctan
arctan
0.1
arctan
5.94
cos 1
0.96
Verificarea la autofranare:
2 3.77 5.94
Verificarea tijei surubului la solicitari compuse.


Se stabilesc sectiunile solicitate atat la compresiune cat si la rasucire.
ech c2 3 t2 ac ech 957.56 30.94

30.94 51 MPa
Efortul unitar echivalent este :
c
-efortul unitar normal;
t
- efortul unitar tangential.
-
Moment de torsiune
T ' TI 0.5 567.28 0.5 283.64
Efort unitar de compresiune
4F
2
d3
4 917.45
30.40
6 .2 2
N mm
MPa
Efort unitar la rasucire
16 T ' 16 283.64
5.78 MPa
d 33 3.14 6.33
Verificarea spirelor surubului.

- Incovoiere:
H1
ac
2
2
z d3 h
6 F
6 917.45 0.75 0.5

42.21 MPa
10 6.2 0.915 2

i < ai ; 42.21 < 56
MPa
- Forfecare:
F
z d3 h
917,45
5.15 MPa
10 6.2 0.915
f < af ;
5.15
< 41
MPa
- ac - jocul la fund:
ac = 0.5 mm
- H1 - inaltimea utila:
H 1 0.5 p 0.5 1.5 0.75
mm
- h - grosimea spirei la fund:

h 0.634 p 0.634 1.5 0.951
mm
- z - numarul de spire:
m d 2 2 7.25
10
p
1 .5

12. Instructiuni de exploatare, intretinere si protectia muncii

Pentru prelucrarea prin burghiere, se vor respecta normele de protectia muncii in
vigoare si se va aloca atentie n special urmatoarelor aspecte :
Deservirea masinilor-unelte este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti

special pentru acest scop.
Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat.
La montarea dispozitivului pe masa mainii , se va deconecta de la sursa de

tensiune electric;
Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii.
Fixarea piesei pe masa masinii se va face cu ajutorul unei bride, care se va

prinde de mengina iar apoi fixata in canalele T ale masei masinii.
Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei

care se executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.
In cazul in care in cursul prelucrarii vor aparea neregularitati in ceea ce

priveste fixarea piesei n dispozitiv, prelucrarea va inceta si se va remedia
defectiunea.
Constructia masinii trebuie sa permita decuplarea miscarii principale si

utilizarea miscarilor de avans pentru reglarea, trasarea sau masurarea piesei de
prelucrat.
Pentru ntreinerea mainii pe lung durat, este necesar s fie supus la controale
periodice. La depirea gradului de uzur prescris, dispozitivul nu se va mai folosi
ci trimis la sculrie pentru reparaii.Dup reparaii, dispozitivul va fi supus unor
verificri cu mijloace de msurat universale.

Dispozitivul va fi utilizat doar n scopul pentru care a fost proiectat. Spaiul de
depozitare trebuie s fie lipsit de umezeal i de praf.
BIBLIOGRAFIE
1. Belcin, O., Brleanu, C., Pustan, M., - Organe de maini. Elemente constructive n proiectare,
Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2011.
2. Jula, A., .a. Mecanisme urub-piuli. ndrumar de proiectare, Ed. Lux Libris, Braov, 2000.
3. Matiean, D., .a. Elemente de proiectare pentru mecanismele cu urub i piuli, Lito UTCN,1985.
4.Tache, V. .a.,Proiectarea dispozitivelor pentru masini unelte,Bucureti,Editura Tehnic,1995

5.Vlase A. Tehnologii de prelucrare pe maini de gurit.,Editura tehnic. Bucureti
6. http://www.iprotectiamuncii.ro/norme-protectia-muncii/nssm-1
7. http://www.scribd.com/doc/32123230/tratamente-termice
8. http://www.metalravne.com/selector/steels/ecn150.html


Proiect Mitrea Corina MEF

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Mitrea Corina MEF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca

Masini si echipamente de fabricatie

Fascultatea de constructii de masini

Student: Mitrea Corina

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca

Masina de gaurit vertical 4GCOD

6. Caracteristici constructive ale sculei

Fascultatea de constructii de masini

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca

Fascultatea de constructii de masini

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca

Fascultatea de constructii de masini

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca

4. Caracteristici tehnico-mecanice ale materialului piesei: 15CrNi6

Duritatea HRC, la o distanta de la suprafata frontal calita, in mm

Fascultatea de constructii de masini

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca

Proprietati fizice la temperature ambianta:

Se face la temperatura pana la 650-700 . Aceasta recoacere va produce o

Normalizare: temperature 850-880

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca

Temperatura de forjare la cald :1100-850

5.Masina de gaurit verticala 4GCaD

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca

Masina de gaurit verticala:

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca

Nr-ul treptelor de avans

Cote de gabarit Lxlxh [mm]

6.Caracteristicile constructive ale sculei

Fascultatea de constructii de masini

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca

Figura de mai sus prezinta un burghiu elicoidal cu partile componente:

Fascultatea de constructii de masini

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca

S-a considerat a fi rugozitati economice pentru otel

Fascultatea de constructii de masini

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca

7. Alegerea regimului de aschiere

v rec =16 m/min

Recalculam turatia necesara:

1000 v rec 1000 16

Din cartea masinii alegem :

Recalculam viteza de aschiere:

Db nmu 3.14 12.1 450

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca

Din cartea masinii se alege avansul

8. Calculul fortei axiale si momentului de torsiune

Pentru 15CrNi6 avem

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca

k p 1,1 =226 daN /mm

=917.45 6.0=5550.57 = 5.55057 N m

Calculam forta de avans pe dinte:

F f =900 0.05 6.05=272.25

Calculam forta axiala:

Fascultatea de constructii de masini

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca

=0,8...0,85 randamentul masinii

9. Calculul fortelor de strangere

-forta axiala a burghiului

10. Calculul mecanismelor de strangere

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca

Pentru filetul M8:

Fascultatea de constructii de masini

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca