POLITICI CULTURALE

IMPUNEREA MODELULUI SOVIETIC

AL INVAJAMANTULUI ISTORIC SUPERIOR
,A

IN RASSM $1 RSSM (1930-1954)

ADRIAN DOLGHI

S-a niiscut la 28 februarie 1981, in satul Fundurii Vechi

(Glodeni). Licenfiat al Faculta{ii de Jstorie $i Psihologie,
USM (2005), Masterat fn Jstorie la aceea,$i institufie (2006);
profesor de liceu (2003-2005); cercetiitor $liinfific la USM
(2006-2008); studii de doctorat, USM (2006-2009); lector la.
Catedra lstorie Universalii a USM (din 2006)
Autor a circa 20 articole $i comuniciiri privind problema­
tica politicii statului sovietic in domeniul $fiin/ei $i fnvii/iimfmtului superior.

Politica in domeniul �tiintei �i invii­ transformate i'n mecanisme de ideologi­

tiimantului istoric superior, promovatii
de statul sovietic, mai ales la periferiile
URSS, a cunoscut mai multe particu­
laritati. In republicile unionale, �tiinta
istoricii trebuia angajatii in educarea
,,cetateanului sovietic", aqiune realiza­
tii prin intermediul propagandei �i mi­
turilor istoriografice; prin argumentarea
/legitimarea teoriilor privind "alipirea
benevolii" a popoarelor sau republicilor
unionale la Imperiul Rus sau la URSS
�i "eliberarea" de ciitre URSS a tiirilor
"ocupate" de Germania fascistii. Ast­
fel, inviitiimantului istoric superior i se
atribuia rolul de formator al cadrelor
marxiste, ce urmau sii activeze in cadrul
aparatului de partid �i i'n sistemul i'nvii­
!iimantul preuniversitar ca educatori ai
"omului sovietic". La periferiile URSS,
i'nviitamantul �i �tiinta istoricii au fost
zare a societiitii, deznationalizare a po­
poarelor individuale �i de transformare
a acestora i'n componente ale "poporu­
lui sovietic".
In articolul de fa!ii, ne-am propus
sii analiziim procesul institutionaliziirii
i'nviitiimantului istoric marxist; politica
marxistii de cadre - componenta �i evo­
lutia corpului didactic �i studenfesc de la
facultiitile de istorie din RSSM �i sii elu­
cidiim modul i'n care, i'n anii 1930-1954,
modelul sovietic al inviitiimantului isto­
ric superior a fost impus i'n RSSM.
Deosebit de pretioase sunt, i'n acest
sens, materialele privind istoria uni­
versitiitilor din Republica Moldova;
semnatarii acestora fac deseori referin­
tii anume la inviitiimantul istoric supe­
rior, chiar dacii panii la acest moment,
am depistat doar douii asemenea studii:

55
Destin romanesc - nr. 4 • 2009
Istoria Universita/ii de Stat din Moldo­
va 1 �i Universitatea Pedagogica de Stat
Ion Creanga din Chi#nau. 1940-20002 •
Deosebit de valoroase ni se par �i stu­
diile privind evolutia �tiintei istorice din
Republica Moldova. Unele aspecte ale
acestei evolutii sunt descrise de istoricul
Ion Turcanu in lucrarea Jstoricitatea is­
toriograjiei, autorul repuniind in discutie
aspecte importante ale istoriei nationale
�i analizand detaliat modul in care au
fost ele abordate de catre istoriografia
sovietica3• in lucrarea Stiinfa istorica fn
contextul intereselor politice, cercetato­
rul Anton Moraru vine sa judece inten­
!iile premeditate de falsificare a istoriei
romanilor'. 0 alta lucrare - de valoare
incontestabila - privind evolutia �tiintei
istorice din URSS �i RSSM este Ches­
tiunea Basarabiei in istoriografia comu­
nista de W.P. van Meurs5 , care prezinta
un �ir de aspecte ce vizeaza domeniul
educational sovietic in RSSM6 •
Un prinos considerabil la studierea
istoriografiei sov1etice, propagandei
comuniste, deznationalizarii etc. 1-au
adus �i autorii Andrei E�anu (articolul
"Schimbarea la fafa" a istoriografiei
din Republica Moldova. 1989-2002);
Valentin Burlacu (articolele Propagan­
da cultural-educativa in mode/area
con.�tiinfei # mentalitafii populafiei
RSSM. 1944-19507 , Institufiile cu/tu-
POLITICA DE INSTITUJIONALIZARE A INVAJAMANTULUI
ISTORIC MARXIST IN RASSM -
"PREMISA" A IMPLEMENTARII ACESTUIA IN RSSM.
Pe teritoriul RSSM, premisele in­
stitutionalizarii modelului sovietic al
�tiintei �1 invatamiintului istoric au
56
rat-educative din RSS Moldoveneasca -
instrument de rusificare. 1944-1950) 8 ;
Maria Eremia (articolele Facultatea de
Jstorie din cadrul Institutului Pedago­
gic Moldovenesc (1941-1944)9 �i Rolul
ideologiei marxist-leniniste fn pregati­
rea cadre/or istorice in Republica So­
vietica Socialista Moldoveneasca 10, in
care sunt evocate multe din momentele
importante ale activitatii facultatii de
Jstorie din cadrul Institutului Pedagogic
Moldovenesc �i modul in care erau pre­
gati!i in RSSM speciali�tii in domeniul
istoriei marxiste.
Sinteza lucrarilor mentionate �i va­
lorificarea documentelor de arhiva ne
permit sa elucidam mai ales procesul
privind impunerea modelului sovietic
al invatamiintului istoric superior in
RASSM �i RSSM �i sa analizam as­
pecte precum:
a) politica de institutionalizare a in­
vatamiintului istoric marxist in RASSM
- "premisa" a implementarii acestuia in
RSSM;
b) activitatea Institutului Pedagogic
Moldovenesc in evacuare;
c) politica de institutionalizare a inva­
tamiintului istoric superior din RSSM;
d) politica de completare a corpului
didactic al facultatilor de istorie;
e) politica privind contingentul de
studenti.
inceput sa se manifeste odata cu insta­
urarea puterii sovietice in spatiul din
stanga Nistrului. in baza memoriului

privind necesitatea crearii Republicii
Autonome Sovietice Socialiste Mol­
dovene�ti (RASSM), in care se menti­
ona ca "Din punct de vedere al URSS,
este cu atat mai necesara, cu cat este
posibila eventualitatea, mai devreme
sau mai tarziu, a aparitiei conflictelor
militare in timpul carora este necesar
un spate al frontului bine asigurat,
lipsit de stari de nemultumire. Repu­
blica Moldoveneasca ar putea juca
rolul de factor politico-propagandistic
pe care-I joaca Republica Bielorusa
fata de Polonia �i cea Karela fata de
Finlanda" 1 1, au putut fi identificate, de
rand cu altele, �i premisele institutio­
nalizarii invatamantului �i �tiintei is­
torice marxiste pe acest teritoriu. Prin
urmare, �tiinta �i invatamantul istoric
marxist, ca instrument al sistemului
politic sovietic, urmau sa justifice �i
sa legitimeze crearea noii structuri
statale, instaurarea in RSSM a regi­
mului totalitar comunist, dar �i pre­
tentiile asupra teritoriilor din dreap­
ta Nistrului �i altor teritorii. In plus,
invatamantul istoric superior urma sa
asigure cu cadre marxiste actiunile de
promovare a ideologiei comuniste �i
sa alimenteze teoria exportului de re­
volutie in statele Europei de Est.
Noua structura statala - RASSM
- a fost creata la 12 octombrie 1924,
in baza hotararii Comitetului Executiv
Ucrainean (Harkov), in Transnistria
implantandu-se stilul clasic al siste­
mului administrativ de comanda 12 •
Cu privire la acest subiect, istoriogra­
fia sovietica sustine ca prin formarea
RASSM s-a realizat "politica nationa­
la leninista a Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice"; a biruit "politica
POLITICI CULTURALE
leninista a prieteniei popoarelor �i in­
ternationalismului proletar". Totodata,
crearea RASSM a fost catalogata ca �i
"cap de pod" 13 al URSS in lupta pen­
tru re-anexarea Basarabiei - "inceputul
eliberarii Basarabiei" 14 �i chiar o meto­
da eficienta de sovietizare a Romani­
ei; exportare a comunismului rus spre
Balcani, in vederea crearii unei repu­
blici socialiste mondiale 15 • Parte com­
ponenta a sistemului politic totalitar,
sistemul de invatamant �i propaganda
avea menirea sa indreptateasca politica
PC(b), sa supuna spiritual �i ideologic
intreaga populatie 16 •
Institutionalizarea invatamantului
istoric de factura marxista a inceput in
anul 1930, prin inaugurarea la Tiraspol
a Institutului Pedagogic T. G. Sevcen­
ko 17 . De la bun inceput, aceasta institutie
�i-a desfa�urat activitatea ca o unealta
docila regimului. Facultatea de Jstorie,
creata peste doi ani, cu scopul de pre­
gati cadre de istorici s-a deschis abia in
1932 18, ideologia marxista (Bazele mar­
xism-leninismului, Istoria PC(b) din
toata Uniunea) fiind predata la absolut
toate specialitatile.
Institutul era compus din patru fa­
cultati, inclusiv Facultatea Jstorie 19, in
cadrul careia activau 2 catedre: catedra
Marxism-Leninism �i catedra Jstorie20,
avandu-i in calitate de profesori pe I.
Ceban, V. Senkevici, S. Afteniuc, N.
Chiricenco, A. P. Gozun, I. Grosul2 1 •
Ace�tia s-au remarcat �i mai tarziu ca
principali "soldati" ai frontului ideolo­
gic din RSSM, detinand pe parcursul
anilor functii importante.
Perioada 1930(1932)-1940 s-a re­
marcat printr-un foarte angajat proces
de pregatire a cadrelor marxiste au-
57
Destin romiinesc - nr. 4 • 2009
tohtone: persoane masiv implicate in
invatamantul superior din RSSM, care
au asigurat necesitiitile educationale
ACTIVITATEA INSTITUTULUI PEDAGOGIC MOLDOVENESC
IN EVACUARE
in anul 1940, dupii ce osta$ii sovie­
tici au ocupat Basarabia, la Chi$iniiu a
fost creat Institutul Pedagogic Moldo­
venesc de Stat22• Initial, institutul nu­
miira 5 facultati, inclusiv Facultatea de
Istorie, primul decan al ciireia a fost N.
Chiricenco23•
Evenimentele din 22 iunie-26 iulie
1941 au influentat semnificativ dezvol­
tarea inviitiimantului istoric superior din
RSSM. Institutul Pedagogic din Chi$inau
(IPC) $i Institutul Pedagogic din Tiraspol
au fost evacuate in adancul URSS (reg.
Orenburg (atunci Cikalov), or. Bugurus­
lan) $i comasate intr-o singurii institutie
- Institutul Pedagogic Moldovenesc. In
anul universitar 1941-1942, acesta nu
$i-a putut desfii$ura activitatea in mod
normal; studentii $i cadrele didactice au
fost transferate la Institutul Pedagogic
din Cikalov $i la Institutul de Invatatori
din Biisk. Institutul Pedagogic Moldove­
nesc evacuat $i-a inceput activitatea pro­
priu-zisii la l octombrie 1942, conform
deciziei nr. 8 a Comitetului lnvataman­
tului Public24• Nevoia de cadre istorice
nu s-a spulberat nici in anii vitregi ai
riizboiului. Raptul teritorial al Basarabiei
trebuia motivat teoretic, explicatiile fiind
liisate pe seama istoricilor $i lingvi$tilor
instruiti in spirit marxist-leninist, consi­
derati pilonii ideologiei comuniste. La
foceputul anului universitar 1942-43, la
facultate studiau 39 studenti, adicii 40%
din totalul (98 persoane) celor inscri$i la
58
ale regimului comunist local, dar $i
exportul de cadre Ill alte teritorii "eli­
berate".
studii. La 20 mai 1943, la Institutul Pe­
dagogic Moldovenesc erau i'nmatriculati
126 studenti: 7 moldoveni, 2 bulgari, 2
polonezi, 1 rus, 114 evrei[25], 58 dintre ei
studiau la Facultatea Jstorie[26]. In 1944,
numiirul studentilor de la Jstorie ajungea
la 104: 6 studenti la anul I; 20 studenti la
anul II; 13 studenti la anul JII27•
Nici situatia privind cadrele didac­
tice nu era prea bunii; a fost insii solu­
tionatii in urmiitoarele douii moduri:
1) Sovietul Comisarilor Norodnici al
URSS a trimis sii predea in cadrul aces­
tui lnstitut absolventi $i doctoranzi de
la universitatile de stat din Moscova $i
Leningrad; 2) toti colaboratorii Institu­
tului de Cercetari Stiintifice din Mol­
dov�, specializati in domeniul istoriei,
economiei, limbii $i literaturii (aflati in
evacuare in acela$i Ora$) deveneau in
mod automat angajati ai Institutului Pe­
dagogic Moldovenesc28• Tinerilor spe­
ciali$ti in domeniul istoriei Ii s-a pennis
sii-$i continue studiile $i in anii riizboiu­
lui; ei erau admi$i la doctorat in cadrul
Universitiitii de Stat din Moscova cu o
singura cerinta: ca tema !or de cercetare
sii vizeze aspecte din Jstoria Mo/dovei
din sec. XV pana fn zile/e noastre. Ast­
fel, N. 0. Pavlitkaia $i-a ales ca temii de
studiu Rela/iile ruso-moldave fn a II-a
jumatate a sec. XVII; Z.V. Udaltova -
Perioada antica a istoriei Moldovei;
N. V. Berezneakov - tematici privind
Bucovina sub jugu/. Austriei $i ocupa-

rea Basarabiei de dare Romania; Ia. S.
Grosul - Reforma faraneasca din 1868
fn Moldova. in principiu, tematicile co­
respundeau cerintelor politice ale regi­
mului stalinist.
in anul 1943, in cadrul �edintei Sovie­
tului Comisarilor Norodnici al URSS (or.
Moscova) a fost audiat raportul adminis­
tratiei Institutului. Raportorul a subliniat
ca institutia duce lipsa de speciali�ti in
domeniul Istoriei URSS �i Istoriei fari­
lor coloniale, catedrele fiind dispuse sa
editeze manuale �i programe in limba
moldoveneasca. La aceea�i �edinta, s-a
decis introducerea disciplinei Istoria
RSSM in planurile de studii (pentru anii
1943/1944) ale facultatilor umanistice,
impunandu-se, a�adar, necesitatea unor
programe �i manuale elaborate in cadrul
Institutului. in cadrul aceleia�i �edinte
s-a decis editarea Analelor $liinfi.fice. La
16 iunie 1944, prin Hotararea nr. 726, la
Institut au fost repartizati patru candidati
in �tiinte istorice29• in perioada evacuarii
(pana in 1944), in functie de decan a ac­
tivat N. V. Berezneakov, iar in februarie
1944, functia de conferentiar al catedrei
Istorie i-a revenit doctorului in istorie Ia.
POLITICA DE INSTITUTIONALIZARE A INVATAMANTULUI
ISTORIC SUPERIOR IN RSSM
in vara anului 1944, de�i pe teritoriul
Basarabiei nu se i'ncheiasera inca ope­
ratiunile militare, Sovietul Comisarilor
Norodnici al URSS a aprobat un plan
detaliat de restabilire a regimului sovie­
tic de comanda in toate sferele de acti­
vitate: organizare sociala, politica, eco­
nomie, cultura, invatamant. Referitor
la invatamantul superior, a fost emisa
Hotararea Cu privire la acfiunile de fm-
POLITICI CULTURALE
Grosul, care, in mai 1944, a fost numit
�ef al Catedrei de Istorie �i decan al Fa­
cultatii de Istorie3°. in cadrul facultatii
continuau sa activeze N. V. Bereznea­
kov; Z. V. Udaltova; N. 0. Pavlitkaia; V.
Senkevici31•
in anul 1944 au absolvit facultatea
34 persoane. Dupa "eliberarea" Mol­
dovei, colectivul lnstitutului a primit
un ordin de reevaluare, care dispunea
restabilirea Institutului Pedagogic de
Stat din Chi$inau $i a celui de lnvata­
tori din Tiraspol (ambele dispunand de
cate o facultate de istorie)32• Totodata,
pentru a justifica activitatea regimu­
lui in cazul unei eventuale reinstaurari
a puterii sovietice in Basarabia, CC a
PC(b) din Moldova a decis ca, i'n baza
unei hotarari oficiale sa se organizeze in
or. Buguruslan cursuri de trei !uni, pen­
tru 150 persoane, in vederea pregatirii
lucratorilor de partid33• Au fost organi­
zate �i cursuri de instruire a activului de
partid 34• Cadrele didactice �i lucratorii
de partid, instruite i'n spiritul ideologiei
marxist-leniniste �i conform doctrinei
sovietice, urmau sa faciliteze instaura­
rea regimului sovietic in Basarabia.
bunata/ire a lucrului politic $i cultural
de masa $i restaurarea institufiilor fn­
va/amantului public $i a celor medicate
in raioanele RSSM, eliberate de ocu­
pantii germano-romani (iunie 1944)35 •
Documentul inainta drept sarcina de
neamanat restabilirea invatamantului
public, imbunatatirea activitatii politice
�i propagandistice i'n republica. in baza
altei hotarari (din 16 iunie 1944), So-
59
Destin romiinesc - nr. 4 • 2009
vietul Comisarilor Norodnici al URSS
obliga Comitetul Unional pentru Scoala
Superioara sa trimita in Moldova, unde
sa activeze in cadrul institutelor peda­
gogice, 6 doctori in $tiinte: 2 - pentru a
preda marxism-leninismul; 2 - literatu­
ra rusa; 2 - istoria36. in spiritul acestor
hotarari, in perioada 25-27 iunie 1944,
$i-a desfii$urat lucrarile Plenara CC al
PC(b)M, care a pus in discutie un $ir
de aspecte privitor la solutionarea unor
probleme ce vizau instaurarea pute­
rii sovietice in teritoriul "eliberat". In
stenograma Plenarei se mentiona: "CC
PC(b) din toata Uniunea cere de la noi
(PC(b)M - A.D.) desfii$urarea lucru­
lui de propaganda in randul taranilor,
muncitorilor, intelectualitatii $i tinere­
tului", deoarece, se sublinia in docu­
ment, "populatia teritoriilor eliberate
s-a aflat mult timp in conditiile ocu­
patiei germano-romane, a fost educata
de propaganda fascista in spirit du$­
manos noua (puterii sovietice - A.D.)
$i a fost lipsita de informatia sovietica
veridica"37. in stenograma se aminte$­
te $i despre "ajutorul" acordat de CC
al PC(b) din toata Uniunea in scopul
realizarii scopurilor politice, propa­
gandistice, ideologice in teritoriul ocu­
pat; despre cei 41 speciali$ti trimi$i
sa organizeze lucrul propagandistic,
despre editarea ziarelor comuniste etc.
in aceea$i ordine de idei, CC al PC(b)
din toata Uniunea a ordonat PC(b)M sa
restabileasca sistemul de invatamant,
de pregatire $i perfectionare a cadrelor
didactice38. Din documente rezulta ca,
in anul 1944, puterea sovietica desfii­
$Ura, in paralel cu operatiunile militare
de pe teritoriul Basarabiei, $i actiuni de
pregatire a terenului pentru instaurarea
60
puterii sovietice. Un rol preponderent
ii avea, in acest sens, propaganda, in
randul maselor, a ideologiei marxist­
leniniste orientate catre atragerea po­
pulatiei autohtone $i educarea unei so­
cietati loiale regimului pe o lunga peri­
oada de timp. In zona se desfii$urau nu
doar actiuni propagandistice efemere,
ci, paralel, se consolida $i un sistem al
aparatului de partid $i de invatamant.
Obiectivele pe care puterea sovietica
le urmarea prin instituirea unor sisteme
de propaganda $i instruire ITI RSSM au
fost incluse in circulara Scopurile pen­
tru anul de studii I 945-1946, elabora­
ta in anul 1945 de catre Comisariatul
invatamantului $i adresata tuturor in­
stitutiilor de invatamant din republica.
In document se mentiona ca sarcina
primordiala a intregii tari consta in "a
restabili economia $i cultura, a lichida
urmarile razboiului $i ocupatiei ger­
mano-romane"39. Circulara constata $i
un $ir de daune aduse invatamantului
de catre "ocupantii germano-romani"
care, chipurile, "au distrus sistemul in­
vatamantului sovietic $i au adus pagube
$COlilor, au fost extrase circa 100 mii de
banci, circa 3 mln. volume de literatura
$tiintifica $i artistica" etc.40• Conform
documentului, cea mai mare crima se
considera faptul ca "3 ani de zile copi­
ii au studiat in $Colile romanizate, s-au
aflat sub influenta ideologiei fasciste".
Documentul concluziona ca elevii "au
pierdut trei ani de educatie normala, au
probleme de con$tiinta", ca "au fost tra­
umatizate sufletele a sute de mii de copii
sovietici"41• Pe acest fundal, Comisaria­
tul Norodnic al Invatamantului indica
sarcinile pentru anul $COiar 1945/1946:
mentionand "lichidarea. urmarilor ocu-

patiei germano-romane din invatamant
[ ....], educarea tinerei generatii in spi­
ritul ideologiei marxist-leniniste, a Ma­
relui Octombrie, a mo$tenirii lasate de
Marele Lenin $i Stalin"42. Prin unnare,
in sistemul i'nvatamantului sovietic pre­
universitar $i superior, instruirea avea
scopul nu atat de a alfabetiza populatia
$i a pregati cadre pentru economia natio­
nala, cat a modela con$tiinta locuitori­
lor Basarabiei i'n vederea educarii unei
mase loiale regimului. Un argument in
plus la aceasta afirmatie este informatia
profesorului M. Pavlov (care din 1945
a detinut functia de director al IPC) Cu
privire la necesitatea deschiderii unei
universita/i fn RSS Moldoveneascii,
expediata Seqiei $coli a CC PC(b) din
toata Uniunea. in aceasta informatie,
profesorul M. Pavlov sublinia ca IPC
nu poate asigura in totalitate necesitatea
de speciali$ti calificati, dar atragerea ti­
neretului la studii este necesara pentru a
demonstra ca "pentru poporul moldove­
nesc puterea sovietica este puterea pro­
prie, matema, realizata prin straduintele
sale, cu propriile maini"43. Iar din con­
siderentul ca "boierii romani au deschis
la Chi$inii.u filiala Universitatii din Ia$i
in componenta Facultatii de Teologie $i
a Facultafii Agricole, puterea sovieticii
trebuie sa deschida o universitate com­
pleta cu $apte facultati''44• Prin urmare,
dezvoltarea i'nvatamantului superior
in RSSM avea datoria de a demonstra
populatiei ca regimul sovietic are "fata
umana", este orientat catre asigurarea
buniistarii populatiei, manifesta grija
fata de oameni.
Ca sii punii in aplicare hotararea Cu
privire la ac/iunile de fmbuniitatire a
lucrului politic Ji cultural de masii $i
POLITICI CULTURALE
restaurarea institufiilor invatamantului
public Ji a celor medicale in raioanele
RSSM, eliberate de ocupan/ii germano­
romani (iunie 1944)45, Sovietul Comi­
sarilor Norodnici al RSSM a emis un
$ir de acte normative. Astfel, in baza
Hotararii din 15 iulie 1944, urmau sa se
instituie 15 $COli-intemat, comisarului
invatamantului, M. Radul, ordonandu­
i-se sii. completeze $COiile cu cadre di­
dactice. in vederea asigurarii cu cadre a
$COlilor, studentilor de la Institutul Pe­
dagogic Moldovenesc li s-a pennis sa
ridice diplomele de absolvire inainte de
termen, oferindu-li-se posibilitatea sii.-$i
continue ulterior, daca vor dori, studii­
le46. Hotii.rarea Cu privire la restabilirea
re/elei institu/iilor de fnva/amant supe­
rior $i mediu de specialitate a sistemu­
lui Comisariatului lnva/amantului Pu­
blic al RSSM (din 24 iulie 1944)47 , pre­
vedea repunerea in drept a Institutului
de invatatori din Tiraspol, a Institutului
Pedagogic din Chi$inau, a unui $ir de
$COii pedagogice $i profesionale. 0 ho­
tiirare speciala a Sovietului Comisarilor
Norodnici a fost aprobatii. la 29 septem­
brie 1944, aceasta prevedea restabilirea
retelei de $COii superioare $i medii de
specialitate existenta in 1941 in RSSM
$i demararea procesului de studii la 15
octombrie 194448.
Peste un an, in 1945, in baza hotiirarii
CC al PC(b)M $i a Consiliului Comisari­
lor Norodnici al RSSM a fost creat Insti­
tutul de lnva/atori de Stat din Bal/i, care
intrunea $i o sectie de Istorie49, iar in baza
hotararii PC(b )M $i Consiliului Comi­
sarilor Norodnici al RSSM din 4 martie
1946, s-a decis instituirea Universita/ii
de Stat din ChiJiniiu, constituitii. din cinci
facultati, inclusiv Facultatea de Istorie Ji
61
Destin ronuinesc - nr. 4 • 2009
Filologie. Peste trei ani, in 1949, printr-o
disp<?zi�e similara a fost fondat �i Institu­
tul de fnviifatori din Soroca50.
Tot cu scopul de a asigura sistemul
de invatamant s-a procedat la organi­
zarea cursurilor de scurta durata de
pregatire a profesorilor pentru �colile
primare �i medii. Ele se des:fa�urau de
obicei in institutiile de \'nvatamant in­
stitutionalizate (la Chi�inau, Balti, Ca­
hul, Soroca)51 •
INSTITUTELE DE INVATATORI
Institutul de fnvii/iitori din Tiraspol
a fost reabilitat prin Hotararea Consi­
liului Comisarilor Norodnici al RSS
Moldovene�ti din 2 septembrie 1944.
Si-a inceput activitatea la 1 noiembrie
1944, dispunand de cinci facultati,
printre care �i Facultatea de Jstorie52,
care includea o singura catedra (cate­
dra de Istorie). in a doua jumatate a
anului de studii 1945/1946, a fost in­
stituita catedra Bazele marxism-leni­
nismului, careia i s-a conferit statutul
de catedra universitara. Noua structura
asigura predarea disciplinelor ideolo­
gice la toate facultatile.
Institutul de invatatori din Tiraspol
a activat un timp ca institutie cu durata
de studii de doi ani, iar in 1952 a fost
transformat in Institut Pedagogic (cu
patru ani de studii)53• in anul 1954, Fa­
cultatea Istorie a Institutului Pedagogic
T G. Sevcenko din Tiraspol a fost trans­
ferata la IPC.
Lipsa cadrelor didactice in �colile
republicii �i a ideologilor marxi�ti-le­
nini�ti a impus necesitatea crearii, in
1945, a Jnstitutului de fnvii/iitori din
Biil/i, care dispunea de trei sectii: sec-
62
in perioada 1944-1954, pe teritoriul
RSSM funqionau 5 institutii de \'nvata­
mant superior care pregateau speciali�ti
in istoria marxista: Jnstitutul de fnviifii­
tori din Tiraspol (din 1952 denumit Insti­
tutul Pedagogic din Tiraspol); Institutul
defnviifiitori din Biil/i (din 1953 denumit
Institutul Pedagogic din Balfi; Jnstitutul
de fnviifiitori din Soroca; lnstitutul Pe­
dagogic I. Creangii din Chi$inau; Uni­
versitatea de Stat din Chi$inau.
tia Istorie $i Filologie; sectia Stiinfe ale
Naturii $i Geografie, seqia Matemati­
cii. in cadrul sectiei Istorie $i Filologie
se pregateau profesori de istorie, limba
�i literatura moldoveneasca �i limba �i
literatura rusa. in primul an, in cadrul
seqiei au studiat doua grupe academice:
una cu predare in limba moldoveneascii,
alta - cu predare in limba rusa54•
Catedrele din cadrul Institutului de
Invatatori �i-au inceput activitatea abia
in al doilea semestru al anului de stu­
dii 1945/1946. Seqia Istorie $i Filolo­
gie \'ntrunea cateva catedre filologice
�i catedra Jstorie55 . In anul 1946, a fost
instituita �i catedra Bazele marxism-le­
ninismului56 . intr-un raport privind ac­
tivitatea Institutului de invatatori din
Balti se mentiona ca aceasta "a inceput
sa functioneze in luna mai 1945, sub
sernnul marii griji a Partidului �i Guver­
nului fata de invatatori �i �coala57• Anul
universitar a inceput la 17 septembrie
1945 �i s-a incheiat la 1 iulie 1946.
in unele documente din 1948, ates­
tam �i denumirea de Facultate de Jsto­
rie $i Filologie a Jnstitutului din Biilfi.
Trebuie sa mentionam, totu�i, ca pe

atunci Institutul de la Biilti funqiona in
bazii de sectii, iar calificativul faculta­
te trebuie perceput mai curand ca o re­
miniscentii lingvisticii utilizatii atat de
controlorii de partid, cat $i de studenti
$i profesori. Pana in anul 1949, in frun­
tea seqiei lstorie fi Filologie s-a aflat
profesorul Vaisman, destituit ulterior
din functie prin ordinul ministrului in­
viitiimantului 58. In locul Jui a fost numit
taniirul absolvent al Facultiitii Istorie
a Institutului Pedagogic din Chi$iniiu,
Gheorghe S. Grosul59•
0 perioadii scurtii de timp, cadrele
didactice din domeniul istoriei erau pre­
giitite de ciitre Institutul de lnvafatori
din Soroca (cu termenul de studii de doi
ani), fondat in 1949 $i organizat in bazii
de sectii. In cadrul Jui erau instruiti $i
profesori de alte specialitiiti, inclusiv
profesori de istorie $i geografie pentru
clasele V-VII ale $COlilor medii60 •
La inceputul anului universitar
1951/1952, s-au operat anumite modi­
ficiiri in structura inviitiimantului istoric
superior din RSSM. In conformitate cu
Hotiirarea ministrului inviitiimantului
din RSSM, facultiitile sau sectiile de is­
torie de la institutele pedagogice $i de
inviitiitori au fost comasate cu cele de fi­
lologie. La IPC, de exemplu, facultatea
lstorie $i cea de Literatura au fost unite
intr-o facultate unicii - Istorie fi Filo­
logie - cu douii sectii corespunziitoare.
In funqia de decan a fost numit A. Pen­
zul; sectii similare au fost create $i la
Institutele de inviitiitori din Biilti ($ef de
sectie S. A. Cemea) $i la Institutul de
inviitiitori din Soroca ($ef de sectie I. A.
Rudenco)61 •
Initial, facultiitile (sectiile) Istorie
ale institutelor de inviitiitori s-au con-
POLITICI CULTURALE
fruntat cu o lipsii acutii de cadre califi­
cate. Aceastii stare de lucruri se atesta
fie la momentul fondiirii institutiei, fie
dupii transformarea unora din ele in
institute pedagogice. Faptul a dimi­
nuat considerabil calitatea procesului
instructiv-educativ. Conform unor date
statistice (care vizeazii perioada 1945-
1949), nici un colaborator al Institute­
lor de inviitiitori din Biilti $i Soroca, de
la nici o sectie a acestora, nu a reu$it
sii-$i sustinii teza de doctor in $tiinte,
chiar dacii multe dintre cadrele din
respectivele institutii au fost delegate
la studii postuniversitare la varii uni­
versitiitii din URSS62• Or, anume lipsa
de cadre calificate, precum $i numarul
relativ mic de studenti de la Faculta­
tea Istorie a Institutului Pedagogic din
Tiraspol, a celui din Biilti sau a ce­
lui din Soroca (pentru anul de studii
1949/1950, pentru facultatealstorie de
la Institutul Pedagogic din Tiraspol au
fost planificate 50 locuri; s-au inscris
insii la studii doar 20 studenti 63) a racut
ca, la mijlocul anilor '50, sii se opereze
mari schimbiiri in procesul de pregiitire
a profesorilor de istorie pentru $Colile
republicii. Astfel, dacii panii in anul
1954, profesorii de istorie erau pregii­
titi in cadrul Institutelor de Invatiitori
din Biilti, Tiraspol, Soroca, la IPC $i
la Universitatea de Stat din Chi$iniiu
(USC), din acest moment, obligatia /
dreptul de a instrui $i pregiiti profesori
de istorie $i I-au asumat IPC $i USC:
in anul 1954, la IPC au fost transferate
facultiitile de istorie ale Institutelor din
Balti, Tiraspol $i Soroca64 • Astfel, ln­
stitutul de Inviitiitori din Soroca a fost
lichidat, unele facultati fiind transfe­
rate la Institutul Pedagogic din Balti,
63
Destin romtinesc - nr. 4 • 2009
iar Facultatea lstorie - la IPC. Aceas­
ta schimbare a contribuit la ridicarea
nivelului calitatii pregatirii profeso­
rilor de istorie, facultatilor de istorie
ale Universitatii de Stat din Chi$inau
fACULTATEA ISTORIE A INSTITUTULUI PEDAGOGIC
DIN CHI$INAU
IPC $i-a reinceput activitatea in
baza a 5 facultati, inclusiv facultatea
lstorie65 • Initial, in cadrul acesteia acti­
va o singura catedra de istorie: tn anul
universitar 1944/1945 au fast instituite
alte 3 catedre: catedra lstorie a URSS
($ef catedra la. Grosul, doctor in is­
torie); catedra Jstorie Universala ($ef
catedra N. Koroliov); catedra Jstorie
a Moldovei ($ef catedra N. Nartov).
Comitetul pentru Invatamantul Supe­
rior de pe langa Sovietul Comisarilor
Norodnici al URSS nu a acceptat infi­
intarea ultimei, aproband doar consti­
tuirea catedrelor lstorie a URSS $i Js­
torie Universala.· In legatura cu trans­
ferarea lui Ia. Grosul la USC, postul de
$ef catedra lstorie a Popoarelor URSS
din cadrul Institutului Pedagogic din
Chi$inau i-a fast oferit profesorului N.
Nartov. Dupa demiterea lui N. Nartov
(1947), functia a fast cumulata de doc­
torul in istorie, conferentiarul universi­
tar N. Berezneakov. incepand cu anul
1949, functia de $ef al catedrei lstoria
URSS a exercitat-o doctorul in istorie
S. Afteniuc66 •
Din 1944, in cadrul Institutului Pe­
dagogic din Chi$inau activau catedrele
Bazele marxism-leninismului (trans­
farmata in anul 1956 in catedra Eco­
nomie politica $i Filosa.fie) $i Jstoria
PC(b) ain toata Uniunea (din 1952
64
$i a Institutului Pedagogic de Stat Ion
Creanga revenindu-le rolul decisiv 1n
procesul de farmare a speciali$tilor 1n
domeniul istoriei marxiste $i a cadrelor
de partid din RSSM.
catedra Jstoria PCUS). Ambele functi­
onau cu statut de catedre universitare
$i asigurau predarea cursurilor ideolo­
gice la toate facultatile, inclusiv la cea
de istorie67•
In anul 1951, 1n baza facuitatilor de
lstorie $i Filologie a IPC a fast creata
facultatea lstorie $i Filologie. Primul
ei decan a fast A. Penzul, iar in ianua­
rie 1952, 1n legatura cu plecarea lui la
studii, decan al facultatii a fast numita
L. Neizvestnah. in decembrie 1952, L.
Neizvestnah a fast transferata la cate­
dra Literatura Rusa $i Universala, de­
can al facultatii de lstorie $i Filologie
fiind numita V. Smelah (pe atunci lector
superior la catedra Economie Politica
$i Filozofie). In septembrie 1953, de­
can al facultatii a fast numit A. Repida,
care a detinut aceasta functie pana la
comasarea IPC cu USC ( l 960). In anul
1954, toate facultatile de istorie ale in­
stitutelor pedagogice $i de invatatori au
fast transferate in cadrul IPC, structura
facultatii ramanand neschimbata pana
tn 1955, cand, in confarmitate cu ordi­
nul Ministrului invatamantului al RSS
Moldovene$ti din 17 august, catedra
Jstorie a Popoarelor URSS $i catedra
lstorie Universala au fast transfarmate
in catedra lstorie; in functia de $ef al
catedrei a fast numit S. Afteniuc68 •

fACULTATE A !STORIE A UNIVERSIT.ATII DE STAT
DIN CttI�IN.AU
Facultatea Istorie a Universita{ii
de Stat din Chi$inau �i-a i'nceput acti­
vitatea odata cu inaugurarea institutiei.
Initial, purta denumirea Facultate de ls­
torie $i Filologie. Responsabil de orga­
nizarea facultatii �i asigurarea i'nceperii
studiilor la I octombrie 1946 a fost nu­
mit Ia. Grosul. in 1946, doctorul i'n isto­
rie Ia. Grosul a fost transferat de la IPC
la USC, unde a participat nemijlocit la
crearea Facultatii Istorie $i Filologie,
decan al careia a fost pana i'n 1948, fiind
pana i'n 1960 �i �eful catedrei Istorie a
URSS [69).
Facultatea Istorie $i Filologie inclu­
dea trei seqii: Limba $i literatura mol­
doveneasca, Limba $i literatura rusa,
POL ITICA DE COMPLETARE A CORPUL UI DIDACTIC
A L FACULT.ATIL OR DE ISTORIE
Documentele de arhiva atesta ca, i'n
primul deceniu postbelic, speciali�tii
din institutiile de i'nvatamant superior
din RSSM se angajau i'n baza de:
- diploma de studii superioare (pre­
ferabil, studii postuniversitare, studii de
candidat sau doctor i'n �tiinte);
- apartenenta nationala �i de partid;
- loc de trai (conta mult ca i'n primii
ani postbelici persoana respectiva sa se
fi aflat pe teritoriul dintre Prut �i Nis­
tru)11.
Documentele atesta ca marea majo­
ritate a speciali�tilor angajati i'n perioa­
da 1944-1946 la serviciu i'n institutiile
de i'nvatamant superior din RSSM, in
perioada 1941-1944 (a "ocupatiei")
s-au aflat fie i'n evacuare i'n or. Bugu-
POLITICI CULTURALE
Istoria. Initial, seqia /storie avea doua
catedre: catedra Istorie a Popoarelor
URSS �i catedra Istorie Universala. in
anii 1946-1948, disciplinele de studiu
se predau exclusiv i'n limba rusa. Pe
parcursul anilor 1946-1954, funqia de
decan al facultatii Istorie $i Filologie a
fost exercitata atat de speciali�ti i'n do­
meniul istoriei, cat �i de speciali�ti i'n fi­
lologie. Pana la 1960, funqia de decani
au detinut-o Ia. Grosul (1946-1948), M.
Pustanikova ( 1948), A. Simonov (1948-
1950), I. Varticean ( 1950), M. Muntean
(1950), A. Malkov (1951), I. Mqceri­
uk (1952), B. Ardentov (1952- I 953),
A. Simonov (1953-195<\), P. Mezentev
(1954), V. Senkevici (1954) 70•
ruslan, fie i'n alte regiuni ale URSS, �i
ca doar foarte putini dintre ace�tia erau
basarabeni. Nu a fost angajat nici un
roman, de�i i'n republica locuiau sufici­
enti speciali�ti care �i-au facut studiile
la institutii superioare din Romania. in
schimb, aproape toti cei care i'n perioada
1941-1944 nu s-au aflat in evacuare sau
i�i continuasera studiile in Romania au
fost declarati ostili statului sovietic, sub
motiv ca, chipurile, ar fi fost influentati
de ideologia burgheza, fascista etc.
Inca din anul 1944, angajatii institu­
tiilor de invatamant superior erau supu�i
unui control riguros. In baza Hotararii
nr. 378 (din 19 august 1944) a Comi­
tetului Unional pentru �koala Superi­
oara de pe Ianga Sovietul Comisarilor
65
Destin romanesc - nr. 4 • 2009
Norodnici din URSS, (in legiiturii cu
lipsa miisurilor necesare pentru crea­
rea corpului profesoral-didactic) s-a
instituit un control dur asupra cadrelor
didactico-�tiintifice. Acesta era efectuat
de ciitre reprezentantii comisariatelor
pentru inviitiimant �i de ciitre directorii
institutiilor de inviitiimant superior. Co­
misariatele pentru inviitiimant �i direc­
torii institutelor erau chemati:
- sii realizeze controlul (politic) �i
evidenta cadrelor;
- sii organizeze concursuri pentru
ocuparea functiilor;
- sii interzicii transferul cadrelor de
la o institutie la alta;
- sii intreprindii aqiuni ce sii asigu­
re buna activitate �i controlul exigent
asupra procesului didactico-�tiintific �i
propagandistic din institutiile de inviitii­
mant superior.
Rapoartele privind rezultatul con­
troalelor erau prezentate Comisariatului
Inviitiimantului Superior din URSS72 ,
aceste actiuni avand scopul:
- sii identifice cadre didactico-�ti­
intifice din republicii care au pierdut
contactul cu institutiile de inviitiimant
superior in rezultatul evacuiirii acestuia
in Buguruslan;
- sii atragii cadre noi �i, supunandu­
le unui control riguros, sii le piistreze
in cadrul institutelor, pentru ca in anul
1944 numarul cadrelor calificate care
activau in RSSM era foarte mic.
Cand a revenit la Chi�inau, lnstitutul
Pedagogic intrunea 20 cadre didactico­
�ti intifice �i 160 studenti, Sovietul Co­
misarilor Norodnici din RSSM urmand
sa ofere spatiu pentru studii �i conditii
necesare desra�uriirii procesului di­
dactic73 . La inceputul anului de studii
66
1944/1945, institutia dispunea de 38
cadre didactico-�tiintifice, 5 dintre care
(2 ru�i, 1 moldovean, l bulgar, 1 evreu)
erau angajati la Facultatea lstorie (Ia.
S. Grosul, P.A. Amosov, N.V. Koroliov,
I.I. Meteriuk, L.V. $teiman). La incepu­
tul aceluia�i an de studii (1944/1945)
Jnstitutul de fnvii/iitori din Tiraspol -
restabilit dupii revenirea din evacuare
dispunea de 22 cadre didactice, dintre
care 3 activau la catedra lstorie: R. A.
Dubinskaia (Jstoria URSS), N. Ia. Na­
zarova (Jstoria Universalii), I. B. Koi­
fman (Bazele marxism-leninismului,
lstoria PC(b) din toatii Uniunea). J.B.
Koifman a exercitat functia de �ef ca­
tedrii Jstorie panii in anul 1954, cand
seqia �i cei 3 profesori (doi evrei �i un
rus [ 74]) au fast transferati la IPC. Peste
doi ani, la 1 septembrie 1947, la Institu­
tul de inviitatori din Tiraspol activau 22
cadre didactice: 9 moldoveni, 7 ru�i, 8
evrei (9 membri PC, 3 candidati la titlul
de membri, 12 - fiirii partid75).
In anul universitar 1945/1946, la Jn­
stitutul de lnvii/iitori din or. Biil/i acti­
vau 21 speciali�ti. Din a doua jumiitate
a anului, dupii ce catedra Bazele mar­
xism-leninismului �i Jstorie a fast reor­
ganizatii, Ill cadrul ei au riimas sii lucre­
ze 4 persoane: I.I. Bol�akov (profesor
de Bazele marxism-leninismului pentru
toate specialitatile; exercita �i funqia de
�ef de catedrii), C.F. Chirstea (profesor
de lstoria Moldovei), M.I. Rivilis (pro­
fesor de Jstoria Universalii), D.E. Po­
plavskaia (profesor de lstoria URSS);
conform apartenentei nationale - I rus,
1 moldovean �i 2 evrei76.
In anul 1946, catedra Bazele mar­
xism-leninismului �i Jstorie a fast divi­
zatii in catedra lstorie �i catedra Bazele

marxism-leninismului. In cadrul cate­
drei lstorie activau 3 lectori superiori:
D.E. Poplavskaia, S.l. Rivilis, H.S. Sto­
liar77. in anii 1946-1947, funqia de �ef
interimar al catedrei de Istorie a exerci­
tat-o D.E. Poplavskaia.
La catedra Bazele marxism-leninis­
mului activau 3 lectori superiori: I.I.
Bol�akov (�ef interimar al catedrei);
V.I. Karpenko; V.N. Kaidalov78. Pe par­
cursul anului de studii 1947/1948, I.I.
Bol�akov a fost eliberat din functie, �ef
interimar al catedrei fiind numit N.I.
Konev (lector superior). Pe parcursul
anilor 1948-50, in cadrul catedrei au ac­
tivat: N.I. Konev, M.S. Titov, V.I. Kar­
penko79, iar in anul de studii 195111952
-A. P. Gozun (�ef de catedra); V. V. Sici;
P.P. Eremenko; K.A. Drozdov; V.C.
Karpenko; conform apartenentei natio­
nale, 2 moldoveni �i 3 ru�i80 •
in perioada 1948-50, in cadrul ca­
tedrei Istorie au activat Gh. S. Grosul
(in 1949 a exercitat funqia de �ef de
catedra), A. I. Stoliar, P. G. Bogatii, D.
Em. Poplavskaia81 (in anul 1948-49, ca­
teva !uni, functia de �ef de catedra a fost
exercitata de A. I. Stoliar �i D.E. Poplav­
skaia)82. in anul 1949, din numarul total
de 32 profesori angajati la Institutul de
fnvafatori din Balfi, 10 erau moldoveni,
faptul fiind calificat de catre demnitarii
de partid ai vremii drept nationalism lo­
cal83. Totu�i, in primul deceniu postbe­
lic, numarul speciali�tilor autohtoni era
extrem de mic.
in anul 1951, componenta corpului
proresoral al catedrei Jstorie a suportat
mai multe modificari: tn cadrul ei au
fost angajati D. Ia. Bakerman (�ef de
catedra), M. A. Medvedev; E. A. Smo­
linkina, N. N. Bazarenko, M. M. Froio-
POLITICl CULTURALE
va (conform componentei nationale: 2
evrei, 2 ru�i, t moldovean)84. in anul de
studii 1953/1954, la catedra lstorie lu­
crau 4 lectori superiori; toti membrii ca­
tedrei erau profesori tineri, cu o vechi­
me de doar cativa ani de predare, fara
grade �tiintifice: Lectorul superior V.A.
Radut exercita functia de �ef interimar
al catedrei Istorie (l 952- t 954; lectorut
superior L.V Feider preda cursul de Is­
torie Moderna �i de Metodica predarii
istoriei $i constitufiei; lectorul superior
E.E. Certan, care lucra in cadrul institu­
tului din anul 1952, preda cursurile ls­
toria Antica �i lstoria Moldovei ta sec­
tia Limba $i literatura moldoveneasciil
rusa; lectorul superior P.L. Ribalko pre­
da cursul Jstoria URSS �i lstoria Evului
Mediu85•
Din cauza ca profesorii de la sec­
tia lstorie $i Filologie a Institutului de
invatatori din Balti "nu corespundeau
exigentelor invatamantului superior",
in cadrul acestei institutii s-au operat
numeroase schimbari de personal. Pen­
tru a ridica nivelul cadrelor didactice, o
parte din ele au fost delegate la univer­
sitati din URSS, unde aveau sa urmeze
studii postuniversitare. 0 buna parte
din ace�tia nu s-au intors in RSSM, alta
parte au fost exclu�i din invatamant in
urma criticii inspectorilor de la sectia
$coli ,$i lnstitufii de fnvafamant superi­
or a CC a PC(b)M.
La catedra Jstorie din cadrul seqiei
Jstorie $i Filologie a Institutului de In­
vatatori din Soroca activa un singur lee­
tor titular - K.B. $ulman. Tot el exercita
�i functia de �ef de catedra86. Periodic, la
catedra erau invitati sa predea profesori
de la Institutul de Invatatori din Balti �i
de la IPC. Catedra Bazele marxism-le-
67
Destin romanesc - nr. 4 • 2009
ninismului era condusii de F.F. Turcan,
care preda disciplinele ideologice la
toate specialitiitile, institutul avand doar
patru grupe academice: cate douii la fi­
ecare seqie87.
Lipsa cadrelor didactico-$tiintifice
de inaltii calificare constituia problema­
cheie a tuturor facultiitilor $i seqiilor
de istorie ale institutiilor de 10viitiimant
superior din RSSM. Acest fapt diminua
calitatea procesului instructiv-educativ.
Si pentru perioada 1945-49 riimanea
valabilii afirmatia "nici un colaborator
al Institutelor de 10viitiitori de la nici o
facultate nu $i-a sustinut teza de doctor
in $tiinte"88, de$i multi dintre ace$tia i$i
fiicuserii studiile la aspiranturii.
Si in cadrul IPC, situatia era similarii.
in anul de studii 1951/1952, la catedra
Jstoria URSS activau titularii S. Afte­
niuc, A.V. Repida, N.P. Kiricenk:o, N.D.
Roitman, R.A. Dubinskaia, K. Strati­
evski89 $i cumularzii V.M. Senkevici $i
A.S Esaulenko90. Dintre ace$tia, doar S.
Afteniuc $i A. V. Repida detineau titlul
de doctor in istorie.
Structura profesoral-didacticii a cate­
drei Istoria Universala nu a fost supusii
unor schimbiiri esentiale. In anul 1951-
1952, in cadrul catedrei continuau sii
activeze titularii N.V. Koroliov ($ef de
catedrii in anii 1945-1955), I.M. Slaen,
I.S. Krociak (nici unul dintre membrii
catedrei nu avea grad didactic sau titlu
$tiintific)91 . in anul de studii 1952/1953,
la catedrii au fost angajati doi dintre ab­
solventii Institutului - C. Drahenberg $i
V. Potlog92.
Catedra Istoria Universala din ca­
drul USC a fost inauguratii odatii cu in­
fiintarea Facultiitii Istorie $i Filologie.
Initial, in cadrul ei activau doi colabo-
68
ratori - N. Mohov $i M. Muntean, ulti­
mul transferandu-se ulterior la catedra
Jstoria URSS. in 1947-1948, in cadrul
catedrei au fost cooptati speciali$ti noi:
lectorii superiori R. Enghelgardt $i N.
Koroliov; lectorii G. Smimov $i V. To­
trov; titularii A. Mirkind, B. Model, V.
Antonova, V. Starojuc. in 1951, postul
vacant de lector superior a fost ocupat
de N. Bregovskaia, absolventii a aspi­
ranturii Universitiitii M. V. Lomonosov
din Moscova93. In perioada 1946-1952,
functia de $ef de catedrii a fost exerci­
tatii de ciitre doctorul in istorie N. Mo­
hov, urmat de doctorul in istorie, con­
ferentiarul V. Antonova (1952-1954)94.
Catedra Jstoria URSS, consideratii cate­
drii de bazii in cadrul F acultiitii Jstorie,
USM, participa la pregiitirea viitorilor
speciali$ti in istorie, se bucura de eel
mai mare prestigiu $i avea eel mai mare
numiir de angajati (sii nu uitiim ca in
anul $COiar 1946/1947, in cadrul ei acti­
vaserii numai 2 profesori - Ia. Grosul $i
I. Me$Ceriuk)95.
Pentru a pregiiti speciali$ti in do­
meniul istoriei marxiste, institutiile de
inviitiimant superior din RSSM trebu­
iau asigurate cu cadre didactice com­
petente, dar, totodatii, aservite regimu­
lui, care, cataloga populatia autohtonii
ca influentatii de "ideologia burgheza,
fascista" $i neincreziitoare in puterea
sovieticii. Anume din acest motiv, in
primii ani postbelici, cadrele univer­
sitare erau aduse din alte regiuni ale
URSS. Abia mult mai tarziu, cand in
republicii au apiirut primii absolventi ai
primelor promotii de istorici marxi$ti,
pregiititi in conditiile regimului totali­
tar de comandii, in strictii corespundere
cu ideologia marxist-leninistii, corpul

profesoral al facultatilor de istorie din
republicii a inceput sii fie completat �i
cu cadre locale.
Efectivul de studenti din primii ani
postbelici era �i el constituit din alo­
gem, stare de lucruri determinatii, in
POLITICA PRIVINO CONTINGENTUL OE STUDENT!
Dinamica contingentului de studenti
in cadrul institutiilor de invatiimant su­
perior din RSSM a fost determinatii de
nevoia de cadre pentru institutiile de
inviitiimant preuniversitar; de politicile
propagandistico-ideologice comuniste;
de politica de completare a organizatii­
lor de partid cu cadre marxiste; de reali­
tatile politice ale perioadei respective.
Intr-un raport din 19 octombrie
1944, �eful secfiei personal a Comisa­
riatului Invatamantului relata ca �colile
medii din republicii - chiar dacii, in ace!
moment, nu toate institutiile de acest
fel �i-au reluat activitatea - au nevoie
de 627 profesori96. Or, la acea vreme, de
pregiitirea cadrelor pentru invatamantul
preuniversitar se ocupau, in principal,
IPC �i institutele de invatatori.
In anul de studii 1944/1945, din cei
384 studenti ai IPC, 84 erau inscri�i la
Facultatea Jstorie (36- la anul I; 10- la
anul II; 20- la anul III; 18- la anul IV;
respectiv, 8 erau moldoveni, 25 - ru�i,
35 - evrei, 16 - ucraineni 97). Ponderea
Facultatii Jstorie constituia 21,8% 98•
La Facultatea Istorie a Institutului
de lnvafatori din Tiraspol, care, revenit
din evacuare, �i-a reluat activitatea ca
Institut de Inviitiitori cu durata de studii
de doi ani, in anul universitar 1944/1945
s-au inscris 41 studenti (18 moldoveni, 5
ru�i, 18 ucraineni). Cursurile se predau
POLITICI CULTURALE
mare miisurii, de politica statului privind
componenta �i dinamica contingentului
studentesc de la facultatile de istorie din
RSSM �i consideratii parte componentii
a politicii in domeniul inviitiimantului
istoric superior.
in douii limbi - moldoveneascii �i rusii.
In grupa academica cu predare in limba
moldoveneascii studiau 18 studenti, in
cea cu predare in limba rusii - 2399•
Jnstitutului de fnvafatori din Balfi
avea pentru anul 1945/1946 un plan de
admitere de 120 persoane: la sectia Is­
torie $i Filologie au fost inscri�i 57 stu­
denti100. Pe parcurs au mai fost inmatri­
culati 8 studenti, iar ciitre finele anului de
studii 1945/1946, la seqia Jstorie $i Fi­
lologie (anul I) erau inmatriculati 65 stu­
denti, 35 - in grupa cu predare in limba
moldoveneascii �i 30 in cea cu predare
in limba rusii. In total, institutul numiira
125 studenti 101 •
In perioada 1944-46, la facultatile
Istorie ale Jnstitutului Pedagogic din
Chi$inau, Institutului de invafatori din
Tiraspol $i Jnstitutului de lnvafatori din
Balfi invatau mult mai multi studenti
alogeni decat moldoveni. Dar, din con­
siderentul ca in republicii existau mai
multe �coli medii cu predare in limba
moldoveneascii decat �coli medii cu
predare in limba rusii, CC al PC(b)M �i
Ministerul Invatamantului �i-au asumat
sarcina de a pregiiti numiirul necesar de
cadre autohtone, vorbitoare de limba
moldoveneascii. Astfel, in conformi­
tate cu Hotiirarea nr.110 a Consiliului
de Mini�tri �i a CC a PC(b)M din 1946
( Cu privire la acfiunile de consolidare
69
Destin romanesc - nr. 4 • 2009
a activitafii Institutului Pedagogic din
Chi.�inau); in anul $Colar 1946/1947, se
preconiza sa se inmatriculeze mai multi
tineri autohtoni 102, care nu se inscriau
la studii din cauza ca nu-$i puteau pla­
ti taxa pentru studii, introdusa in anul
1940 (plata pentru studii a fost anulata
abia in anul 1954)103• Pentru a atrage ti­
neretul autohton la studii, Consiliul de
Mini$tri $i a CC al PC(b)M a emis o ho­
tarare ce garanta moldovenilor conditii
normale pentru studii 104 • Cu toate aces­
tea, numarul studentilor autohtoni nu
s-a marit imediat. Intentiile autoritatilor
locale s-au confruntat cu o rezistenta
acerba din partea minoritatilor, care de­
tineau pozitia dominanta in aparatul de
partid $i de stat. Anume aceste elemente
au calificat intentia de a pregati cadre
autohtone drept nationalism local 1°5•
in 1946, Universitatea de Stat din
Chi$inau a fost declarata institutie na­
tionala, aici fiind transferati aproape
toti studentii din anul II de la IPC 106•
Este elocvent faptul ca in randul stu­
dentilor dominau reprezentantii mino­
ritatilor etnice. La l noiembrie 1946,
la seqia Istorie din cadrul Facultatii
Istorie $i Filologie a acestei institutii
studiau 59 studenti (33 rll$i, 8 moldo­
veni, 6 evrei, 8 ucraineni, 4 studenti
de alte nationalitati; 12 membri ai PC
$i 32 comsomoli$ti) 1 07•
Incepand cu anul 1948, admiterea
in institutiile de invatamant superior
din URSS se desfa$ura in conformitate
cu ordinul ministrului invatamantului
superior din URSS (S. Kaftanov) Cu
privire la desfa$urarea examenelor
de admitere in institufiile de fnvafa­
mant superior din URSS. Examenele
se desfa$urau in stricta conformitate
70
cu Regulamentul aprobat de minister
$i publicat in Buletinul Ministerului
lnva/amantului (pentru anul 1948).
Cei care candidau pentru specialitatea
Jstorie trebuiau sa posede un volum de
cuno$tinte care corespundea programei
$Colii medii, sa poata aprecia procesele
economice, sociale $i politice din di­
ferite perioade prin prisma ideologiei
marxiste �i a doctrinei revolutionare,
urmand sa studieze /storia statului so­
vietic $i lstoria Marelui Razboi pentru
Apararea Patriei 108 •
In anul 1948, 23 persoane au absol­
vit Facultatea Istorie din cadrul IPC I09,
la anul I fiind inmatriculati 21 stu­
denti, de$i planul de admitere avea 25
locuri 1 1 0 • La sfar�itul anului de studii
1948/ l 949, la specialitatea Istorie stu­
diau 80 studenti (la anul I de studii-20,
II-25, III-19, IV- 16 studenti) 111•
Ministerul invatamantului Superior
din URSS a sesizat aceasta mic$orare,
in special cea de la facultatile de isto­
rie. Si pentru a redresa situatia, pentru
a "apropia invatamantul superior de
viata'', a acoperi insuficienta de cadre
marxiste, viceministrul A. Samarin a
emis, la 26 mai 1950, ordinul privind
crearea de sectii serale la un $ir de in­
stitutii din URSS $i la IPC 112• Aplicand
ordinul, Ministerul Invatamantului
din RSSM a preconizat in anul $COiar
1950/1951, pentru facultatile $i sectii­
le Istorie din cadrul institutelor de in­
vatatori cu durata de studii de doi ani,
I 00 locuri pentru sectiile cu frecventa
la zi $i 125 locuri - pentru sectiile fara
frecventa, iar pentru sectia de /storie
din cadrul IPC - 25 locuri cu frecventa
la zi, 25 - pentru sectia serala, 50 - la
sectia fara frecventa 113•

In conformitate cu Ordinul Minis­
terului invatamantului Superior din
URSS Cu privire la miisurile de ajutor
pentru Universitatea de Stat din Chi,$i­
niiu, la specialitatea Istorie din cadrul
USM urmau sa fie inmatriculate 25
persoane. In anul de studii 1950/195 l ,
la aceasta institutie erau inmatriculati
1.435 studenti, dintre care 638 ru�i, 316
evrei, 284 moldoveni, 158 ucraineni, 41
de alte nationalitati 114 .
Planul de admitere la sectia lstorie a
Institutului Pedagogic din Balti consti­
tuia, in anul 1953/1954, 25 persoane 115.
In total, in anul 1953, la sectia Istorie
studiau 60 studenti (41 moldoveni, 3
ru�i, 13 ucraineni, 10 evrei; conform
apartenentei de partid: 1 membru al PC,
53 comsomoli�ti, 6 fara apartenenta po­
litica)116.
Lipsa cadrelor calificate, numarul re­
lativ mic de studenti de la facultatile de
Istorie ale Institutului Pedagogic din Ti­
raspol �i celui din Balti (in anul de studii
1949/1950, au fost planificate 50 locuri
la Facultatea Istorie a Institutului Peda­
gogic din Tiraspol, dar s-au inscris doar
20 studenti)117 a determinat conducerea
sa transfere facultatile de istorie din ca­
drul institutelor de invatatori la IPC. in
anul de studii 1953/1954, contingentul
studentilor de la institutele de invatatori
�i de la cele pedagogice din RSSM era
urmatorul: IPC - 119 studenti; Institutul
Pedagogic din Tiraspol - 50; Institutul
Pedagogic din Balti - 60; Institutul de
invatatori din Soroca - 7511 8. Dupa ce,
in 1954, facultatile (seqiile) Jstorie au
fost transferate in cadrul IPC, numarul
POLITICI CULTURALE
studentilor de la sectia Istorie a acestu­
ia a crescut considerabil datorita aflu­
xului de studenti de la institutele din
Tiraspol �i Balti. Acqtia nu puteau fi
inmatriculati la Universitate, deoarece
studiasera in baza programelor insti­
tutelor de invatatori cu durata de stu­
dii de doi ani, in timp ce programa de
studii de la USC era prevazuta pentru
. . .
cmc1 am.
Impunerea modelului sovietic in in­
vatamantul istoric superior din RASSM
�i RSSM avea scopul:
- de a incadra sistemul politic �i edu­
cational din republica in circuitul sovie­
tic;
- de a motiva teoretic anexiunile �i
crimele comise de regimul comunist;
- de a atrage populatia autohtona de
partea regimului;
- de a constitui, prin ideologizare �i
propaganda, o masa loiala regimului o
perioada indelungata de timp;
- de a �terge identitatea nationala a
romanilor basarabeni �i a crea "poporul
sovietic".
Modelul sovietic al invatamantului
istoric superior instituit in RSSM a com­
portat constant un caracter antinational,
fapt demonstrat in special de statisticile
privind componenta nationala a corpu­
lui didactic �i a celui studentesc, care,
in primii ani de dupa razboi, era consti­
tuit, majoritar, din reprezentanti ai mi­
noritatilor etnice, populatia autohtona
reprezentand, in viziunea oficialitatilor,
un pericol pentru puterea sovietica, de­
oarece fusese influentata de "ocupafia
germano-romanii ".
71
 NOTE:

Cozma, V., lstoria Universitii/ii de Stat din Moldova (/946-1996), Chi$iniiu, /996. p. 217-256.
Universitatea Pedagogicii de Stat "Ion Creangii" din ChiJiniiu (/940-2000), ChiJinii11, 2000, p. 44-50, 81-/26.
184-190,
Turcanu, I, lstoricitatea istoriografiei: observa/ii asupra scrisului istoric basarabean, Chi�·iniiu, 2004, pag. 9.
Morant, Anton, Stiinfa istoricii in contextul intereselor politice, Pontos. Chi$iniiu, 2003.
Wi/helmus Petrus Van Meurs. Chestiunea Basarabiei 1n lstoriografia Comunistii. ChiJiniiu: Arc, /996.
Ibidem, p.20
Burlacu Valentin. Propaganda cultura/-educativii in Mode/area con$tiin/ei $i mentalitii/ii populafiei RSSM
(/944-1950). /I Destin Romanesc. Revistii trimestrialii de istorie $i culturii, Chi$iniiu - Bucure$1i. Nr. 212003. p.
80-91.
Burlacu Valentin. lnstitu/iile cultural educative din R.S.S. Moldoveneascii - instrument de rusificare (/944-1950).
II Destin Romanesc. Revis/a trimestriala de istorie Ji culturii, Chi$iniiu - Bucure$li. Nr. 212002. p. 73-85..
Eremia, Maria, Facultatea de lstorie din cadrul lnstitutului Pedagogic Moldovenesc (/94/- /944) II Conferin/a
corpului didactico-$tiinfific Bilan/11/ Activitiifii $liin/ifice a USM pe anii /998/99, 27 septembrie - 2 octombrie
2000, rezumatele comuniciirilor, $liin/e socio-umane, Chi$inau - 2000. p. 294.
10 Eremia, Maria. Rolul ideologiei marxist-leniniste in pregatirea cadre/or istorice in Republica Sovieticii Soci­
a/is/a Moldoveneascii. II Ana/e/e $tiin/ifice ale Universita/ii de Stat din Moldova. Seria Stiin/e socio-umane.
Chi$iniiu, I 999. p. 2 I 5-218.
11
Moraru, Anton. lstoria Romani/or. Basarabia $i Transnistria (1812- /993), Chi$iniiu: Universul, /995. p. 283.
" Ibidem.
13 Ibidem.
14 EoKXawep M.H. MoJ1oa1JUR, MocKBa: I'ocU30am,/926, c.46. Citat dupa: Frunla$u, Julian, 0 istorie etnopolitica
a Basarabiei (/8/2-2002) , ed. J. Cartier, 2002. p./47.
" Frunla$U, Julian, 0 istorie elnopolitica a Basarabiei (/812-2002),, ed. I. Cartier, 2002. p.147.
16
Ibidem, p.292.
17 EbtpKa, r. 11. lloo2omo1JKa KaoopoB 1Jb1cweii u cpeo11eii K1J(lflu(jJuKa4uii 1J MCCP. Kuwu11e1J, I 98 I. c. I 0.
18 TupacnoflbCKuii I'ocyoapcm1Je1111b1ii lleoo202114ecKuii J111cmumym u1,1e11u Tr. We1J4e11Ko, Kuw1111e1J, 1980, c. 3.;
llep1Je11e4 /Jbtciueii UJKO!lbl MollOa(JUU II CoaemcKaR MoJ10a1JUR. 5 0Kn1J16pR, 1980.
19
Arhiva O rganiza/iilor Social Politice a Republicii Moldova (AOSP RM), F.51, inv. 7. d.317.f 23-29
20 Ibidem, inv. 5. d.544,/6.
11 TupacnoflbCKuii I'ocyoapcm1Je1111b1ii lleoa202114ecKuii J111cmumym u.Meuu T r. We1J4e11Ko, Kuiuu11e1J, 1980, c.
12,
11 Universitatea Pedagogica de Stal "Ion Creangii" din Chi$iniiu (1940-2000), Chi$iniiu, -2000, p. 7.
23 Ibidem. p. 44.
u Arhiva Na/ionalii a Republicii Moldova (AN RM), F.2991, inv.9a, d.87.f9.
l!, Ibidem, inv.5, d.2./14.
16 Ibidem.
17 Eremia, Maria, Facultatea de lstorie din cadrul lnstitutului Pedagogic Moldovenesc (/941-/944), p. 294.
28 Ibidem, p. 294.
29 Ibidem. p. 295.
10 Universitatea Pedagogica de Stat Ion Creangii din Chi$iniiu (/940-2000), Chi$inau, 2000, p. 7.
11 AN RM, F.299/, inv.5, d.2.f/54-155.
31
Ibidem, d.6./76.
33 5btp1<a r. 11. Op.cit., p.25.
14 Q4epKu ucmopuu Ko1,wy11ucmu4ecKoii llapmuu MoJ10a1Juu, Kuww1e1J, 1964. c.276.
35 llocmo11o(JJ(e11ue CHK CCCP O 1,1eponpURm11Rx no YllY4ute111110 A((ICC01Jo-noJ111m114ecKoii u K}'flbmyp11oii
pa6ombt u 1Jocmo11o(JJ(eHwo y4epe:J1Coe11uii 11apoouo20 npocBeUJeHUR u 3i)pa1Jooxpa11e11uJ1 /J paiiouax MCCP,
ocao60:J1Coe11ublx om 11eMe4Ko.py1,1bl1tcK11X OKKyna11mo1J II KoMeKmUBU3Ql/UR KpecmbRHCKux X03JlUCm/J /J
npG1Jo6epe:J1Cllb1X paiio11ax MoJ10a1JcK01� CCCP. C6. 00Ky1,ie11mo1J, Kuwu11e1J, /969, c.81.
36 AOSP RM, F.51, inv.2, d.37,/85.
37 Ibidem, d.2,/36-40.
38 Ibidem.
19 Ibidem, d.147,f I15-120.
,o Ibidem.
41 Ibidem.

72
 POLJTICI CULTURALE

41
Ibidem.
" Ibidem, inv.3, d.267,f I6.
" Ibidem.
" llocmaH06Jle1we CHK CCCP O A1epo11pW1muRX no YJ1Y4U1e1w10 Ataccoeo-110.wmu4ecKoii u KYJ1bmyp1wi1
pa6ombt u eoccmaflo6JleHUIO y4p=i>e11uii 11apoi>Ho20 npocee/,/./et1W1 u 3i)pa6ooxpa11e111m e paiioHax MCCP,
ocao60:J1Coem1b1x om 11e.111elfKO-pyMbtllCKUX OKKyna11moe II KoJ1J1eKmu«u3alfUR...1969, c.81.
" AOSPRM, F5/, inv.2. d.146,fl.
7
4 AN RM, F2991, inv.5, d.6./76.; Sb1pKa I'. 11. Op.cit., p.27.
48
AOSPRM, F51, inv.2, d./46./6.
49
AN RM, F3143, inv.l. d.3,fl.
50
Ibidem, F299J, inv.9a, d.87,/9-/0.
'
1
AOSPRM, F5/, inv.2. d.147,f81-84.
" AN RM, F299/, inv.5, d.6./76; Ibidem, d.2,f202.
3
' Ibidem, inv.9a, d.87.f!0.
" Ibidem, F3/43, inv.I. d.3,fl-2.
" Ibidem, F2991, inv.5, d.11./223.
6
' AN RM, F3143, inv.l, d.7,fl.
" Ibidem, d.3,fl.
'
8
AOSPRM, F5/, inv. 9. d.314,f 27.
9
' Ibidem, F5/, inv. 7. d. 314,f 89-90.
61) AN RM, F2991, inv.9a, d.87,f9-I0.
61
Ibidem, F/961, inv.l, d.9./22-23.
61
AOSPRM, F51, inv.8, d.38,f 20-27
63
Ibidem, F51, inv.8, d.787,f 123.
6
4 Sb1pKa I'. 11., Op. cit, p. 44.
6
' Universitatea Pedagogicii de Stat Ion Creangii din Chi$iniiu (/940-2000), p. 45.
66
Ibidem, p. 48.
67
AN RM, F/961, inv.l, d.292,f11-36.
68 Universitatea Pedagogica de Stat Ion Creanga din Chi$inau (1940-2000), p. 48.
69
Cozma V Op. Cit., P 217.
70 Ibidem, p. 218.
7
1 AOSPRM, F5/, inv.2, d.147./55-57.
71
Ibidem, d./50,f/7-18.
73
AN RM, F299!, inv.5, d.6,f76.
74
AOSPRM, F5, inv.3, d.267,f1-2.
" AN RM, F299!, inv.5, d.16,fl-15.
76
Ibidem, F3143, inv.l, d.l,f53-verso.
77 Ibidem, F299I, inv.5, d.I 6,f /-15.
78 Ibidem.
79
Ibidem, d.26,fI70.
80
Ibidem, d.57.f 2.
81
Ibidem, d.26,fI70-172.
81
Ibidem, F3/43, inv.l, d.7,f2-3.
83 AOSP, F5/, inv. 9. d. 314,f 6.
84
ANRM, F299/, inv.5, d.57,f 3.
"' AN RM, F299!, inv.5, d.94,f53.
86
ANRM, F/961, inv.l, d.148,f/3, 16.
87
Ibidem.
88
AOSP RM, F51, inv 8, d.38,f 20-27
89
AN RM, F/961, inv.I, d.l28,f9-I0, 25.
9'/ lbidem,f9-I0.
91
lbidem,f26
91
Cozma V, Op. Cit., p.
91
Ibidem, p. 231.
94
Ibidem.
95
Ibidem, p.111.
•• AOSPRM, F51, inv 2, d./47,f30.

73
Destin romcinesc - nr. 4 • 2009

9
7 AOSP RM, F51, inv.3, d.267,/27.
9IJ AN RM, F/961, inv.l , d.6,/37.
99 Ibidem,/29.
100 AN RM, F3/43, inv.J, d.3.fl-2.
m, Ibidem, d.2,/13.
,ni Ibidem, F299/, inv.5, d./5,/120.
rn3 nocma1106J1em1e Ng 638. 06 ycmww6lle,we 11.rnm11ocmu o6y4emm 6 cmapu,u.x K110ccax cpei)11ux lllK0ll u 6 Bbtcwux
y4e611b1x 3aeede11uflX CCCP u 06 U3Me11em1u nopRdKa 110311a4e11uii cmuneflduii .. II Co6pa11ue nocma,we,1efluii u
pacnopJ1:J1Ce1111ii flpaeumeJ1bcm6a Co,03a CCP>>), cmp. 236-237; nllamHoe 06p03oaa11ue - 1tacJ1edue CCCP II
http:l/nprospekt.ru/2008106/06lplatnoe-obrazovanie--nasledie-sssr
111•
in vederea asiguriirii studen/ilor cu haine $i inciil/aminte de care se ducea lipsii se prevedea ca institutului sa i se
ofere 250 paturi de dormit, 20 000 m de /esatura de bumbac pentru haine $i lingerie de pat, 200 paltoane pentru
barba/i $i 200 pentrufemei, 300 perechi de pantofi pentru barba/i, JOO pentrufemei.
JO$ AOSP RM, F51, inv. 9, d. 314,f 6.
106 AN RM, F2991, inv.5, d.26,/71
107 AOSP RM. F51, inv 4, d.330, F32.
108 AN RM, F2991,inv.5, d.23,/41-verso, 42.
/()9 Ibidem, d.26,/70
110 lbidem,/65.
111 lbidem,/69.
112 AN RM, Fl961, inv.1, d.9,/9.
113 lbidem,/8.
114 Rectorii, p.46.
5
11 AN RM, F2991, inv.5, d.94./9.
116 lbidem,/10.
117 AOSP RM, F51, inv.8, d.787./123 .
118 AN RM, F2991, inv.5, d.14/,f6-18.

SUMMARY

Dans eel article on analyse le proces de /'institutionnalisation de laformation historique superieure en RSSM.
On met en relief Jes buts de I 'implementations du modele sovietique de la formation historique superieure. On a
apporte Jes preuves de I 'intervention grossiere du parti-Etat dans / 'activite didactico-scientifique des eco/es superi­
eures.
Par le prisme des proces de / 'institutionnalisation de la formation historique superieure on decouvre la poli­
tique antination

74