Gheorghe Palade: radiografia unei bibliografii realizate prin cercetare

și lupta pentru emancipare națională

Valentin ARAPU
Parcursul profesional al istoricului Gheorghe Palade a fost marcat de frământările unei
generații care a trecut prin vicisitudinile unei societăți totalitare, revelațiile mișcării de
emancipare națională și aspirațiile integrării tuturor românilor în spațiul european.
În tradiția istoriografică a antichității persistau în mare parte două modalități de activitate
a istoricilor. Primii alegeau să cerceteze la adăpostul zidurilor cetății, în condiții confortabile,
inspirându-se din informațiile oferite de martorii oculari sau relatările altor autori. Ceilalți istorici
preferau, pe lângă sursele scrise avute la dispoziție, să se deplaseze nemijlocit la fața locului
unde s-a petrecut evenimentul, metodă desemnată drept „autopsie”.1 Bineînțeles că lucrurile s-au
schimbat între timp, istoricii diversificându-și metodele de documentare și cercetare. Istoricul
Gheorghe Palade reușea să cerceteze arhivele, să analizeze fondurile bibliotecilor, să discute și să
intervieveze participanții la evenimente de anvergură pentru spațiul românesc. Totodată, istoricul
Gheorghe Palade a fost în permanență pe baricade, la propriu și la figurat. De la mijlocul anilor
ʼ80 ai secolului trecut a fost printre înaintașii mișcării de eliberare națională a românilor
basarabeni. În 1995, în cadrul Comitetului de grevă, a luptat cu guvernarea agrariană care
intenționa să înlocuiască cursul de Istorie a Românilor cu cel de Istorie a Moldovei.2 În timpul
guvernării comuniste profesorul Gheorghe Palade a luptat pentru a păstra Catedra de Istorie a
Românilor, catedră care deranja ceata de ortaci ai președintelui comunist V. Voronin. Începând
cu anul 2003, conferențiarul universitar Gheorghe Palade, în calitate de Vicepreședinte al
Asociației Istoricilor din Republica Moldova(AIRM), s-a pronunțat împotriva introducerii
cursului de istorie integrată.3 În Declarația adoptată de Comitetul de Conducere al AIRM
(10.09.2003) și expusă la conferința de presă din 18 septembrie 2003 sunt stipulate următoarele:
„Sunt vehiculate tot mai sfidător tezele aberante ale istoriografiei sovietice despre națiunea
moldovenească și limba moldovenească”; „Autoritățile comuniste promovează o politică de
tensionare a relațiilor cu România, ceea ce este în contradicție flagrantă cu spiritul european și

1
Vasile Cristian, Istoriografia generală, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1979, p. 34.
2
Gheorghe Palade, Conjunctura politică tergiversează soluționarea revendicărilor. În: Nicolae Roibu, „Primăvara
demnității noastre. Reportaje. Grevele din Basarabia din primăvara anului 1995”, Chișinău, Editura Glasul, 1997, p.
111-116.
3
Gheorghe Palade [Semnatar]. Istoricii resping cursul de istorie integrată. Declarația adoptată la ședința
Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova, 10 septembrie 2003. În: Anatol Petrencu,
„Studii, materiale, atitudini”, Chișinău, „Cartdidact” SRL(Tipografia „Balacron”SRL), 2011, p. 528-530; Iacob C.
Istrati, Am luptat și vom lupta pentru istoria adevărată. În: „Literatura și Arta. Săptămânal al Uniunii Scriitorilor fin
Moldova”, 13 septembrie 2017. / http://www.literaturasiarta.md/printpress.php?l=ro&idc=3&idc1=530&id=2710
[Accesat: 15.09.2017]; Aurelia Felea, Istorie și politică în Republica Moldova în timpul mandatului comunist. În:
„Destin Românesc. Revistă de istorie și cultură. Serie nouă”, Anul I (XII), Nr. 1(45), Chișinău, 2006, p. 34-46.

1
creează un focar permanent de tensiune la hotarele Uniunii Europene și Organizației Atlanticului
de Nord”; „În septembrie a.c. prin decizia nelegitimă și nefondată a ministrului Educației*, a
demarat așa-numitul experiment privind introducerea în învățământ a Istoriei. Curs integrat, care
urmărește nu altceva decât perpetuarea în învățământ și în societate în general a dogmelor
istoriografiei sovietice despre „poporul moldovenesc” ca entitate deosebită de cea românească;
„Excluderea din învățământ a cursului Istoria Românilor o calificăm drept o lezare a demnității
naționale a populației băștinașe, o formă brutală de deznaționalizare și mancurtizare forțată a
acesteia, o tentativă de ațâțare a discordiei interetnice”.4
La Conferința festivă „Asociația Istoricilor din Republica Moldova la 20 de ani de
activitate”(20 iunie 2009), cercetătorul Gheorghe Palade remarca următoarele: „Privesc în sală și
văd multe fețe cunoscute care au participat la conferințele noastre, la toate manifestările. Cu
regret, unii colegi ne-au părăsit. Fie din motive obiective, fie din motive subiective. Unii au
promovat Istoria integrată din convingere. Nu voi da nume, îi cunoaștem. Istoria românilor,
limba și literatura română au fost cele mai eficiente mijloace cu ajutorul cărora noi, istoricii, am
cultivat și promovat conștiința de neam. Nimeni nu are dreptul să ne judece”, „după
evenimentele din 7 aprilie (2009), situația noastră a devenit dramatică și noi nu putem rămâne
pasivi. Au urmat tot felul de declarații, învinuiri, arestări, maltratări, eliberări din funcție. S-a
început verificarea ilegală a programelor analitice. Vom reuși oare să rezistăm în fața acestei
agresiuni ? Să fim tari”.5
În ultimul deceniu al secolului trecut devine imperativă schimbarea în predarea istoriei,
astfel profesorii de la Facultatea de Istorie ai Universității de Stat din Moldova se încadrează
activ în elaborarea conceptelor în baza cărora s-a trecut direct de la predarea cursului „Istoria
URSS” la cursul normativ „Istoria Românilor”. Lucrări didactice în acest sens au fost elaborate
de către profesorii facultății: Gheorghe Palade, Anatol Petrencu, Ion Niculiță, Tudor Arnăut,
Vladimir Potlog, Pavel Parasca, Elena Muraru, Pavel Cocârlă, Constantin Drachenberg, Valentin
Tomuleț, Igor Ojog, Igor Șarov. Dificultățile majore erau legate de lipsa literaturii de
specialitate, deficit care a fost recuperat prin lucrările științifice și didactice elaborate de
profesorii Facultății de Istorie. Un specific al perioadei consta în faptul că cursurile universitare
și manualele liceale erau dublate de traducerea lor în limba rusă, fapt explicabil pentru acele
timpuri, deoarece concetățenii alolingvi, în marea lor majoritate vorbitori de limba rusă, aveau

*
Comisia creată în acest scop a fost supranumită „Comisia Şleahtiţchi”, Ministerul Educației fiind condus pe atunci
de către Mihail Şleahtiţchi. În anul școlar 2011-2012 au fost introduse manualele de Istorie integrată, iar manualul
de Istorie a Românilor a fost declarat opțional.
4
Istoricii resping cursul de istorie integrată („În ajutorul profesorilor”). În: „Cugetul. Revistă de Istorie și Cultură”,
Nr. 3(19), Chișinău, 2003, p. 45-47.
5
Mihai Tașcă, Conferința festivă: Asociația Istoricilor din Republica Moldova la 20 de ani de activitate. În: „Destin
Românesc. Revistă de istorie și cultură. Serie nouă”, Anul IV(XV), Nr. 2 (60), Chișinău, 2009, p. 126.
2
posibilitatea să se familiarizeze cu istoria și civilizația românilor. Profesorul Gheorghe Palade a
participat cu dăruire de sine la elaborarea materialelor didactice și a manualelor de istorie a
românilor. Prima ediție a manualului Istoria Românilor. Epoca contemporană. Manual
experimental pentru clasa a IX-a din anul 1998 s-a bucurat de un succes recunoscut în mediul
profesoral, printre elevi, fapt care a determinat reeditarea lui în anii 2002, 2004, 2009.6
Universitarul Gheorghe Palade s-a implicat activ în acțiunile de editare și propagare a
istoriei românilor în perioada contemporană. Publicațiile sale demonstrează o diversitate de teme
și probleme abordate conceptual și istoriografic pe paginile unor monografii, reviste de
specialitate, colecții de studii, ediții enciclopedice și lexicografice.
Studiile publicate de către cercetătorul Gheorghe Palade reflectă varietatea priorităților
sale științifice, relevante fiind următoarele probleme: integrarea Basarabiei în cadrul României
întregite; viața spirituală, în special sistemul de educație laică; activitatea asociațiilor
învățătorești județene; cadrul juridic al învățământului primar în baza legii învățământului primar
din 1924 și particularitățile aplicării ei în Basarabia; rolul corpului didactic primar în promovarea
identității naționale; activitatea extrașcolară a corpului didactic primar din Basarabia.
Domeniul învățământului face parte dintre componentele fundamentale ale renașterii
vieții spirituale românești în Basarabia (1918-1930), proces la care au contribuit mai multe
categorii sociale, inclusiv militarii români. În studiile sale cercetătorul Gheorghe Palade a
abordat problemele instruirii universitare a intelectualilor basarabeni, a activității Facultății de
Știinţe Agricole din Chişinău, a legăturilor universitare dintre Iași și Chișinău în perioada
interbelică.
Un pilon temeinic al spiritualității românești în perioada interbelică a constituit-o Biserica
Ortodoxă din Basarabia, reprezentată prin Mitropolia Basarabiei. Pentru pregătirea cadrelor
teologice era importantă activitatea Facultății de Teologie din Chișinău. Biserica din Basarabia,
consolidându-și pozițiile în perioada interbelică, a fost supusă ulterior unor ample represiuni din
partea sovieticilor care, în anii 1940-1941, au distrus „13 biserici, 27 fiind transformate în
cămine culturale, depozite, săli de gimnastică”, „în perioada menționată 48 de preoți au fost uciși
sau deportați”. „Dintre cele 1090 de biserici existente în ajunul evacuării Basarabiei numai 898
au fost găsite de administrația românească în stare normală”. Având scopul de a distruge credința
populației în biserică, pentru a-și consolida pozițiile și a impune ideologia bolșevică, autoritățile
sovietice au suspendat în 1944 activitatea Mitropoliei Basarabiei, în anii 1948-1965 au fost
închise și distruse 343 de biserici. „Aplicarea largă a violenței a fost caracteristică și metodelor

6
Ion Agrigoroaiei, Om al cetății. Profesorul dr. Gheorghe Palade la 60 de ani. În: „Literatura și Arta. Săptămânal
al Uniunii Scriitorilor din Moldova”, 2 septembrie 2010, p. 6. /
http://www.literaturasiarta.md/pressview.php?l=ro&idc=3&id=2223&zidc=4 [Accesat: 25.09.2017].
3
de promovare a politicii în domeniul vieții spirituale”. Prin multiple restricții erau persecutați
călugării, mănăstirile fiind închise. Erau interzise obiceiurile și tradițiile vechi „ca fiind
condamnabile de religiozitate”. Abia la 30 iulie 2002, autoritățile Republicii Moldova „au fost
silite să se conformeze recomandărilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei”,
înregistrând Mitropolia Autonomă a Basarabiei (de stil vechi), care astfel a intrat în legalitate.7
În contextul integrării spirituale a Basarabiei, o prioritate a politicilor statului român o
constituia domeniul cultural, domeniu în care au fost înregistrate progrese evidente. În cercetările
sale, istoricul Gheorghe Palade a analizat dimensiunile dezvoltării vieţii spirituale în Basarabia
interbelică, factorii de realizare a propagandei culturale în Basarabia, aprecierile istoriografice
privind politica culturală în Basarabia, constituirea și rolul căminelor culturale, a presei culturale.
O importanță aparte pentru viața spirituală a românilor basarabeni au constituit-o expozițiile
organizate, cum a fost de exemplu, Expoziția generală din 1925 de la Chișinău în pavilioanele
căreia au fost amplasate 21 de secții în care era prezentată cultura tradițională a ținutului, fiind
expuse și alte domenii ale vieții sociale și economice.
Multiple aspecte ale integrării spirituale a Basarabiei în viața spirituală românească au
fost abordate de către cercetătorul Gheorghe Palade în culegerea de studii apărută în anul 2010.8
În această lucrare sunt prezentate probleme importante ale vieții spirituale din Basarabia în
perioada interbelică, inclusiv: factorii mișcării naționale din Basarabia la sfârșitul sec. al XIX-lea
– începutul sec. al. XX-lea: influența cercurilor culturale din România asupra mișcării naționale
din Basarabia (1905-1914); activitatea intelectualilor din Vechiul Regat, Ardeal și Bucovina în
Basarabia anilor Unirii (1818-1920); contribuția militarilor români la renașterea vieții spirituale
din Basarabia (1918-1920); componentele politicii culturale în Basarabia; aspectele privind
identitatea națională în Basarabia (1918-1940); contribuția Universității Populare din Chișinău la
renașterea vieții spirituale naționale din Basarabia; conexiunile culturale dintre Iași și Basarabia;
învățământul din Basarabia în proces de integrare și extindere (1918-1940); rolul Facultăților de
Teologie și Științe Agricole în cadrul procesului de instruire și integrare spirituală.9
O direcție aparte, în cercetările istoricului Gheorghe Palade, este reprezentată de
publicațiile dedicate personalităților notorii care au contribuit la menținerea flăcării
românismului în Basarabia și Transnistria: Alexandru Boldur, Vasile Stroiescu, Paul Gore, Gurie

7
Gheorghe Palade, În perioada interbelică biserica din Basarabia s-a consolidat sub toate aspectele. În: „Anexarea
Basarabiei în anul 1940 de către Uniunea Sovietică – o consecință directă a Pactului Molotov-Ribbentrop”,
Coordonatori: Alexandru Moșanu, Ion Buga, Colecția inițiată și îngrijită de Nina Josu, Chișinău, Asociația pentru
Literatura și Cultura Română „Astra” – „O. Ghibu”, Chișinău, Combinatul Poligrafic, 2002, p. 45-47.
8
Gheorghe Palade, Integrarea Basarabiei în viaţa spirituală românească (1918-1940). Studii, Chișinău, Cartdidact,
2010.
9
Ibidem, passim.
4
Grosu, Ion Mihalache, Constantin Tomescu, Constantin Leancă, Gheorghe Năstase, Ioan
Pelivan, Mihail Berezovschi, Nichifor Crainic, Petre Ștefănucă.
O altă prioritate de cercetare vizează problema politicii represive sovietice față de
românii basarabeni, manifestată prin mobilizarea populației și impunerea la muncă forțată,
aplicarea violenței, reprimarea foștilor membri ai partidelor politice românești din Basarabia,
deportările în masă a populației. Această latură tragică din istoria românilor basarabeni a căpătat
o amplificare în cercetare datorită desecretizării arhivelor fostului KGB* și activității Comisiei
pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova.
Represiunilor autorităților sovietice au supuși românii din Basarabia și Transnistria, fiind
reprimați înaintașii vieții culturale, promotorii învățământului, preoțimea, relevante fiind cazurile
lui Alexandru Smochină, Ioachim Arhip, preotul Șt. Cecati.
Participarea profesorului Gheorghe Palade la viața științifică a fost caracterizată și de
prezentarea a numeroase rapoarte dedicate unor teme majore din istoria românilor în epoca
contemporană, discursurile în acest sens nefiind la moment doar parțial publicate10 sau păstrate
sub forma unor interviuri.11

*
Depozitul Special de Stat al Serviciului de Informații și Securitate al Republici Moldova (DSSSIS).
10
„Conferința internațională 80 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Conferință organizată de Asociația
Istoricilor din Republica Moldova în zilele de 27-28 martie 1998 în Sala de Ședințe a Bibliotecii Naționale”,
Chișinău, 1998. Titlul comunicării: Impactul Unirii asupra vieții spirituale a românilor basarabeni.; „Simpozionul
„Alexandru Boldur (1886-1982) – 115 ani de la naștere”, 15 martie, 2001, Biblioteca Municipală „B.P. Hașdeu”,
Chișinău, 2001. Titlul comunicării: Alexandru Boldur – profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău.;
„Simpozionul „83 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”, 26 martie, 2001, Biblioteca Națională, Chișinău,
2001. Titlul comunicării: Unirea Basarabiei cu România: semnificație și importanță.; „Conferința „Unitatea
națională a românilor: între ideal și realitate”, 9-10 aprilie, 2001, USM, Facultatea de Istorie și Psihologie, Chișinău,
2001. Titlul comunicării: Însemnătatea istorică a Unirii Basarabiei cu România, realizată în 1918.; „Conferința
științifică „Probleme actuale ale istoriei contemporane a românilor și a celei universale”, 28 martie, 2002, Facultatea
de Istorie și Psihologie, USM, Chișinău, 2002. Titlul comunicării: Căminele culturale în Basarabia (1918-1940):
cadrul de organizare și activitate.; „Conferința internațională „Democrație după totalitarism: lecții învățate după 20
de ani”, 24-25 mai, 2010, Chișinău, 2010. Titlul comunicării: Mobilizarea forțată a populației din RSS
Moldovenească (1944-1946).; „Conferința internațională „Societatea românească între frontiere imperiale”,
Secțiunea: „Anul 1940 în destinul colectiv al românilor”, 7-9 octombrie, USM, Facultatea de Istorie și Filosofie,
Chișinău, 2010. Titlul comunicării: Reprimarea foștilor membri ai partidelor politice românești din Basarabia în
primul an de ocupație sovietică(1940-1941).; „Conferința internațională „Teroarea stalinistă și Rezistență în estul
Europei”, 28 octombrie, 2011, USM, Facultatea de Istorie și Filosofie, Chișinău, 2011. Titlul comunicării: Dosarele
SIS privind represiunile din anii 1940-1941.; „Conferința Științifică Internațională: Violența în Sud-Estul Europei:
discurs, practică, și mesaj. Societate. Politica. Religie. Cultura”. 14-15 decembrie, Chișinău, USM, Facultatea de
Istorie și Filosofie, 2012. Titlul comunicării: Asasinările în masă din RASSM în perioada Marii Terori. Studiu de
caz: familiile Turuta și Ojog.; „Zilele Universității „Al. I. Cuza. Sesiunea internațională de comunicări științifice”,
26-27 octombrie, 2012, Facultatea de Istorie, Iași, 2012. Comunicare în plen: Din activitatea Episcopiei
Hotinului(1923-1940).; „Conferința științifică internațională „Basarabia – 1812. Problema națională și implicații
internaționale”, 14-15 martie, 2012, Chișinău; 16 martie, 2012, Iași. Titlul comunicării: Mișcarea de emancipare
culturală și națională din Basarabia (1917); „Comemorarea unor personalități, victime ale represiunii staliniste care
au murit la Închisoarea Sighetul Marmației - „Gheorghe I. Brătianu – un savant istoric martir” (28 ianuarie 1898 –
27 aprilie 1953), Iași, 28-29 ianuarie 2015. Titlul comunicării: Martiri ai neamului românesc în Muzeul Memorial
Sighet: Gheorghe I. Brătianu; „Conferința științifică internațională „75 de ani de la anexarea de către URSS a
Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța – 28 iunie 1940”, 12-13 iunie, 2015, Chișinău. Titlul comunicării:
Represiuni politice în primul an de ocupație sovietică (Studiu de caz, județul Soroca).
11
Interviu cu doctor Gheorghe Palade, conferenţiar universitar la catedra Istoria românilor a Facultăţii de Istorie
a Universităţii de Stat din Moldova. În: „Caiete de istorie”, Nr. 2, Chișinău, 2003, p. 23-28; A fi istoric în Republica
5
 În ultimele luni ale vieții, conferențiarul universitar Gheorghe Palade a investigat
problema învățământului universitar prin prisma rolului profesorilor și studenților Universității
de Stat din Moldova în cadrul procesului de emancipare și Renaștere Națională a românilor
basarabeni. Prioritățile de atunci vizau o renaștere prioritară în plan lingvistic. Profesorii
Universității de Stat din Moldova, în mare parte reprezentanți notorii ai elitei intelectuale de
atunci, au inițiat și militat pentru valorile autentice românești.
Profesorul dr. Gheorghe Palade a luptat până în ultima clipă cu impostura, servilismul,
fățărnicia, falsitatea, lașitatea, trădarea. Acțiunile civice de promovare a valorilor, culturii și
spiritualității românești au fost materializate prin fapte concrete: întruniri, mese rotunde,
mitinguri, marșuri unioniste, adunări și manifestări în memoria personalităților marcante din
istoria Basarabiei române.12 Ultimele acțiuni civice din viața regretatului profesor au fost
dedicate „Celebrării a 140 de ani de la nașterea lui Ioan Pelivan”13 și participării în calitate de
delegat la prima ședință a Sfatului Țării-2 (24 aprilie 2016) „în incinta Sălii, în care, la 27 martie
1918, membrii Sfatului Ţării au votat Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România”.14
Istoricul și dascălul universitar Gheorghe Palade a investigat temeinic pe tărâmul istoriei
românilor, reușind să dea valoare științifică unor probleme controversate și importante ale

Moldova. Interviu cu conf. univ. dr. Gheorghe Palade. În: „InfoHis. Buletin informativ ANTIM”, nr. 1 (29),
Chișinău, 2006, p. 4-6; Idem, Interviu cu Prof. dr. Gheorghe Palade, Președintele Asociației Istoricilor din
Republica Moldova. Interviu realizat de Mircea-Cristian Ghenghea. În: „Constelații ieșene”, anul III, nr. 2 (10),
iunie 2008, p. 2-4. / http://astra.iasi.roedu.net/constelatiiiesene/pdf/CI-Nr10Pag2-4.pdf [Accesat: 16.02.2017].
12
Gheorghe Palade, [Participant și semnatar] Mitingul cu tema: „Deportările în Siberia, formă a genocidului
sovieto-comunist”, Chișinău, 5 iulie, 1998; Gheorghe Palade [Vicepreședinte al Asociației Istoricilor din Republica
Moldova(AIRM)], „Adunarea Solemnă consacrată Zilei Naționale a Românilor. Organizată de Asociația Istoricilor
din Republica Moldova, Asociația Victimelor regimului comunist de ocupație și a Veteranilor de Război ai Armatei
Române, Partidul Național Liberal și Partidul Reformei, la 1 decembrie 1999 în incinta Operei naționale, Chișinău,
1999. Titlul alocuțiunii: Marea Unire din 1918 – eveniment epocal în istoria românilor.; Gheorghe Palade,
[Vicepreședinte al AIRM]. Președinte al Adunării Generale a AIRM, convocată la 12 februarie 2000. În: „Asociația
Istoricilor din Republica Moldova. Raport de activitate (1998-1999). Alcătuitori: Anatol Petrencu, Pavel Parasca,
Ion Negrei, Chișinău, Prut Internațional, 2000, 71 p.(passim); Gheorghe Palade [Vicepreședinte al AIRM].
„Conferința științifică consacrată aniversării a 62-a a raptului Basarabiei de către URSS”, 27 iunie 2002, Biblioteca
„Onisifor Ghibu”, Chișinău, 2002; Gheorghe Palade, Unirea Basarabiei cu Patria Mamă România(27 martie,
1918). În: Petrencu Anatol, „Probleme de istorie dezbătute la Colegiul de Informatică”, 22 martie, 2012. /
http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=134 [Accesat: 17.02.2017]; Gheorghe Palade [Fondator și Membru al
Consiliului Unirii], Astăzi – 29 februarie 2012 – la Chișinău a fost creat Consiliul Unirii. În: „XPRESS”, 29
februarie, 2012. / http://balabanesti.net/2012/02/29/astazi-29-februarie-2012-la-chisinau-a-fost-creat-consiuliul-
unirii-basarabiei-cu-romania/ [Accesat: 17.02.2017]; Gheorghe Palade [conferențiar universitar], Omagiu
profesorului la Biblioteca Ovidius. Manifestare cultural-artistică, cu participarea Societăţii „Limba Noastră cea
Română”, condusă de dna Valentina Butnaru, 7 octombrie, 2013. /
http://bibliotecaovidius.blogspot.md/2013/10/omagiu-profesorului-la-biblioteca.html [Accesat: 17.02.2017];
Gheorghe Palade, [semnatar (33 de semnatari)] Memoriu. Istoricii moldoveni: Neglijarea adevărului istoric și
perpetuarea minciunii pot duce la eșuarea Republicii Moldova ca stat. În: „Adevărul”, 6 mai, 2014. /
http://adevarul.ro/moldova/actualitate/memoriu-istoricii-moldoveni-neglijarea-adevarului-istoric-perpetuarea-
minciunii-duce-esuarea-republicii-moldova-stat-1_5367fa160d133766a8635689/i [Accesat: 17.02.2017].
13
Gheorghe Palade [participant], Celebrarea a 140 de ani de la nașterea lui Ioan Pelivan(1 aprilie 2016).
Manifestare organizată de cadrele didactice și elevii Liceului Teoretic „Ion Pelivan”. În: „Ioan Pelivan – un
răzenean care a făcut istorie (Ora locală – ziarul tău, ora ta !, or. Ialoveni)”, 11 aprilie, 2016. /
http://www.oralocala.md/2016/04/ioan-pelivan-un-razenean-care-a-facut-istorie/ [Accesat: 17.02.2017].
14
Anatol Petrencu, UNIREA ACUM! [§2. Sfatul Ţării-2: chinurile facerii], 25 aprilie, 2016. În:
http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=1876 [Accesat: 30.06.2017].
6
trecutului românesc, a militat constant pentru unitatea de neam și de țară a tuturor românilor,
fiind convins de realizarea în timpul apropiat a dezideratului național de reunire a Basarabiei cu
România. A apărat și promovat cu abnegație spiritul național românesc în aulele universitare, în
cadrul conferințelor naționale și internaționale, pe paginile numeroaselor sale publicații.