Buna Guvernare

Conceptul de guvernare a apărut odată cu dezvoltarea civilizaţiei. Pe parcursul dezvoltării

statului birocratic s-au conturat două mari teorii cu privire la stat: teoria mecanicistă şi teoria
organică, în care găsim reflectat conceptul de guvernare. Cu toate acestea, există un consens
semnificativ, potrivit căruia prin buna guvernare înţelegem guvernarea care: - se bazează pe
respectarea legilor şi aplicarea regulamentelor; - presupune asumarea deplină a răspunderii faţă
de membrii societăţii; - permite participarea echitabilă a tuturor factorilor interesaţi în elaborarea
şi formularea politicilor şi deciziilor politice; - permite participarea cetăţenilor la buna
funcţionare a instituţiilor publice; - este transparentă; - asigură integritatea reprezentanţilor
administraţiei publice; - livrează servicii publice în mod eficient. Buna guvernare asigură
minimalizarea corupţiei, luarea în considerare a opiniilor minorităţilor, iar vocile celor mai
vulnerabile categorii ale societăţii să fie auzite în procesul de luare a deciziilor. Buna guvernare
este receptivă faţă de necesităţile curente şi viitoare ale societăţii. Buna guvernare este pocesul
prin care instituţiile publice desfăşoară activităţi publice, gestionează resurse publice şi
garantează respectarea drepturilor omului într-o manieră liberă de orice abuz şi corupţie,
acordând o atenţie deosebită principiului statului de drept. ,,Buna guvernare" este un concept
normativ al valorilor prin care guvernarea se realizeaza si metoda prin care anumite grupuri
sociale interactioneaza intr-un anumit context social.Lipsa unei definitii general acceptate al
acestui concept, este compensata cu identificarea anumitor principii care intaresc buna guvernare
in orice societate.
Buna guvernare are opt caracteristici majore:
- participarea
- respectarea legii
- transparenta in luarea deciziilor
- coerenta
- eficienta
- responsabilitatea
- consensul
- echitatea si incluziunea
Aceste caracteristici se refera la participarea egala a tuturor membrilor societatii in luarea
deciziilor fie in mod direct, prin institutii intermediare sau reprezentanti ca o cheie a bunei
guvernari. In al doilea rand, buna guvernare implica regula respectarii legii prin impartialitatea si
eficacitatea sistemului. Respectarea legii mai inseamna protectia drepturilor omului( in special
cele ale minoritatilor), independenta, impartialitate si incoruptibilitate judecatoreasca.Buna
gevernare se mai bazeaza pe transparenta procesului decizional, care asigura disponibilitatea
informatiilor pentru aceia care vor sa beneficieze sau sunt afectati de acestea cit si luarea
deciziilor pe baza legii si a unor reguli bine determinate. Responsabilitatea institutiilor este la fel
de mare precum a societatilor civile, reprezentand cerinta cheie a unei bune guvernari cu tot cu
participantii din procesul decizional politic si economic. Consensul este reprezentat de luare
deciziilor favorabile pentru intreaga comunitate, astfel trasferandu-se accentul de pe individ pe
comunitate.Aceste decizii trebuie sa fie gandite pe termen mediu sau lung astfel pentru a se putea
ajunge la obiectivele stabilite initial. Iar aceste obiective nu pot fi atinse decat printr-o foarte
buna cunoastere a contextului cultural, istoric si social. Nu in ultimul rand, echitatea si
incluziunea se refera la bunastarea societatii prin asigurarea fiecarui individ un simt al
apartenentei, al proprietatii, pastrandu-se sau sporind in acest fel acea bunastare a intregii
societati. Respectivele caracteristici sunt inspirate din textul european care le prezinta si el sub
forma de lege:
(1) In scopul promovarii unei bune guvernari si asigurarii participarii societatii civile,
institutiile, organele, oficiile si agentiile Uniunii actioneaza respectand in cel mai inalt grad
principiul transparentei.Buna guvernanță presupune atât medierea diferitelor interese în
societate pentru a ajunge la un consens larg asupra a ceea ce este în interesul întregii Uniunii
Europene, cât şi asupra modalităţilor în care acest lucru poate fi realizat. De asemenea, buna
guvernanță necesită o perspectivă mult mai extinsă şi pe termen lung asupra a ceea ce este
necesar pentru dezvoltarea umană durabilă şi modul în care acesta se realizează în scopul
atingerii obiectivelor de dezvoltare. Aceste considerente presupun înţelegerea contextului istoric,
cultural şi social ale unei societăţi sau comunităţi. Buna guvernare este o cerință valabilă la toate
nivelurile administrației publice. La nivel local ea este de importanță fundamentală întrucât
autoritatea la nivel local este cel mai aproape de cetățeni şi furnizează serviciile esențiale pentru
viața acestora. În anul 2007, miniştrii pentru problemele administraţiei publice locale din statele-
membre ale Consiliului Europei au hotărât să adopte Strategia pentru inovare şi bună guvernare
la nivel local, cunoscută cu numele de Strategia de la Valencia. În cadrul Conferinţei de la
Valencia, statele-membre au convenit să promoveze cadrul legal adecvat pentru dezvoltarea
democraţiei locale şi regionale pe baza a 12 principii cuprinse în Strategie, Consiliul Europei
angajându-se să sprijine procesul de consolidare a capacităţii autorităților publice locale de a
asigura o guvernare democratică şi eficientă. Strategia pentru inovare şi bună guvernare la nivel
local este un instrument practic prin care sunt generate sinergii între partenerii locali şi naţionali
pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii administraţiei publice locale, respectiv a calităţii
serviciilor publice şi pentru stimularea participării cetăţenilor la viaţa publică locală. Buna
guvernare la nivel local asigură condiţiile pentru înființarea unor noi IMMuri, dezvoltarea celor
existente şi, implicit, crearea de noi locuri de muncă. Buna guvernare la nivel local are
numeroase efecte pozitive în plan social, stimulând democraţia participativă, asigurând
furnizarea unor servicii de calitate către cetăţeni, inclusiv din categoria serviciilor sociale şi
contribuind direct la creşterea standardelor de viaţă. Principiul responsabilității este un pilon al
bunei guvernări. Acesta oferă asigurări că aleşii locali şi funcţionarii publici îşi asumă
responsabilitatea şi sunt traşi la răspundere pentru acţiunile lor. Drept indicator serveşte faptul că
toți cei care participă în procesul de luare a deciziilor sunt conştienţi în legătură cu
responsabilităţile colective şi individuale pe care şi le asumă pentru deciziile luate, acestea fiind
specificate foarte clar într-un cadru legal şi în descrierea fişelor de post corespunzătoare.
Astfel după părerea mea buna guvernanţă înseamnă că procesele şi instituţiile produc
rezultate care corespund nevoilor societăţii iar resursele, aflate la dispoziţia lor, sunt direcţionate
optim. Conceptul de eficienţă, în contextul unei bune guvernanțe, se referă, de asemenea, la
utilizarea durabilă a resurselor naturale şi la protecţia mediului.