Epopeea lui Ghilgames

Epopeea lui Ghilgames este o capodopera creata n jurul anului 3.000 .e.n.apartinnd sumerienilor si a fost transcrisa n cuneiforme pe mii de tablite de lut continnd p oeme mitologice, cosmogonice, imnuri, psalmi penitetiali etc. Epopeea lui Ghilgames este un poem epic din Mesopotamia (Irak vechi) si este pri ntre primele opere literare scrise. Oamenii de stiinta cred ca acesta a aparut c a o serie de legende sumeriene si poezii despre Ghilgames eroul mitologic-rege, care s-au adunat ntr-o epopee mai akkadiana mult mai trziu. Versiunea cea mai comp leta existenta astazi este pastrata pe 12 tablete de lut care au facut parte din colectia bibliotecii regelui asirian Ashurbanipal a-7-lea .Hr. Ghilgames a fost, probabil, un conducator real care a trait la sfrsitul perioadei dinastice timpur ii II (cca. secolul 27 .Hr.). Eroul poemului, Ghilgames, a carui existenta istorica este atestata de texte sum eriene, a fost rege n Uruk cam pe la nceputul mileniului al treilea; dar nca de pri n anul 2.500 .e.n. Ghilgames a devenit o figura de legenda, un erou foarte popula r si dincolo de granitele Sumerului. Eposul nsa este impresionant nu att prin vech imea sa, ct prin natura si sensurile personajului si ale ideilor ncorporate n opera , n pasaje n care naratiunea si descrierile, folosind adesea un sugestiv limbaj me taforic, alterneaza cu meditatiile filosofice si cu tonurile de ndurerata elegie, duse pna la disperare. Subiectul: regele Ghilgames si asupreste supusii, care se plng zeilor. Acestia l cr eaza pe puternicul Enkidu fiinta pe jumatate umana, pe jumatate animalica - si l trimit la Uruk, ca sa-l nvinga pe Ghilgames. Dar dupa o lupta n care puterea lor s e arata a fi egala, cei doi se mprietenesc si mpreuna savrsesc o serie de vitejii. Ghilgames nsa este si un nelinistit, care si pune tot felul de ntrebari, care "a va zut pna n adncul lucrurilor", care "a patruns taina celor ascunse" - un fel de Faus t sumerian, ce nu se multumeste cu stiinta, ci cauta sensul vietii n satisfactiil e pe care le produc faptele, actiunea. Pentru vitejia si frumusetea lui barbatea sca patimasa si capricioasa zeita Istar se ndragosteste de el. Ghilgames, cunoscnd u-i frivolele aventuri amoroase o refuza si o jigneste. Dupa alte peripetii Ghilgames gaseste mult-dorita "iarba a nemuririi"; dar pe dr um un sarpe i-o fura, semn ca un asemenea dar nu le este harazit oamenilor. Vrea sa coboare n "lumea de dincolo", sa-l vada pe prietenul sau Enkidu, dar nu i este ngaduit dect sa vorbeasca cu sufletul lui Enkidu, sa-l ntrebe despre tainele din l umea mortii. Enkidu i vorbeste despre trista lui soarta din lumea cealalta: Iata, pe prietenul tau drag, pe care-l mbratisai de se bucura inima ta, pe acesta l mannca acum viermii, ca pe o haina veche; Enkidu, pe care-l mbratisai, de se bucura / inima ta, acum zace ca un razboinic nfrnt, trntit n colb. Prietenul tau drag, acum n colb se zb ate; Enkidu, prietenul tau drag, acum n colb se zbate... Descrierea soartei celor aflati n lumea mortilor continua sub forma unui dialog; dar dupa numai opt versuri, tot ce a mai ramas din acest poem, se termina brusc. Din forma sa primitiva (care putea sa aiba cam 3.600 de rnduri) abia jumatate a ramas intact. La aceasta se adauga versurile ramase, traduse n diverse limbi (sumeriana, akadia na, babiloniana, asiria'na, hitita, hurita s.a.), cu ajutorul carora s-a putut r econstitui doua treimi din opera ntreaga, ntr-un ansamblu destul de unitar, contin uativ si complet.

Se considera ca figura lui Ghilgames ar fi influentat personajul biblic Samson, dar si cteva episoade din legenda lui Hercule, anumite trasaturi din aventurile g asindu-se n Odiseea. Desigur ca, pentru babilonianul de acum patru milenii si jum atate care o asculta povestita, Epopeea lui Ghilgames mai era ncarcata si cu semn ificatii religioase si cu valori simbolice, azi pierdute pentru npi, dar pastrnd n ca si azi indubitabile sensuri morale. n timp ce, cu multe veacuri mai trziu, muza aedului grec va celebra figura unui luptator aspru si va cnta "mnia ce-aprinse pe -Achil Peleianul", si razboiul, si masacrele, si viclenia, - muza poetului sumer ian cnta pasionata sete de viata si devotamentul unei prietenii ce nu cedeaza nic i n fata obstacolului mortii, celebrnd totodata curajul, simtul de dreptate si imp resionanta tinuta morala a unui erou; a unui erou care lupta si el, dar nu mpotri va oamenilor. Nu varsa o picatura de snge omenesc - caci telul suprem al lui Ghil games nu este razboiul si uciderea, ci cultul prieteniei si dorul nemuririi. Continutul celor 10 tablete ale epopeei lui Ghilgames Tableta I: doi eroi Tableta II: ntlnire, prietenie, proiectarea aventurii Tableta III: Pregatirea si plecarea Tableta IV: Calatoria Tableta V: Pierderea n padurea de cedru,Victoria Humbaba Tableta VI: Un alt triumf si exces: Taur Ceresc Tableta VII: Moartea lui Enkidu Tabletat VIII: Funeraliile Enkidu Tabletat IX: Ghilgames n cautarea vietii fara de sfrsit Tableta X : Intoarcerea Tabletat XI: E sec n a reveni la viata obisnuita Tableta XII: O alta versiune a mortii Enkidu