Originea si evolutia limbii romane

Formarea poporului, a tarii si a limbii romane constituie o singura realitate, un proces in egala masura material si spiritual ce se desfasoara de-a lungul secolelor pana in timpul vietii noastre si dincolo de ea. In sensul acesta, N. Stanescu afirma: Noi de fapt avem doua patrii coincidente; o data este patria de pamant si de piatra si inca o data este numele patriei de pamant si de piatra [...] Limba romana este patria mea. Originea limbii noastre si a neamului romanesc se gasete in sec I al e. n., cand Dacia este cucerita de romani sub conducerea lui !raian, in anul "#$% si incepe un proces de asimilare a populatiei auto&tone geto-dacice, din ramura de nord a tracilor%. Deprinderea treptata a auto&tonilor cu noile forme de cultura si de civili'atie a primit numele de romanizare. (omani'area s-a produs si in alte teritorii cucerite de catre romani, incat, pe fonduri lingvistice diferite, influenta limbii latine a dus la aparitia unor limbi noi, cunoscute a'i sub numele de romanice. )le sunt * rom+na, italiana, spaniola, portug&e'a, france'a, catalana ,in Spania-, sarda ,in Italia-, occitana sau provensala, retoromana,dialect in france'.- sau romana%, iar o a /-a , dalmata, a disparut in sec al "* lea. Fondul lingvistic autohton. Dacismul 0b. latina care s-a impus in provinciile romane era o limba populara, folosita in administratie, armata si comert. 1eto 2 dacii au invatat aceasta limba fara a renunta total la vorbirea auto&tona. 3sta'i, in limba romana, e4ista cuvinte pe care lingvistii le considera ca provenind de la populatia b.stina., ba'andu-se pe asemanarea lor cu cele din limba albane'a din aceeasi familie de limbi trace, indoeuropene%. 3ceste cuvinte apro4. "## 2 "5#% formea'a fondul lingvistic autohton sau substratul limbii romane: balaur, branza, buza, caciula, copac, copil, fluier, gard, groapa, grumaz, jumatate, mal, mazare, manz, mo, mugur, pru, pupaza, ra !, smbure, strung!, ap, eap!, urd! , vatr, viezure, zgarda etc. si unele denumiri geografice"#rges, $uzau, %unare, &iu, 'imis, (lt, )rut. (etragerea romanilor din Dacia in timpul imparatului 3urelian 67"%, determinata de inva'ia popoarelor migratoare, nu intrerupe procesul romani'arii care continua pana in sec al 8II-lea, fapt atestat ar&eologic si lingvistic. Desi asta'i este unanim acceptata ideea originii noastre daco 2 romane, de-a lungul timpului s-au formulat ipote'e istorice contradictorii si e4clusiviste care contestau fie latinitatea, fie dacismul poporului rom+n. 0a inceputul culturii noastre scrise, intr-o vreme cand originea romana a neamului repre'enta un certificat de noblete pentru marile puteri ale )uropei, latinitatea este afirmata si argumentata de toti cronicarii si autorii lucrarilor de istorie nationala. 9lterior insa, repre'entantii :colii 3rdelene, datorit. entu'iasmului patriotic, au emis teorii fante'iste care contestau pre'en;a elementelor dacice in structura limbii rom+ne, afirmand c., la venirea lor in Dacia, romanii i-au e4terminat pe b.tinai. <a, mai mult, au formulat ideea puritatii lingvistice, propunand eliminarea din lb. rom+n. a tuturor cuvintelor de alta origine decat cea latin.. Odata cu perioada romantic., incepe o vie polemic. impotriva acestor e4agerari si elementul dacic este valorificat in lucrarile stiintifice, dar si cultural 2artistice.=rea;iile lui <. >. ?asdeu >erit-au dacii%, !itu @aiorescu, 8asile >+rvan 2 1etica ,"*6$%, @. )minescu @emento mori%, 1. =osbuc (ugaciunea unui dac% si opera lui <laga, in perioada interbelic., sunt numai cateva dintre numeroasele scrieri ce reconsider. identitatea noastra national.: #cest orgoliu al latinitatii noastre e mostenirea unor vremuri cand a trebuit sa suferim rsul batjocoritor al vecinilor care cu orice pre ne voiau subjugati. #zi e lipsit de bun*simt [...] +n spiritul romnesc e dominant! latinitatea linitit! si prin e,celen ! cultural!.

#vem -ns! un bogat fond latent slavo*trac, e,uberant si vital. ..../ %in partea noastr! ne bucuram cand auzim cate un c0iot ridicat din acel subconstient barbar care nu place deloc unora A. (evolta fondului nostru nelatin % Adstratul limbii romane. Latinitatea 0atinitatea lb. rom+ne, semnalat. Bnc. din )vul @ediu de c.tre c.rturarii str.ini >apa >ius al II lea, "C#5-"C$C%, apoi de cronicarii ;.rilor rom+ne .a., poate fi argumentat. printr-o serie de dove'i lingvistice: le4icale, fonetice, morfologice si sintactice. =a lexic, 'ot ce priveste situarea omului pe pamant si sub astre, ca fiinta libera, civil!, cu institutii si viata economic! elementar!, categoriile e,istentei, in sfrit, intr! in zona latin!. 1omanul crede in %umnezeu, in ingeri, in zne si a fost botezat de preot, la biserica, unde duminica, mai ales b!trn, -i face cruce si se roag!. 2l nu e p!gn, c!ci vede deasupra lui pe cer, soarele, luna si stelele, si nici s!lbatic. 2 domn, om vec0iu de cetate si !ran, avnd o ar! o lege, ascultand de un imparat. #vnd pamnt, lucreaza, face aratura [...] #re cas! cu scoar e pe pere i, cu u!, curte [...] 3n tinere e merge in pe it si*si alege muiere, facnd nunt!. #re socru, soacra, parinti, frate, sor! [...] 4ortul se pune in mormnt si femeile il bocescA. 1. =alinescu- Istoria literaturii rom+ne de la origini p+n. Bn pre'ent %. !ot de origine latin. sunt cuvintele ce denumesc: parti ale corpului, membrii familiei, elemente ale naturii apa, munte, padure%, flora si fauna arbore, floare, albina, cal% timpul azi, an, zi%, verbele care e4prim. act;iuni esentiale a auzi, a alerga, a avea, a fi, a lua etc.%. 3pro4. 60% din vocabularul nostru sunt cuvinte de origine latina. O serie de legi fonetice au dus la transformarea limbii latine in lb rom+n.: -DEn FB : blandus Fbl+nd n E cons campusF c+mp mEcons - e E n F i: beneF bineG plenusFplin, dentem Fdinte - H urmat in silaba urmatoare de a Foa: porta FpoartaG sole F soareG florem F floare e - I sau e desc&is Fie: pIctus F pieptG pellis F piele - & initial cade : &omo Fom G &erbaFiarba G - dispar consoanele finale: dolus FdorG caputFcapG - cs Fps co4a F coapsa ct Fpt lacteFlapte gnFmn legnumFlemn - l intervocalic F r : gulaFgura G molaFmoara G filumFfir G saleFsare G dolusFdor G !Obs. 0egea l intervocalic nu actionea'a asupra cuvintelor de origine slava din lb. noastra boal!, fal!, mil!, sil!%, deci in sec al 8- lea, cele mai importante legi fonetice si-au inc&eiat activitatea lb. rom+na era deJa format. sub aspect fonetic%. In morfosintaxa s-au pastrat: ca'urile, cele patru conJugari, modurile si timpurile verbale, pronumele, mare parte dintre numerale, adverbe, prepo'itii si conJuctii. Influenta slava =ea mai importanta influenta asupra lb. rom+ne incepe la miJlocul sec. al 8I- lea, cand slavii migrea'a la S si N Dunarii, fiind treptat asimilati de populatia daco 2 romana.

)i gasesc sistemul fonetic si gramatical fi4at in datele sale esentiale. !otusi vor impune: vocativul in 5o, mentinerea genului neutru care a disparut din celelalte lb romanice%, prefi4ele ne*, r!s* si sufi4ele -ean s!tean%, -i, *i !, diminutivele. 3ceasta influenta slava se intensifica in sec al I/- lea, o data cu crestinarea slavilor K$L si *KK pt slavii de est% si ea distruge unitatea lb romane vec&i str.romana, protorom+na sau rom+na comun. 2 cum a fost numit., neatestata documentar, Bns. dedusa de catre specialisti%, determinand aparitia dialectelor : - dacoroman - arom+n macedonean% - meglenoroman - istroroman =restinismul a devenit religie de stat in Imperiul (oman mult mai devreme in sec al I8- lea%, cand a avut loc si crestinarea rom+nilor. Intensificarea influentei slavilor s-a datorat faptului ca ei au inceput sa construiasca biserici, manastiri si sa traduca din lb greaca principalele carti de cult crestin. In sec al I/- lea si al /- lea apar primele voievodate rom+neti )le se bi'uiau pe religie, iar institutia bisericii s-a organi'at dupa model bi'antin, prin preotii si calugarii bulgari. >rimele carti care au patruns in voievodatele noastre erau cu caracter religios si scrise in lb slavona. Folosirea unei lb nelatine ca limba a scrierilor ii singulari'ea'a pe rom+ni intre celelalte popoare romanice. =&iar dupa inceperea scrisului in lb rom+n., alfabetul c&irilic va continua sa fie folosit de carturari. Influenta slava in lexic vi'ea'a aspecte ale perioadei medievale. Fondul slav M 0%% izbeste numaidecat prin sunetele gng!vite, gfite, sumbre, de un grotesc trist adeseori [...] vocabularul de origine slava e,prima pierderea demnit! ii umane, inegalitatea, raporturile aspre de atrnare, umilinta, necesitatea [...] 4ulte cuvinte arata infirmitati sufletesti si trupesti [...] mrav, scrnav, grbov, crn plev, curvar,a iubi, noroc, n!uc,tmp,dar si st!pn.lacom, strasnic, naprasnic/, rob, sluga .sarac, slab , blajin/, rele .munca, osanda, boal!, n!past!, necaz, jale, primejdie, bezna, iad% etc. 1. =.linescu%. 3lte cuvinte tin de via;a domestic.: nevast!, rud!, a iubi, noroc, vesel, prietenos, ulei, morcov, sl!nin! . a. Alte influente se e4plica prin relatiile sociale, politice, economice si culturale stabilite de-a lungul istoriei noastre 'buciumate. )4pansiunea otomana a imbogatit vocabularul cu termeni ce denumesc obiecte de interior,bucataria e4otica, petrecerile: pezevenglcuri, carag0iozlcuri si pe0liv!niiA:catifea, cafea, c&ibrit, tutun, sarma, ciulama, musaca, cimea, ma&ala, duman. In partea cu unguri sunt mestesugurile, produsele &.rniciei umane:ferastraie, &amuri, lac.te ,...- 3colo sunt oraele cu beluguri ,...- acolo c&eltuietiA, acolo ai g+nduri ascunse conform 1. =.linescu%. !recismele e4prim. preten ia cultural!, pre iozitateaA: condei, dasc.l, condic., ar&iv., dar si cam.t., ieftin, folos, bu'unar. Influenta franceza este neologic., incep+nd cu sec. al /I/- lea: avantaJ, element, geniu, stil, vanitate etc. 3lte imprumuturi sunt din: ucraineana bor, burlac, calic, &oltei, &orn%, bulgara blana, borcan, buJor%, germana abtibild, bilan;, cartof, blat, urub%, italiana armata, drapel, asediu, agentie, balsam%, engleza "aisberg, bisni;., lider, NeeO 2end, sendvi, mouse%. Formarea limbii rom#ne literare 3spectul ingriJit si corect al lb romane din cele mai vec&i scrieri ce ni s-au pastrat atesta faptul ca procesul de formare a lb rom+ne literare a inceput cu mult inainte, ca si folosirea sa ca limb. a scrierilor. Slavona era deci resim;it. ca o limb. str.in. in via;a cotidian..

$el mai vechi te%t in lb romana cu datare cert& este Scrisoarea lui Neacu din =+mpulung c.tre Judele <rasovului ?ans <enOner "'( '%. Si totusi cercetatorii consider. c. te%tele rotacizante ar fi redactate inainte de "56". )le sunt niste traduceri de te4te religioase in care se manifest. legea fonetica a rotacismului n intervocalic Fr:manra, maraPmanaG binre, birePbine% si despre care se crede ca provin din @aramures: =odicele 8orone;ean, >saltirea 8orone;ean., >saltirea ?urmu'ac&i, >saltirea :c&eian.. O frumoasa limba rom+n. apare i intr-un alt te4t particular din "$##, Scrisoarea lui =ocriel, un ostean al lui @i&ai 8itea'ul, ca'ut pri'onier la sai,Bn lupta de la <.lgrad 3lba- Iulia%:A La p!rintele meu, la 6piridon...../v! dau tire c! simtu viu pn! acmu, nu*s pierit ..../%eci m! rog domniilor voastre ca lui %umnezeu din cer s! nevoi i s! m! scoate i lng! voi -n ar! cretin! i s! nevoi i s! da i tire p!rintelui meu, 4ogldei vornicul, c! eu zac -n temni ! de m! m!nnc! lutul i p!duc0ii..../%eci iar m! rog domniilor voastres! nu m! z!b!vi i aici, ci s! m! scoate i, m!car numai de*a pr!si cu trupul, -nc! s! ies -n ar!, c! eu mor de dorul vostru.7i -mb!trnesc i am f!cut o barb! pn! -n bru, 7i s! afle aiast! scrisoare a mea s!n!toi pre dumneavoastr!, amin. 88 9eciorul vostru :ocriel; i simtu numai cu c!maa. >rin te4tele scrise, s-a constituit treptat varianta literara, culta, a limbii noastre, a carei ba'a o repre'int. graiul muntenesc. 3cest lucru se datorea'a, in primul rand diaconului $oresi care, in sec. al /8I- lea, intemeiaza )rima ti)ografie de )e teritoriul tarilor romane . =ea dintai lucrare tiparita este Intrebare crestineasca din "55*, urmata apoi de peste 6# de volume: !etraevang&eliarul romanesc, >saltirea romaneasca, 0iturg&ierul, >alia de la Or.tie s.a. =ele mai cunoscute scrieri laice din epoca vec&e a culturii noastre sunt cartile )o)ulare, niste traduceri ale unor carti medievale romane, culegeri de ma4ime% cu larga circulatie in )uropa: 3le4andria, )sopia, <ertoldo etc. !ot un material de fictiune ma4ime, povesti cu talc moral% se gaseste in cartile de intelepciune alcatuite de calugari intre sec al 8III-lea 2al /- lea 3lbina, Dioptra%, in Floarea darurilor traducere a unei carti italiene, pe care o tipareste 3ntim Ivireanul% s.a. In sec al /8II- lea, continua tiparirea cartilor religioase prin activitatea unor mari carturari: mitropolitul *arlaam al @oldovei =a'ania%, Antim Ivireanul Dida&iile 2 predici care de'volta arta oratoriei, dar si limbaJul artistic, metaforic%, +imion +tefan Noul !estament de la <.lgrad P 3lba Iulia, >saltirea%, Dosoftei mitropolit al @oldovei %2 >saltirea pre versuri tocmita, prima opera romaneasca culta in versuri, fratii ,adu si +erban !receanu care ne dau )rima traducere integrala a <ibliei in '6-- - <iblia de la <ucuresti. !ot acum insa in sec al /8II- lea% lb rom+n. scrisa se diversifica: a)are limba.ul .uridico 2 administrativ =artea de legi >ravila lui 8asile 0upu, in @oldovaG >ravila lui @atei <asarab in @untenia% si se )un bazele istoriografiei prin activitatea cronicarilor moldoveni si munteni. Inceputa in sec al /8III- lea, moderni'area lb rom+ne se desavarseste in sec al /I/0 lea prin imprumuturile masive din limbile romanice, france'a si italiana. La .umatatea secolului1 se ado)ta oficial si scrierea cu alfabet latin.